ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Nu-i înțeleg pe cei care refuză să vadă filmul. Nu poți comenta ceva cu care nu ești la curent. Dar e mai ales o chestie de documentare asupra unei teme controversate. 21 de rubini poate să-ți provoace greață sau nervi, dar dacă l-ai vizionat măcar ai informația și poți să-ți faci o idee despre scopuri.

De ce au făcut filmul ăsta, de ce așa și nu altfel, care sunt interesele, ce anume acoperă el, este sau nu o diversiune?

Și eu am zis că nu vizionez videoclipul Macarena, dar am făcut-o până la urmă, ca să confirm sau să infirm părerile preconcepute. Pe ale mele și pe ale altora.  

Când un subiect intră forțat (manipulat de băieți) pe agenda publică și ajunge să fie tocat mărunt, nu prea ai de ales. Trebuie să-l iei la mână fiindcă nu știi când s-ar putea să-ți influențeze viața. 

Cine testează piața cu astfel de baloane știe că există mereu o masă de fraieri care se duce după fentă. Iar masa asta angrenează după ea alte plutoane de păcăliți, care se angajează de partea uneia sau alteia dintre păreri. 

Dacă stai pe margine riști să te trezești că una dintre opinii devine dominantă și ajunge un fel de axiomă, care-ți va fi impusă. Cum se profilează acum: „bă, 21 de rubini este o odă închinată Luluței, care va candida, e clar!”
Dar dacă vezi filmul și-l judeci cu mintea ta s-ar putea să descoperi că nu e deloc așa.

Ce voiam să spun? Că dacă lași o temă de pe agenda publică să se rostogolească în sensul dorit de manipulatorii maselor de fraieri, s-ar putea să nu mai poți contrazice opinia majoritară astfel formată. 

Sunt capcane elementare plasate în comunicarea publică, bazate pe inerția, laxitatea și lehamitea poporului: „lasă, bă, că știm noi mai bine, am mai văzut d-astea!”

Nu zic că 21 de rubini e vreo capodoperă a persuasiunii dar zic că e bine să fim atenți unde ne duce politica struțului.

21 DE RUBINI SAU 21 DE RUȘINI?
 
Tocmai am terminat de văzut 21 de rubini, moca, la Realitatea Plus.  Un film de trei ore, al preotului Ciprian Mega. Vă spun impresiile la cald. E limpede de ce a fost cenzurat filmul, chiar dacă și asta cu cenzura e o metodă de promovare.

21 de rubini tre văzut ignorând drama eroinei principale, o procuroare aflată pe val dar pe care o ia valul, deși se dă lebădă în fața partenerului strategic. Aluzia la Luluța e străvezie, zic unii, dar e doar o capcană de suprafață. Înăuntrul peliculei găsim altceva, putred.

Filmul este despre corupția din Biserică și politică - nimic nou, dar să pui asta într-un film e nasol pentru cei incriminați. Cu politica ne-am obișnuit că e curvă, dar când amesteci și BOR în asta, devine deranj mare.
Filmul nu este împotriva credinței sau a ortodoxiei. Este contra instituțiilor venale, de la primărie la parohie. Dar nici asta nu e ceva nou pentru noi, care ne-am obișnuit cu răul, cu compromisul, furtul, incompetența și invidia.
Până la urme ce aduce nou 21 de rubini?

21 de rubini nu e un film „wow!” dar este ceea ce trebuie să mai auzim și să mai vedem o dată. De data asta prin grila religioasă, care e doar un pretext. Biserica nu poate fi altfel decât este societatea românească, în ansamblu. Doar că ține putreziciunea mai la fereală. Filmul doar confirmă o realitate: în Biserică există oameni sfinți și păcătoși, iar ultimii sunt majoritari fiindcă așa sunt și între mireni, adică majoritari.

Filmul este despre România de ieri, de azi și dintotdeauna. O Românie între patriarhal și modernism, condusă din umbră și dinafară, cu mici variații de interpretare ale ordinelor externe, variații orchestrate de baronii locali. O colonie la întretăierea Big Brothers, a marilor puteri. Vezi rolul butaforic jucat de Mickey Rourke, cowboyul strategic care decide justiția în frumoasa colonie.

21 de rubini este și despre mascarada jenantă și dramatică a pandilelii, chiar dacă în subsidiar, ca mesaj colateral al filmului. Ne arată cum au maimuțărit cetățenii interdicțiile vieții.

Este un film cu replici homofobe pentru progresiști și fals antielgibitiste, pentru conservatori. Totuși, un procuror din echipă rostește "bulangii" cu dispreț iar șefa lui vomită după ce lesbiana europeană o sărută cu forța.

Deci e sau nu e homofobă?

21 de rubini e un film cu câteva replici memorabile care-ți dau senzația de deja vu. Am reținut câteva:

”În biserică nu exista democrație… ”, zice un înalt ierarh. ”Doamne ajută!”, replică mega-politicianul

„România s-a dus dracu’! Noi nu ne mai facem bine! Noi ne hrănim cu trădare, don’șoară procuror”, zice fostul politician hârșit în rele.

„Noi am furat lemne din pădure ca să vă fie vouă cald, copiii noștri. Voi ne-ați închis și ați dat pădurea străinilor, apoi ați dărâmat soba, uitând că toate astea erau moștenirea voastră” - același fost politician către procuroarea aflată pe val (la final a luat-o valul).

Despre actori și joc mă abțin să spun prea mult. Distribuția e bunicică iar jocul e mediocru, cu câteva momente mai reușite unde se văd actorii cu experiență, old school.

Contează mesajul filmului, care-ți lasă un gust acru și amar. Când am ajuns la genericul de final am avut o senzație de neputință și de rușine pe care nici bășcălia neaoșă n-o poate atenua. Poate că filmul trebuia să se cheme 21 de rușini ale românilor, nu 21 de rubini.

O să revăd 21 de rubini, poate la următoarea vizionare găsesc și ceva bun. 
 
Pe aceeași temă: