Binecuvântați pe Domnul, glasul I, de Sf. Ioan Cucuzel: MELOS PAISIAN (un alt video, de la Mănăstirea Petru Vodă, în bază):

La data de 1 octombrie, Biserica face pomenirea Cinstitului Acoperământ al Maicii Domnului, Cuvioșilor Iosif și Chiriac de la Bisericani și a următorilor Sfinți:

Pomenirea Sfântului Apostol Anania

Sfântul Apostol Anania a fost din cetatea Damasc, care a botezat și pe Pavel din descoperire dumnezeiască, făcându-se episcop de către apostoli în acea cetate. Deci făcând multe vindecări în Damasc și în Elevteropole și convingând pe mulți la credința cea în Hristos, a fost bătut cu vine de bou de către guvernatorul Luchian, strunjit la coaste și pârjolit cu făclii; apoi fiind scos afară din cetate, a fost ucis cu pietre, și așa plinindu-și mucenicia s-a petrecut către cereștile locașuri.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților Mucenici Mihail din Mănăstirea Zovei și a celor cu dânsul, 36 de sfinți monahi, care au mărturisit în Eparhia Sevastopolei

Acești sfinți au fost pe vremea împărăției lui Constantin și a Irinei, șezând la o mănăstire ce se chema Zovi, lângă Sevastopol. Deci, oștindu-se Alim Amira al agarenilor, asupra țării aceleia a prins pe sfinți; iar cuvioșii părinții aceia i-au stat împotrivă, întăriți fiind cu puterea lui Hristos, și stând la mijloc Mihail preacuviosul egumen și învățându-i, i-a povățuit pe toți spre moartea cea pentru Hristos; și întâi ei plecară capetele spre tăiere, apoi Cuviosul Mihail. Tot în această zi, Sfinții șase preacuvioși mucenici, care de sabie s-au săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului părintelui nostru Roman Melodul, făcătorul de condace.

Acest între sfinți Părintele nostru Roman a fost din Siria, cetatea Emesinilor, diacon al sfintei Biserici celei de Berit. Deci mergând la Constantinopol, în zilele împăratului Anastasie, a rămas la biserica Preasfintei de Dumnezeu Născătoare, cea din Chir, petrecând cu evlavie, și priveghind toată noaptea la slujba Vlahernelor. și după săvârșirea slujbei de acolo, iarăși se întoarse la Chir, unde și darul alcătuirii condacelor a luat, arătându-se lui în vis Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, și dându-i o bucată de hârtie, îi porunci să o mănânce; deci i se păru că deschise gura, și înghiți hârtia; și fiind praznicul nașterii lui Hristos, îndată cum se deșteptă, suindu-se în Amvon, a început a cânta: "Fecioara astăzi pe Cel mai presus de ființă naște...". Acesta a făcut condacele și ale celorlalte praznice, încă și ale sfinților celor mari; așa ca mulțimea condacelor făcute de dânsul este mai mult de o mie; apoi cu pace a adormit.

Tot în această zi, Sfântul Mucenic Domnin

Acesta a fost de la Tesalonic. Fiind Maximian acolo, când își făcea curți împărătești, l-a prins aflându-l că este creștin, și aducându-l de față la judecata lui i-a zis cu mânie: "Pentru ce fiind eu în scaun aici în cetate, cutezi tu de mărturisești pe alt Dumnezeu? Ci de voiești să trăiești, jertfește zeilor". Iar sfântul nevrând să se înduplece, împăratul a poruncit de i s-a strunjit trupul. Maximian văzând că se batjocorea de sfântul, a poruncit să-l scoată afară din cetate, unde îi zdrobiră fluierele și tăindu-i picioarele, după șapte zile de chinuri, mucenicul mulțumind lui Dumnezeu și-a dat Lui fericitul său suflet.

Tot în această zi, Cuviosul Ioan cântărețul cel numit Cucuzel, care s-a nevoit în hotarele Lavrei celei mari din Athos, cu pace s-a săvârșit

Sfântul Ioan numit Cucuzel, de origine din Dirrachia (Bulgaria), a rămas orfan de mic. Înzestrat cu o voce frumoasă el a intrat la școala de curte din Constantinopol, unde, fiind îndrăgit de împăratul pe-atunci Ioan Comnenos (1118-1143) a devenit cântăreț principal.  Însă luxul și strălucirea curții imperiale nu-l satisfăceau pe tânărul evlavios. Odată, întrebat fiind ce a mâncat la cină, acesta a răspuns: "fasole și mazăre" (adică koukouzelis). De atunci, aceea i-a rămas porecla.

Ioan căuta modalități de a se desprinde de ispitele și viața de la curtea imperială, precum și să evite căsătoria pregătită de împărat pentru el.  Cu voia lui Dumnezeu, tânărul a întâlnit un egumen din Muntele Athos, venit la Constantinopol cu treburi mănăstirești. Dezvăluindu-i dorința sa de a pleca de la curte, părintele i-a dat binecuvântare pentru Muntele Athos, unde a fost acceptat și tuns călugăr.

Acolo a primit ca ascultare să îngrijească de turma de capre a mănăstirii. Mergînd cu animalele la păscut în locuri mai retrase de pe munte, tânărul călugăr se putea ruga, medita la Dumnezeu și cânta imnuri de slavă în voie.  Vrăjite de vocea angelică a păstorului, animalele se adunau pe lângă el și-l ascultau căzute parcă în transă.

Din modestie și smerenie, cântărețul n-a lăsat să se știe printre frați despre darul său de a cânta așa frumos, Însă, un locuitor al acelor pustietăți l-a auzit într-o zi și i-a spus egumenului despre cum cânta Ioan.  Atunci Ioan i-a dezvăluit acestuia că a fost cântăreț de curte și l-a implorat  să-l lase în continuare să păstorească animalele.

Egumenului fiindu-i teamă că împăratul va afla că favoritul cântăreț al curții e la Sf. Munte, i-a cerut să se întoarcă de unde a venit.  Vrînd să-l împace pe împărat, egumenul a călătorit la Constantinopol ca să-i explice acestuia ce s-a întâmplat cu Ioan, implorîndu-l să nu-l abată pe tânăr din calea mântuirii. De atunci, Ioan Cucuzel a cântat la catedrală în duminici și sărbători.  Odată, după ce a cântat un acatist  în fața icoanei Maicii Domnului,  călugărul s-a învrednicit de o mare minune. Maica Domnului i s-a înfățișat și i-a spus cuvintele acestea: "Bucură-te, Ioane și nu te opri din cântat, iar pentru aceasta eu nu te voi uita", după care îi puse în mână o monedă de aur și dispăru. Moneda a fost așezată lângă icoană și multe minuni s-au întâmplat datorită icoanei și monedei de aur.

Icoana a fost numită "Cucuzelisa" în memoria Sf. Ioan și a fost pusă în Lavra Sf. Atanasie. Ea este comemorată în ziua de 1 octombrie și în a zecea vineri de după Sf. Paști.

Preasfânta Fecioară i se mai arătă o dată lui Ioan vindecîndu-l de o boală a picioarelor, din cauza statului mult în picioare în biserică.  Ioan și-a petrecut zilele rămase în mari nevoințe ascetice, lucrînd mult și la disciplina cântărilor bisericești, primind titlul de maestru didact și regent.

El a lucrat la aranjamentul și compilarea mai multor stihuri, tropare și condace, editînd textele imnurilor și scriindu-și propriile condace, care se pot găsi în unele din aceste manuscrise: "O carte scrisă cu voia lui Dumnezeu și cuprinzînd tipicul slujbelor bisericești", scrisă de maestrul didact Ioan Cucuzel," "Tipicul slujbelor" de maestrul didact Ioan Cucuzel, "De la Începutul Vecerniei până la sfârșitul Sfintei Liturghii" și "Știința cântării și notele muzicale cu poziția mâinii și toate aranjamentele cântării."

Văzînd dinainte ceasul plecării sale la veșnicie, Ioan și-a luat luat rămas bun de la frați și le-a lăsat cu limbă de moarte să-l îngroape la Biserica Arhanghelului construită de el.  

Cantorii bisericilor îl slăvesc pe Sf. Ioan Cucuzel ca pe patronul lor spiritual.

Tot în aceasta zi, Cuviosul Grigorie Domesticul care în acea mare Lavră a Atonului (Muntele Athos) s-a nevoit și o monedă de aur de la Născătoarea de Dumnezeu a primit, cu pace s-a săvârșit

Sf. Grigorie Domesticul a fost contemporan cu Ioan Cucuzel, trăind la Marea Lavră din Muntele Athos în sfințenie și evlavie. Asemeni lui Ioan acesta cânta în corul din dreapta al Marii Lavre și chiar era numit Grigorie Cucuzel în onoarea învățătorului său. Sf. Grigorie se deosebea prin aptitidinile sale tehnice și dulceața vocii. El cânta slujbele de priveghere cu multă evlavie și zdrobire de inimă, fără să se așeze vreodată în biserică.

Patriarhul Calist I (prăznuit în 20 iunie) a introdus cântarea "Toată suflarea se bucură" la Liturghia Sf. Vasile cel Mare în locul  "Cuvine-se cu adevărat.." , dar Patriarhul Filotei (prăznuit în 8 octombrie), care l-a succedat, a reintrodus în Sf. Liturghie a Sf. Vasile "Cuvine-se cu adevărat..". Curînd după acestea, Sf. Grigorie a cântat "Toată suflarea se bucură" la Sf. Liturghie în ajunul Botezului Domnului nostru Iisus Hristos, în prezența Patriarhului Grigorie al Alexandriei. Sf. Fecioară i-a apărut lui Grigorie și i-a mulțumit că a cântat imnul în cinstea sa, dîndu-i o monedă de aur.  De atunci, la slujba Sfintei Liturghii a Sf. Vasile se cântă "Toată suflarea..".

Sf. Grigorie a adormit întru Domnul în 1355.

Tot în această zi se face pomenirea icoanei Maicii Domnului, zisă Kasperov

Icoana Kasperov a Preasfintei Fecioare Maria a apărat de invazia străinilor orașul Odessa în timpul Războiului din Crimeea (1853-1855). Arhiepiscopul Inochentie (Borisov) a hotărât ca "acest eveniment să nu rămână necunoscut posterității" și să se prăznuiască în data de 1 octombrie. Icoana era deja cunoscută drept făcătoare de minuni și a fost recunoscută ca atare de Sf. Sinod în anul 1840, după cercetarea numeroaselor minuni care au avut loc. Înainte de aceasta, icoana s-a aflat în posesia Iulianei Ioannovna Kasperova, care a primit-o ca amintire de familie în anul 1809.

În fiecare vineri se citește Acatistul Maicii Domnului în fața Icoanei Kasperov la Catedrala din Odessa a Adormirii Maicii Domnului, care se mai sărbătorește în 29 iunie și în miercurea luminată.(Calendar-Ortodox.ro)

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Lycourgos Anghelopoulos, Iorgos Constantinou, Vasilios Zaharis și mai mulți psalți români cântând „Doamne, femeia”, stihiră tradusă de Dimitrie Suceveanul și Ἀνείτε τὸν Κύριον, chinonic compus de Sfântul Ioan Cucuzel. Mănăstirea Petru Vodă, Sâmbătă, 11 Iulie 2009, cu Părintele Justin Pârvu: