Articole de
Alexandra Rizea

Tăriceanu propune adoptarea unei Declarații prin care Parlamentul României „se angajează cu fermitate să servească exclusiv națiunea pe care o reprezintă, refuzând totodată să-și supună mandatul oricăror solicitări imperative, de oriunde ar veni”

Declarația face referire și la „judecățile pe care fie Președintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanți ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii și activități ale Guvernului”.

Mesajul unui doctorand în Drept către magistrați: „Ei mutilează legea pentru că mai întâi ați mutilat-o voi. De ce nu ați ieșit public atunci când ați auzit de judecătorul care se laudă cu capetele prinse la cingătoare?”

„Da, ăștia mutilează legea. Dar ei fac asta pentru că primii care au mutilat-o ați fost voi. Avantajul vostru a fost că voi ați făcut-o de la caz la caz, concret, ascuns, fără să fie în văzul lumii, fără să modificați texte de lege. Adică mai perfid. Dar așa, în modul ăsta perfid, aveți colegi care au distrus vieți. Uneori, la propriu, oameni care au murit. Adevărate drame”, scrie avocatul Dragoș Pârgaru.

Augustin Lazăr: „A hărțui procurorii, a-i pune într-o stare defensivă, a-i amenința cu răspunderi juridice, înseamnă a încălca de o manieră gravă principii fundamentale ale statului de drept

Ȋntr-un mesaj referitor la independența procurorilor, Procurorului General al României citează din Fukuyama și spune că „în atribuțiile lor, procurorii români reprezintă interesul public, reprezintă societatea, nu reprezintă interese partizane și refuză controlul politic.” 

Un reputat specialist în pedagogie, despre meditații: „Un elev care are nevoie de o a doua «școală», după ce se întoarce de la școală, este un copil ne-norocit. Iar școala respectivă nu-i deloc școală”

„Statuarea acestor examene «naționale» generează o sumedenie de efecte perverse de o mare nocivitate: rețele de meditatori, o piață a meditațiilor, tertipuri de constrângere a elevilor și părinților de a se deda la așa ceva, intrarea pe arenă a sistemului de «fasonări» și  intervenții ulterioare”, spune prof. dr. Constantin Cucoș.