ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Controversatul film „21 de rubini”, al regizorului Ciprian Mega, preot în Oradea, produs chiar de soția sa, preoteasa Laura Mega (foto st. sus), a fost taxat la scurt de artistul și ieromonahul Savatie Baștovoi drept „21 de rabini”, într-o postare de pe pagina sa de Facebook.

Cunoscutul călugăr basarabean are darul de a îngemăna sufletul rusesc cu mintea românească și invers, așa că nu putea să fie un mai bun analist al acestui film realizat în România dar aruncat de pe trambulină în Rusia, la Moscova. Scriitorul, poetul, absolventul de filosofie, artistul și rucodelnicul de peste Prut a venit acum cu o analiză personală, pe care o reproducem în continuare integral:

„Nu am vrut să comentez filmul 21 de rubini pentru că a fost introdus, de la bun început, ca o temă de dezbateri publice.

Intriga servită presei înainte de proiectarea filmului, aceea că este un film despre homosexualitate în biserică, nu a fost acoperită, singurul ei scop fiind acela de a atrage cît mai mulți curioși la film. Totuși, în materie de deconspirare filmul nu a spus nimic mai mult decît ancheta și hotărîrea Sfîntului Sinod sau filmulețele Recorder. A face din asta temă de scandal, a fost o ciudățenie.

21 de rubini este o pledoarie despre corupție. Este atît de mult despre corupție, încît partea artistică și coerența logică nici nu mai contează.

Dacă filmul nu ar fi fost făcut de un preot, ar exista suspiciunea că e un spot anticorupție finanțat de UNDP (În Republica Moldova instituția ONU joacă un rol „moralizator” asemănător DNA și CNA - Nota Red.).

Scenele cu Mickey Rourke par filmate pe trapa avionului pentru că omul se grăbea acasă.

Personajele bisericești, deși jucate de actori foarte buni, sînt atît de schematice încît alunecă în caricatură.

Machiajul patriarhului te duce cu gîndul la filmele indiene în care personajul la bătrînețe este jucat de același actor, doar cu barbă și sprîncene albe lipite. Un soi de Las Fierbinți la care nu rîzi. Cred că dacă filmul ar fi fost făcut mai comedios, cu Cabral în locul lui Mickey Rourke, ieșea și mai ieftin, și mai cu priză la public.

În sfîrșit, regizorul a fost acuzat, sau înălțat, pentru cele mai ciudate cauze. Unii au zis că filmul e plătit de ruși pentru că bate în pandemie și valorile euroatlantice. Alții au zis că e un film masonic pentru că bate în biserică și nu arată și partea bună a lucrurilor. Cu alte cuvinte, fiecare a arătat cu ce și-a umplut capul. În acest sens, filmul a fost un test sociologic foarte eficient: din toată gama de comentarii, nu se desprinde nici măcar o singură observație despre esența filmului. (Aici talentatul artist monahal nistrean se înșeală: două analize ale Profesorului Ilie Bădescu publicate de ActiveNews au atins esența mesajului transmis de producție: 21 de rubini și Oarba călătorie - Nota Red.)

Din punct de vedere duhovnicesc, avem a trage o concluzie catastrofală: noi nu mai judecăm după har, ci după lege.

Din multele tipuri de corupere înfățișate în film, pe cea mai gravă nu a observat-o nimeni. Cel mai corupt personaj este tînăra procuroare care rîvnește să ajungă procuror general al României.

Domnișoara procuror este coruptă chiar de funcția pe care vrea să o ocupe. Pentru aceasta, ea rabdă toate umilințele și minciuna în care trăiește. Ea tace atunci cînd este abuzată sexual și cînd i se spune deschis că va trebui să se prostitueze dacă vrea funcția (scena la bazin). Atenție, ea nu este un duhovnic care e dator să tacă și să acopere păcatele altora, ea este Procuror. Cu toate acestea, domnișoara procuror nu își reclamă abuzatorul (abuzatoarea) și nici nu rîvnește să deschidă vreo anchetă împotriva sistemului din care face parte, ci singura ei obsesie este să se lupte cu mita și pomelnicile din biserică.

Acest soi de procurori care au o singură obsesie și se prostituează pentru funcție sînt expresia supremă a corupției, iar adorarea lor de către mulțime este dovada că am ajuns suficient de proști pentru a ne așterne hainele în fața antihristului.

În rest, rămîn să cred că nu filmul, ci cartea este forma cea mai potrivită de predică.

Hristos a înviat!”

Adevărat a înviat!