Adriana Oprea Popescu a fost șef al paginilor Reportaj din redacția Jurnalul Național, a mai lucrat pentru canalul de televiziune Antena1 și pentru cotidianul Libertatea. Jurnalist la În căutarea adevărului – Campanie Știrile TVR. Autoare a numeroase editoriale din zona Justiției, Adriana Oprea Popescu este și semnatarea cărții „Criminali in serie din Romania” vol. 1 și 2. A lucrat la ActiveNews ca reporter special și editorialist.
E lung drumul până la capătul justiției, iar în cazul Colectiv, el nici măcar nu a început. Cercetarea judecătorească, audierea inculpaților, a martorilor, administrarea de probe, toate acestea sunt la fel de departe precum e azi în amintirea nostră incendiul din acel club.
Raportul Corpului de control al premierului a fost trimis, la sfârșitul anului trecut, și Direcției Naționale Anticorupție, pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală. Până acum, DNA nu a anunțat deschiderea vreunui dosar penal.
„Vezi că vin la tine 3 generali acum. (...) Te rog frumos, așteaptă-i tu, că eu sunt în Băneasa”, îi spunea chinezului un personaj rămas în stenograme cu numele de „bărbat”.
Imediat după ce povestea lui Ștefan a fost publicată, ministrul de Interne, Carmen Dan, s-a sesizat în legătură cu acest caz. Iar după efectuarea verificărilor necesare, a fost deschis un dosar de urmărire penală.
ÎCCJ a stabilit data de 1 mai a.c. ca termen până la care procurorii DNA trebuie să finalizeze urmărirea penală.
„Cazul japonezei” e un caz școală, definitoriu pentru modul în care sistemul își protejează oamenii. Chiar și atunci când aceștia lasă în libertate criminali. Chiar și atunci când acei criminalii ucid mai departe, alți oameni.
„Faptele de abuz ce formează obiectul prezentului rechizitoriu vin în contextul în care, în urma unei tragedii naționale dintr-un club” (sic!), susțin procurorii DNA.
Tribunalul București a decis că infracțiunile prezentate în rechizitoriul din dosarul HEXI PHARMA nu se încadrează la art.256 ind.1 („faptele care au produs consecințe deosebit de grave”) din Codul Penal
Sunt doi procurori la o măsuță îngustă, stau înghesuiți și cu coatele lipite, de parcă ar fi în Inter-Regio. Dar măsuța lor e pe un podium înalt și, când se ridică reprezentantul DNA în picioare, se face umbră peste boxa arestaților.
În mai 2017, i-am cerut ajutorul ministrului de Interne. IGPR m-a informat că sesizarea i-a fost remisă de către conducerea MAI, iar de aici a fost trimisă la Poliția Capitalei
Genocid. Sânge și lacrimi. 15 minute a durat totul. Trei jurnaliști au fost acolo. Și-o singură televiziune afară.
În această zonă a sectorului 5, în 2009 și 2010, s-au comis trei infracțiuni asupra minorilor, toate având un mod de operare similar. Într-unul din dosare, s-a stabilit deja că ADN-ul găsit la locul faptei îi aparține lui Eugen Stan
De ce Poliția Capitalei, care avea dovezi cu imaginea agresorului încă din octombrie 2012, dar și ADN-ul acestuia, nu a reușit identificarea și prinderea lui mai devreme?
Pe bună dreptate, imaginile cu pedofilul care pipăie acei copii în lift ne revoltă. Ne consumă. Dar ne și păcălesc.
Dacă, în acea zi de joi, cineva ți-ar fi arătat această zi de joi, ai fi murit pentru ea?
Cine a dezvăluit, fără drept, mijloace de probă dintr-o cauză penală? E foarte simplu de aflat. Cu condiția ca procurorii să n-aibă nimic de ascuns și să fie ferm convinși că cel care a furnizat aceste imagini a lezat interesul public.
Jugănaru Dumitru, împușcat la Timișoara pe 17 decembrie 1989, a fost uitat din pomelnicul morților înșirat în ordonanța de clasare a Dosarului Revoluției.
Scopul scuză mijloacele? Ȋn aceeași măsură în care în care minciuna poate folosită ca armă în lupta pentru supremația adevărului.
Ȋntr-o lume care nu mai citește decât titlurile știrilor, și nici pe acelea dacă nu-s deasupra unor poze cu sclipici, adevărul cântă la acordeon pe străzile surde, cu un pahar de plastic lipit de burduf.
Toți cei care circulăm cu metroul auzim, periodic, următorul mesaj în difuzoare: „Vă rugăm să vă îndepărtați de la marginea peronului!”.
Așa arată acum dosarele Colectiv, o șaorma cu de toate: pompieri, primari, funcționare, patroni și un pirotehnist care se întreabă ce caută în proces. De unul singur, fără colegul lui, cel care a aprins artificiile. Autorul incendiului, adică.
Care sunt motivele care au determinat reprezentanții SUA să se pronunțe pe proiectul legilor justiției
Știrea are un sâmbure de adevăr, omorul există. Dar restul, e ca la Radio Erevan... Nu e viol, e violare de domiciliu. Și nu e „recurs compensatoriu”, ci eliberare la termen.
Ȋn septembrie 2017, ministrul Florian Bodog a numit-o în funcția de manager interimar al Institutului Național de Endocrinologie C.I. Parhon pe Simona Carmen Hîrțea. Fosta administratoră a unei firme cu care Adrian Duicu, baronul PSD de Mehedinți, a obținut foloase necuvenite, prin trafic de influență, susțin procurorii DNA.
„Ne-am săturat de atâtea amânări! Aceasta este o amânare. Tribunalul Militar a respins deja conexarea dosarelor”, strigă un părinte din sală. Azi, fiind procedura îndeplinită, ar trebui să înceapă procesul pe fond. Să se citească rechizitoriile, să înceapă judecata.
Dacă era convinsă de justețea propunerii sale, doamna Andreescu putea să apese pe butonul microfonului și să spună: „Acest amendamentul este nostru! Domnu’ Vosganian, probleme?”
Dar în acea sală nu este deloc o dezbatere, deși ea așa fusese anunțată. „Este doar o audiere a părerilor”, după cum spune deputata PSD Cristina Dumitrache. Fiecare invitat are trei minute la dispoziție, pentru a-și expune opinia, stabilește președintele Comisiei.
Gabriel Oprea, pe banca din spatele avocaților, așteaptă stoic. Nici nu și-a dezbrăcat haina. Avocații discută între ei. Inculpații șușotesc. Numai el privește tăcut înainte, spre masa goală a prezidiului.
Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților a avizat săptămâna trecută proiectul de lege privind vaccinarea obligatorie, iar printre alte amendamente propuse, și l-a însușit și pe cel depus de deputata PNL.
„Medicii legiști din cadrul INML au apreciat că este necesară reexaminarea mai multor persoane vătămate la interval de 6 luni și 1 an, în vederea stabilirii prejudiciului estetic sau a infirmității”, explica Parchetul General.
Din 70.000 de oameni care au ieșit în stradă imediat după tragedia din Colectiv, ieri seară au mai rămas doar câteva sute. Despre incendiu știm azi la fel de multe ca și atunci. Iar între timp, în spitalele din România, a mai apărut un pat...
Adresa prin care DNA solicită citarea statului are două pagini. Ministerul Finanțelor n-a primit comunicarea oficială, dar adresa a ajuns în presă. A fost publicată, acum trei zile.
Ȋn Piața Universității, unde ieri se striga „Vom muri și vom liberi”, murindu-se!, azi se duce lupta pentru legalizarea parteneriatelor civile.
Circa 50 de membri ai comunității LGBT au manifestat astăzi, în Piața Universității din Capitală, cerând legalizarea parteneriatelor civile.
Ȋn două dintre crime, pentru că au fost găsite doar niște oase, legiștii nu au putut preciza cauza decesului.
Nemții ne-au furnizat gratis un suspect pentru patru crime în serie din Vaslui, rămase nerezolvate. Ce-au făcut procurorii români?
Ȋn timpul său liber, Președintele României poate să facă ce vrea, nu? Nu.
38 de senatori (25 din PNL și 13 din USR) au formulat o sesizare de neconstituționalitate cu privire la lege. Iar la 3 octombrie CCR, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate. A fost o salvare in extremis a referendumului pentru familie.
„Bună ziua! Vă sun în legătură cu propunerea legislativă de revizuire a Constituției. Comisia din care faceți parte trebuia să redacteze raportul până la 7 iunie. Știți cumva de ce nu e încă gata?”
