Mitropolia Basarabiei, singura instituție națională din interbelicul românesc reactivată la răsărit de Prut, a cunoscut în 2023 o dinamică ascendentă atât prin înființarea de noi parohii, cât, mai ales, prin revenirea la ea a zeci de parohii rurale și urbane care au părăsit jurisdicția abuzivă a Patriarhiei Moscovei, ieșită din comuniunea plinătății ortodoxe după ce a întrerupt unilateral relațiile cu 4 Biserici ortodoxe autocefale (Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Patriarhia Alexandriei și a toată Africa, Biserica Ortodoxă Greacă și Biserica Ortodoxă a Ciprului). Parohiile care au revenit la sânul Mitropoliei Basarabiei sunt scutite complet de plata oricăror taxe (contribuții) la oficiul diecezan sau mitropolitan, iar clericii slujitori, preoți și diaconi, vor beneficia din noul an 2024 de contribuții salariale de la bugetul de stat al României, conform legislației în vigoare.

Este de așteptat ca în 2024 numărul parohiilor și mănăstirilor care vor reveni la Patriarhia Română să crească pe fundalul contextului regional marcat de războiul ruso-ucrainean din vecinătate, cât și al înlăturării unor piedici juridice (anularea în justiție a Hotărârii Guvernului RM nr. 740/2002 cu privire la edificiile și locașurile de cult).

Fenomenul evadării comunităților locale din prizonieratul canonic rus este mai vechi. La 13 iunie 2018, sinodul structurii de ocupație bisericească rusă din Republica Moldova a emis o Declarație, în care a afirmat, între altele: ”Biserica din Moldova se confruntă cu o situație dificilă creată de activitatea pe teritoriul republicii a unei entități bisericești create de către Patriarhia Română: Mitropolia Basarabiei. Această mitropolie acționează paralel pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe din Moldova, hirotonind episcopi și preoți și primind în componența sa pe preoții moldoveni care se separă de Mitropolia Chișinăului și a toată Moldova”.

La 19 ianuarie 2023, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit vizita domnului Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, însoțit de Președintele Camerei Deputaților a Parlamentului României și de Prim-ministrul României, cu care a discutat modalități concrete de a sprijini mai intens activitățile Mitropoliei Basarabiei, din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul României a solicitat tratament egal pentru Mitropolia Basarabiei, astfel încât să se permită clericilor acesteia să acorde asistență religioasă în armată, penitenciare și spitale, precum și să fie invitați la evenimentele oficiale la care sunt chemați clericii din cealaltă structură bisericească de pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, Preafericitul Daniel a reiterat solicitarea ca autoritățile de stat ale Republicii Moldova să retrocedeze clădirile fostei Facultăți de Teologie Ortodoxă și fostului Seminar Teologic din Chișinău. De asemenea, PF Daniel a solicitat atribuirea compensatorie a unui imobil în schimbul fostului sediu al Mitropoliei Basarabiei, care a fost demolat în perioada comunistă, iar pe locul acestuia a fost edificată clădirea actuală a Guvernului Republicii Moldova.

La 6 martie 2023, majoritatea parlamentară de la Chișinău a introdus în circuitul legislativ un proiect de lege (nr. 57), care prevede transmiterea către Mitropolia Basarabiei, cu titlu gratuit, din fondul de stat, a clădirii fostei Facultăți de Teologie din Chișinău, imobil care a aparținut de drept Arhiepiscopiei Chișinăului, parte constitutivă a Mitropoliei Basarabiei. Remarcăm faptul că proiectul legislativ, contrar asigurărilor date la București de către reprezentanții partidului de guvernământ (președintele Maia Sandu, președintele Parlamentului local Igor Grosu, alți parlamentari), a rămas fără nicio mișcare în ultimele 10 luni. Cu toate că i-a fost trimis spre avizate, conform procedurilor legale, Guvernul Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Dorin Recean, afiliat structurii locale a Patriarhiei Moscovei, s-a eschivat să prezinte un aviz oficial pe marginea acestui proiect de lege.

Chestiunea retrocedării proprietăților imobiliare ale Mitropoliei Basarabiei, spoliate de statul sovietic ocupant și deținute de Guvernul Republicii Moldova, a intrat atât în atenția factorilor politici de la București, cât și a celor de la Bruxelles (Comisia Europeană și Parlamentul European). Este de așteptat ca acest subiect să facă obiectul discuțiilor dintre Comisia Europeană și Republica Moldova în procesul de negociere pe marginea dosarelor de aderare la UE.

La 23 martie 2023, Academia de Științe a Moldovei a găzduit Simpozionul științific „Reactivarea Mitropoliei Basarabiei la 30 de ani: premise, evoluții, adevăr”. Evenimentul a reunit o serie de personalități de seamă din domeniul științific, religios și academic, precum și reprezentanți ai societății civile, care au discutat despre rolul și importanța reactivării Mitropoliei Basarabiei pentru societatea basarabeană.

La 23 martie 2023, Mitropolia Basarabiei a încheiat un Protocol de parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale ”Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, care a pus bazele unei colaborări în beneficiul credincioșilor Patriarhiei Române din Republica Moldova.

La 6 iulie 2023, Mitropolia Basarabiei a făcut public un Comunicat de presă intitulat ”Despre necanonicitatea structurii de ocupație bisericească rusă în spațiul dintre Nistru și Prut”. În acest comunicat se spune, între altele: ”Constatăm cu mâhnire că Mitropolia Chișinăului, structura de ocupație bisericească a Patriarhiei Moscovei, continuă să dezinformeze opinia publică, falsificând adevărul, distorsionând realitatea și prezentând trunchiat sau tendențios aspecte istorice sau canoane ale Bisericii. Această situație denotă reflexe imperiale, teamă pentru pierderea puterii de influență în societate, opacitate la adevăr, inadecvare la procesele sociale de desovietizare și incapacitate de dialog constructiv în interesul Ortodoxiei. (…) Structura locală din Republica Moldova a Patriarhiei Moscovei, intitulată pompos și abuziv drept ”Mitropolia Chișinăului și a ÎNTREGII Moldove” sau ”Biserica Ortodoxă din Moldova” este o structură necanonică, subordonată centrului de putere de la Moscova, fiind infiltrată de reprezentanți ai serviciilor secrete ale Federației Ruse. Ea s-a aflat constant în complicitate fățișă cu regimul neconstituțional și separatist de la Tiraspol și este marcată la vârf de fenomenele degradante ale corupției, simoniei, abuzului de putere, imoralității și depravării. Principalul criteriu de promovare în structura necanonică este antieuropenismul și antiromânismul, alimentate de structurile de propagandă rusești. (…) Corupția, simonia, abuzul de putere, imoralitatea și depravarea conducătorilor structurii rusești de ocupație canonică, precum și propaganda în favoarea războiului la care se dedă conducerea Patriarhiei Moscovei, sunt principalele cauze obiective pentru care preoții și credincioșii basarabeni se hotărăsc să fugă din prizonieratul Bisericii Ruse și revin la jurisdicția istorică tradițională și canonică a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română);

Atacurile împotriva Mitropoliei Basarabiei la care se dedă structura de ocupație bisericească rusă din Republica Moldova contribuie semnificativ la deteriorarea relațiilor dintre Patriarhiile Română și Rusă. Aceste atacuri sunt în flagrantă contradicție cu decizia celor două patriarhii, din 15 ianuarie 1999, ca mitropoliile lor din Republica Moldova ”să treacă de la ură și confruntare la înțelegere și conlucrare”;

Faptul că structura de ocupație bisericească rusă din Republica Moldova se bazează pe abuz de putere și constrângere, nu pe liberă alegere sau convingere este demonstrat de mecanismul de sancțiuni sau amenințări cu sancționarea disciplinară a preoților care aleg să evadeze din jurisdicția moscovită și să ceară primirea sub protecția Bisericii Ortodoxe Române, prin Mitropolia Basarabiei;

Mitropolia Basarabiei îi primește și îi va primi în comuniune pe toți preoții și diaconii români din Republica Moldova și Ucraina care părăsesc jurisdicția Patriarhiei Moscovei, având ca temei un șir de canoane ortodoxe care permit clericilor să se separe de o ierarhie abuzivă și asupritoare, imorală, coruptă și simonistă, care propagă erezia războiului și omuciderii, cum se vede astăzi în cazul războiului nedrept din Ucraina.

Un argument în plus pe care îl au în sprijinul lor preoții, diaconii și credincioșii care părăsesc jurisdicția abuzivă a structurii locale a Patriarhiei Moscovei și revin la jurisdicția canonică tradițională a Mitropoliei Basarabiei ține de realitatea etnică sau de neam. Peste 82% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt etnici români și o bună jumătate a acestora deja și-au redobândit cetățenia română, astfel încât pretențiile Patriarhiei Moscovei de a exercita jurisdicția sa abuzivă asupra lor este lipsită de orice fundament real. Conștienți de acest lucru și într-o evidentă criză și incoerență identitară, ierarhii și clericii jurisdicției moscovite vin la locurile sfinte din România și mimează românismul, iar în Moldova ponegresc România și pe români.

Toți clericii care ies de sub asuprirea bisericească moscovită sunt clerici canonici și binecuvântați, iar Mitropolia Basarabiei îi încadrează oficial ca angajați ai Bisericii Ortodoxe Române, aceștia beneficiind de toate avantajele, inclusiv sub aspectul sprijinului financiar, conform legislației în vigoare aplicabile tuturor cultelor religioase.

Mitropolia Basarabiei este o Biserică a păcii și a unității și a răbdat timp de decenii persecuția și calomnia din partea structurii rusești, dar nu putem rămâne indiferenți atunci când simpli credincioși sau preoți sunt atacați și intimidați, în încercarea de a perpetua ocupația sovietică, sub noile ei forme, în Republica Moldova. Astăzi, când încercările de a ieși din sfera rusească sunt pedepsite cu războaie, ocupații militare și zeci de mii de morți, suntem obligați să mărturisim clar și ferm adevărul, deoarece dacă noi vom tăcea, pietrele vor striga (cf. Luca 19, 40)”.

La 11 iulie 2023, Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), parte integrantă a Mitropoliei Basarabiei, i-a adresat o scrisoare (nr. 95) domnului Dorin Recean, prim-ministru al Republicii Moldova, afiliat Patriarhiei Moscovei, prin care a reiterat cererile adresate la 2 august 2022 (scrisoarea nr. 74) de retrocedare/restituire a două imobile construite de Episcopia Hotinului înainte de 1940 și confiscate abuziv de regimul sovietic de ocupație, pe care Republica Moldova îl succede local și în parte. Cele două bunuri imobiliare sunt: Catedrala episcopală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, situată în actuala stradă a Independenței, nr. 55, din municipiul Bălți și Reședința Episcopiei Hotinului, actuală de Bălți, situată în strada Visarion Puiu, nr. 1, din municipiul Bălți. Prim-ministrul Dorin Recean a lăsat această scrisoare fără răspuns. 

La 12 iulie 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a difuzat un Comunicat de presă (nr. 1389) în legătură cu declarația Mitropoliei Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română) privind ”Biserica ortodoxă din Moldova”. În comunicatul MAE rus se spune între altele: ”Acuzațiile în adresa Bisericii ortodoxe din Moldova sunt lipsite de orice temei și sunt determinate, după cum se vede, de eforturile zadarnice ale clericilor români de a-i atrage pe preoți de partea lor. (…) Mitropolia Chișinăului și Moldovei este de mult timp etichetată drept ”promotoare a intereselor Kremlinului”, ea este supusă unor atacuri permanente și discreditată de către mass-media proguvernamentală. La finele lunii mai a.c. președintele M. Sandu a numit-o efectiv drept agent de influență al Moscovei, întrucât o parte a acesteia ”lucrează în mod covârșitor pentru Rusia și susține Rusia”. Dimpotrivă, Biserica Ortodoxă Română se bucură în Moldova de sprijinul necondiționat al conducerii țării. În pofida unor proteste locale, autoritățile au în examinare chestiunea transmiterii către Mitropolia Basarabiei a unei clădiri istorice a Bibliotecii Naționale. În mod evident, Chișinăul oficial, în eforturile sale, țintind polarizarea politică a societății moldovenești și destructurarea relațiilor cu Rusia, urmează exemplul regimului de la Kiev, care și-a confirmat în repetate rânduri esența nazistă”. Mitropolia Basarabiei nu a răspuns acestor afirmații ale MAE de la Moscova.

La 13 iulie 2023, Patriarhia Română a încheiat un Protocol de cooperare cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. La eveniment a fost prezent și Înaltpreasfințitul Petru Păduraru, Mitropolitul Basarabiei. Prin acest protocol de cooperare, părțile și-au afirmat intenția și dorința comună de a identifica demersurile necesare pentru sprijinirea comunităților ortodoxe românești din Republica Moldova, obiectivul principal fiind coordonarea eforturilor celor două instituții, în vederea utilizării expertizei și competențelor specifice pentru derularea de proiecte și acțiuni comune, care să conducă la întărirea identității spirituale și culturale a românilor basarabeni.

La 31 august 2023, un sobor de preoți și ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, condus de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, PS Antonie, Episcop de Bălți, PS Ignatie, Episcopul Hușilor, PS Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al arhiepiscopiei Clujului și PS Gherontie Hunedoreanul, Episcop-vicar al eparhiei Devei și Hunedoarei, a sfințit Crucea pe locul viitoarei noi Catedrale a Episcopiei de Bălți (fostă a Hotinului).

La 4 septembrie 2023, Mitropolia Basarabiei a încheiat un Acord de colaborare cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova (ministru Anatolie Nosatîi), având ca obiectiv educația moral-spirituală și patriotică a efectivului de soldați și ofițeri și desfășurarea activităților de asistență religioasă în Armata Națională.

La 5 septembrie 2023, mitropolitul Vladimir Cantarean de obediență moscovită, colonel în rezervă și cetățean al Federației Ruse, i-a trimis Patriarhului Kiril Gundiaev al Moscovei și întregii Rusii o scrisoare (nr. 01-02/132), în care susține între altele: ”Această adresare către Sanctitatea Voastră este rezultatul unor circumstanțe tot mai presante care împing Biserica Ortodoxă din Moldova, cu viteză accelerată, la periferia societății moldovenești. Acest fenomen este urmarea directă a asocierii noastre ca structură bisericească cu promovarea intereselor proruse în Republica Moldova, determinată de apartenența la Patriarhia Moscovei, care la rândul său este percepută în societatea moldovenească ca un avanpost al Kremlinului și un susținător al intervenției ruse în Ucraina. Pentru Biserica Ortodoxă din Moldova această legătură este echivalentă cu dispariția noastră de pe scena religioasă și socială a țării, în virtutea respingerii ferme de către concetățenii noștri a amestecului agresiv al Rusiei în afacerile statului vecin și prieten Ucraina, dar și în propriile noastre afaceri. (…) Rapiditatea era necesară pentru a-i împiedica pe preoți să fie în permanență tentați de Statul Român, care le oferă preoților un salariu lunar garantat de 800-900 de euro, asigurare medicală, pensii și scutirea parohiilor de contribuțiile trimestriale. (…) menționăm și sprijinul tot mai deschis și consecvent acordat Mitropoliei Basarabiei (și a influenței sale în creștere) din partea guvernelor Republicii Moldova și României. Acest semnal transmis de autorități este probabil cel mai clar și creează impresia că Biserica Ortodoxă din Moldova devine tot mai nepopulară în sfera publică din cauza legăturii sale directe cu Federația Rusă. În ultimul timp, președinții consiliilor sătești din regiunea Transnistreană, veterani și participanți ai conflictul militar care a avut loc în primăvara-vara anului 1992, fac apel în mod verbal dar și în scris către slujitorii Bisericii noastre să nu pomenească la sfintele liturghii numele Sanctisimului Patriarh Kiril, întrucât acesta continuă să-i binecuvânteze pe soldații ruși în lupta lor împotriva fraților de aceeași credință din Ucraina și propun în mod ultimativ o trecere expresă a preoților noștri în Patriarhia Română. Inițiativa lor este susținută și în alte regiuni ale Moldovei. (…) Biserica Ortodoxă din Moldova nu are absolut nicio cale de a opri aceste procese. În această situație orice pași ai noștri în sensul unei intervenții ar fi practic considerați drept sabotaj antinațional, pentru care poporul ne va izola și în cele din urmă, ne va uita. Cu alte cuvinte, ne aflăm într-o situație de faliment instituțional. Oricât ar părea de dur, realitatea este că prin evenimentele de la Bălți din 31 august 2023 Mitropolia Basarabiei, sprijinită deschis de Patriarhia Română, de Republica Moldova și România, a demonstrat că este o forță care nu mai poate fi oprită și care, se pare că dorește și va obține restabilirea drepturilor sale istorice, iar Mitropolia Chișinăului și a Moldovei este doar un element secundar și inutil pe scena religioasă, socială și culturală a țării noastre.  Acest fapt nu ar trebui să surprindă pe nimeni, deoarece soarta Republicii Moldova este deja hotărâtă de marile puteri – într-un timp relativ scurt ea se va reuni inevitabil cu România și desigur tot ceea ce susține Biserica Ortodoxă din Moldova va deveni parte a Bisericii Ortodoxe Române. Așa cum am spus mai sus, Mitropolia Chișinăului și a Moldovei poate doar urmări aceste transformări, căci orice intenție de a opri acest proces va fi percepută nu doar de societatea civilă, ci și de clerul și credincioșii noștri, care tot mai des se îndreaptă către România și Occident, ca fiind un pas subversiv și nepopular, întrucât nimeni nu poate nega factorii istorici, iar întârzierea acestui proces prelungește agonia celor care doresc să-l oprească.  O altă tendință care preocupă poporul nostru și pe clerici, care într-un procent de 80% dețin cetățenie română – este dorința tot mai persistentă a Patriarhatului Moscovei de a absorbi Mitropolia Moldovei în așa-numita „Lume Rusă”, care este străină aspirațiilor și valorilor noastre naționale. Din nefericire, această tendință reprezintă o continuare a politicii dure de denaționalizare promovată în perioada țaristă și ulterior în perioada sovietică, pe care Biserica Ortodoxă Rusă dorește să o „desăvârșească”. (…)  În Rusia, atât autoritățile laice cât și cele bisericești ne-au tratat și ne tratează ca pe un popor periferic și fără coloană vertebrală, lipsit de dreptul de a lua deciziile pe care le consideră necesare pentru bunăstarea și prosperitatea sa. (…) În această situație, vă întrebăm, Sanctitatea Voastră, cum putem evita prăpastia care s-a deschis în urma invaziei ruse în Ucraina, pe de o parte, și creșterea neîncrederii atât din partea preoțimii, cât și a poporului față de poziția noastră, care se presupune a fi direct legată de interesele rusești, pe de altă parte? Cum putem menține relațiile strânse cu Biserica Ortodoxă Rusă, când legătura geografică este aproape distrusă, când nu mai putem achiziționa obiecte bisericești fabricate în Federația Rusă, deoarece aproape nu există căi comerciale între țările noastre? Ce să facem în condițiile consolidării tot mai evidente a Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova și ce să facem atunci când Biserica Ortodoxă Rusă, care se consideră Mamă a noastră, se comportă față de noi, în opinia noastră, ca să ne exprimăm delicat, nerespectuos?  Din păcate, timpul lucrează împotriva noastră într-un ritm accelerat, astfel încât mâine Biserica Ortodoxă din Moldova ar putea fi exclusă din viața publică, iar meritele sale în lucrarea de consolidare a Bisericii și societății moldovenești vor fi uitate rapid”. Patriarhul Kiril Gundiaev al Moscovei i-a trimis mitropolitului Vladimir Cantarean un răspuns, însă acesta nu a fost făcut public. După 5 septembrie 2023, mitropolitul Vladimir a întreprins două vizite la Moscova (în octombrie și decembrie), pentru consultări cu superiorii săi din Bisesirca și statul rus. Per total, în anul 2023, mitropolitul Vladimir s-a aflat la Moscova timp de 60 de zile.

La 06 septembrie 2023, doamna Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, a avut, la București, o întâlnire oficială cu Președintele Senatului României, ocazie cu care a reiterat angajamentul său ferm față de Mitropolia Basarabiei și de comunitatea creștină românească din Republica Moldova. Președintele Senatului României a subliniat importanța transmiterii cu titlu gratuit a clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău către Mitropolia Basarabiei, evidențiind faptul că această inițiativă este atât un proiect de suflet, cât și un proiect strategic de o importanță fundamentală. El a subliniat că prezența Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova, prin Mitropolia Basarabiei, reprezintă o punte de legătură duhovnicească, istorică și culturală între România și Republica Moldova, respectiv un pilon important a parcursului european, simbolizând unitatea și valorile noastre comune. Președintele Maia Sandu s-a referit anterior la proiectul de lege nr. 57 din 6 martie 2023, arătând: „Autorii acestui proiect de lege vor organiza consultări publice și vor da mai multe detalii. Vom vedea care sunt soluțiile pentru îngrijorările care au fost formulate. E devreme să comentez, pot să spun doar câteva lucruri. În primul rând, relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens. Un alt lucru important pe care trebuie să-l spunem este că puținele clădiri istorice din Chișinău care au fost reabilitate – au fost restaurate cu sprijinul statului român”.

La 11 septembrie 2023, Marchel Mihăiescu, ierarh de obediență moscovită la Bălți și fost colaborator al regimului separatist de la Tiraspol, cunoscut pentru românofobia sa, a postat pe internet o înregistrare video în care a declarat, între altele: ”Cine ne învinovățește pe noi că am fi biserică ocupantă? Cei care în 1918 au fost, după cum zic ei, poftiți, tare poftiți de moldoveni, încât le rupeau mânecile ca să vină în Moldova, pe atunci numită Basarabia, în „ospeție”. Ei au venit cu nahaica și mitraliere și au uitat să se întoarcă înapoi din ospeție până când nu le-a amintit Stalin. Adică, oameni buni, aveți obraz, aveți măsură. Dar le-a plăcut în Moldova, pentru că peste un an, după ce i-a petrecut Stalin, ei au venit iarăși în „ospeție”. De data aceasta au venit cu baionetele fasciste. Tot Stalin, peste trei ani, i-a petrecut și le-a arătat cu degetul unde este țara lor”; ”Nevroind să ducă pedeapsa până la urmă pentru a se corecta,  s-au declarat mari patrioți români și plini de dorința de a sluji în Mitropolia Basarabiei sau în Biserica Neamului, cum o mai numesc ei, care adună tot ce aruncăm noi peste gard. Pentru asemena eroism, statul român plătește bani grei, bani cu care au de gând să cumpere țarina olarului”; ”Zilele trecute în municipiul Bălți am avut mai mulți slujitori din România. Pe nepoftite au venit și în felul acesta s-au năpustit, au sărit pe aiurea într-o grădină canonică aparținută altei Biserici. Au încălcat canoanele. Așa că încălcarea canoanelor sfinte pentru ei parcă a devenit o normalitate”.

La 14 septembrie 2023, mitropolitul Petru Păduraru al Basarabiei a primit vizita domnului Mircea Geoană, Secretar General Adjunct al NATO, cu care a discutat subiecte de interes comun.

La 18 septembrie 2023, mitropolitul Petru Păduraru al Basarabiei a primit vizita Alteței Sale Regale, Principesa Sofia a României și a Excelenței Sale Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorului României la Chișinău. În cadrul întâlnirii s-a subliniat că între Mitropolia Basarabiei și Casa Regală a României există o legătură veche și solidă, ambele instituții având un rol crucial în consolidarea unității identitare și spirituale a poporului român de pe ambele maluri ale Prutului.

La 28 septembrie 2023, mitropolitul Petru Păduraru al Basarabiei a avut, la Palatul Victoria din București, o întâlnire de lucru cu prim-ministrul României și Secretarul de Stat pentru Culte din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, cu care a discutat despre necesitatea sprijinirii Mitropoliei Basarabiei, astfel încât aceasta să poată sluji comunitatea ortodoxă românească de la răsărit de Prut cu mai multă eficiență și dedicare.

La 3 octombrie 2023, și-au început activitatea la Chișinău, în cadrul Universității de Stat din Moldova, extensiunea Facultății de Teologie ”Dumitru Stăniloae” a Universității "Alexandru Ioan Cuza” din Iași (studii de licență) și extensiunea Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității București (studii de master în cadrul programului ”Pastorație și Viață Liturgică”).

La 6 octombrie 2023, Mitropolia Basarabiei a încheiat un Acord de colaborare cu Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (președinte Plamen Milanov), având ca obiectiv sprijinirea cazurilor sociale, în speță oferirea în fiecare duminică a câte 100 de prânzuri calde persoanelor aflate în nevoie.

La 21 octombrie 2023, ”Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului” (”patriarh al Kievului și al întregii Rusii-Ucraina” – Filaret Denisenko) a desemnat un al doilea ierarh al său în Republica Moldova, în persoana lui Aviv Pancu, în calitate de ”episcop de Ocnița și Florești”, și a decis ridicarea ”Episcopiei Moldovei de Răsărit” la rangul superior de ”Exarhat al Patriarhiei Kievului”. În funtea ”Exarhatului Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kievului” în Republica Moldova a fost desemnat ”arhiepiscopul și mitropolitul Filaret Pancu”, fratele ”episcopului Aviv Pancu”. ”Patriarhia Kievului” are statut legal în Ucraina, iar ”patriarhul Filaret Denisenko al Kievului și al întregii Rusii-Ucraina” deține în continuare calitatea de ”patriarh onorific” al Bisericii Ortodoxe din Ucraina, conduse de mitropolitul Epifanie Dumenko.

La 22 octombrie 2023, mitropolitul Vladimir Cantarean a hirotonit un al treilea episcop vicar pentru arhiepiscopia sa, în persoana starețului de Căpriana, Filaret Cuzmin. Acesta este al 9-lea episcop în structura de obediență moscovită din Republica Moldova (1. Vladimir Cantarean, 2. Sava Volkov, 3. Nicodim Vulpe, 4. Marchel Mihăiescu, 5. Anatolie Botnari, 6. Petru Musteață, 7. Ioan Moșneguțu, 8. Siluan Șalaru, 9. Filaret Cuzmin). Astfel, raportul dintre ierarhia moscovită și cea română din Republica Moldova a ajuns a fi de 9:3.

La 24 octombrie 2023, Camera Deputaților de la București, în calitate de cameră decizională, a adoptat proiectul de lege nr. 604/2023 (adoptat de Senatul României la 16 octombrie 2023, promulgat la 7 noiembrie 2023 prin Decretul prezidențial nr. 1369/2023), devenit Legea nr. 326/2023 privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române, precum si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul acordat de statul român Schitului românesc ”Prodromu” de la Muntele Athos, Grecia. În partea referitoare la Mitropolia Basarabiei, legea nr. 326/2023, având data de intrare în vigoare 1 ianuarie 2024, prevede:

”Art. 1. – Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, o sumă în lei, echivalentă cu 2 milioane de euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române.

Art. 2. – (1) Suma alocată potrivit art. 1 se prevede distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului, respectiv al Secretariatului de Stat pentru Culte și se acordă ca sprijin financiar Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova.

 (2) Destinațiile sumei prevăzute la art. 1 se stabilesc de Patriarhia Română și Sinodul Mitropoliei Basarabiei (Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălți și Episcopia Basarabiei de Sud).

(3) Modul de cheltuire a fondurilor alocate, conform destinației, precum și justificarea utilizării acestora se fac cu respectarea dispozițiilor corespunzătoare din legislația care reglementează sprijinul financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase din România.

Art. 3. – Sumele alocate de la bugetul de stat sunt destinate acoperirii cheltuielilor necesare:

a) restaurării și conservării bunurilor din patrimoniul imobil și mobil;

b) completării fondurilor proprii necesare întreținerii și funcționării centrelor eparhiale și a unităților de cult cu venituri mici sau fără venituri;

c) amenajării și întreținerii muzeelor cultural-religioase;

d) construirii, în condițiile aprobării documentațiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor, precum și reparării lăcașurilor de cult;

e) achiziționării de imobile necesare desfășurării activităților liturgice, culturale și mediatice ale unităților de cult, precum și a activităților de asistență socială și medicală susținute de unitățile de cult;

f) sprijinirii activităților de asistență socială și medicală organizate de Mitropolia Basarabiei în spitale, centre de plasament, cămine de bătrâni și alte forme de asistență;

g) organizării unor manifestări cultural-religioase și mediatice;

h) construirii, amenajării și reparării clădirilor având destinația de așezăminte culturale și mediatice, de asistență socială și medicală;

i) restaurării, reparării, întreținerii și administrării clădirilor aparținând centrelor eparhiale, protopopiatelor, parohiilor și mânăstirilor, inclusiv a clădirilor pentru învățământ teologic;

j) achiziției de mijloace fixe pe baza listei de investiții, avizată conform dispozițiilor legale în vigoare;

k) construirii, amenajării și funcționării unor unități preșcolare și școlare (grădinițe, școli primare, gimnaziale, liceale) aflate în subordinea Mitropoliei Basarabiei;

l) susținerii activităților de catehizare și a activităților dedicate tinerilor și vârstnicilor”.

La 27 octombrie 2023, președintele Institutului pentru Religie și Politică de la Moscova, Anton Ignatenko, a declarat pentru agenția publică de știri din Federația Rusă, RIA Novosti, că ”În prezent Biserica ortodoxă din Moldova se află în declin. Iar scrisoarea mitropolitului Vladimir este un strigăt de ajutor”. În aceeași zi, prim-vicepreședintele Centrului pentru Tehnologii Informaționale de la Moscova, Aleksei Makarin, a declarat pentru RIA Novosti că ”Situația nu este atât de critică după cum pare la prima vedere. Epistola trimisă patriarhului Kiril a fost un gest de diplomație bisericească. Chișinăul nu înaintează un ultimatum, ci doar constată că îi este tot mai greu să supraviețuiască”.

La 31 octombrie 2023, prim-vicepreședintele Centrului pentru Tehnologii Informaționale de la Moscova, Aleksei Makarin, a declarat pentru publicația rusă Nezavisimaia Gazeta: ”Situația în care se află în prezent Biserica ortodoxă din Moldova este totuși diferită de cea a Bisericii ortodoxe din Ucraina. Și nici măcar în Ucraina aceasta nu a fost dusă la un sfârșit logic. Biserica ortodoxă din Ucraina nu a dorit să rupă demonstrativ contactele ei cu Moscova, iar autoritățile, chiar dacă amenință că o vor interzice, deocamdată lucrurile nu au ajuns până acolo. În cazul Moldovei situația este întrucâtva comună, iar întrucâtva – nu. Diferența constă în faptul că, dacă în Ucraina toate forțele politice pe care să conteze Biserica Ortodoxă din Ucraina fie nu o susțin, fie sunt interzise prin lege, în Moldova o bună parte a politicienilor este legată de Biserica ortodoxă din Moldova și susțin aflarea acesteia în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Poziția actualei puteri politice nu este suficient de puternică încât să se poată afirma că va porni un atac frontal împotriva Bisericii. (…) Cu Bisericile se întâmplă același lucru ca și cu statele. Doar că în cazul lor timpul curge diferit. Evenimentele bisericești de regulă se derulează pe segmente mai lungi de timp, iar în Moldova această derulare este mai lentă. De aceea procesul de separare totuși va mai dura”.

La 13 noiembrie 2023, protopopii protoieriei Chișinău II (Pavel Borșevschi) și protoieriei Anenii Noi (Petru Oltu) de obediență moscovită i-au adresat mitropolitului Vladimir Cantarean scrisori prin care i-au cerut aderarea, cu tot cu structura bisericească rusă, la Patriarhia Română, ocolind Mitropolia Basarabiei.

La 15 noiembrie 2023, câteva persoane (Anatol Plugaru, fost ministru al Securității Naționale a Republicii Moldova, Ion Dosca, sportiv, campion mondial, Dumitru Pulbere, fost deputat și fost președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, Anatol Dubrovski, fost deputat și viceministru al Educației, Tihon Zara, colonel, fost consilier în ambasada Republicii Moldova la Moscova, Igor Caldare, fost director al Institutului de Standardizare al Republicii Moldova și alții) i-au adresat Patriarhului Kiril Gundiaev al Moscovei și întregii Rusii un Apel prin care au cerut înlăturarea din scaun a mitropolitului Vladimir Cantarean și înlocuirea acestuia cu un alt ierarh care să promoveze interesele Moscovei în Republica Moldova și să contracareze ”planul de expansiune spre Est a statului român și a Bisericii Ortodoxe Române”.

La 16 noiembrie 2023, a fost convocat consiliul eparhial al structurii bisericești de obediență rusă de la Chișinău. După ședință, episcopul Ioan Moșneguțu a declarat, între altele: ”Au fost abordate diverse probleme cu care se confruntă Biserica Ortodoxă din Moldova. În mod special s-a vorbit despre păstrarea și consolidarea unității Bisericii Ortodoxe din Moldova, în contextul zvonurilor din ultimul timp precum că Biserica Ortodoxă a Moldovei, o parte a clericilor ei, vor adera la Mitropolia Basarabiei. Azi dezmințim această poziție eronată promovată în instituțiile media”; ”Clerul și poporul rămâne fidel Bisericii Ortodoxe din Moldova și Mitropolitului Vladimir. Nu vor fi discuții cu privire la aderarea Bisericii Ortodoxe din Moldova la Patriarhia Română sau alte structuri”.

La 17 noiembrie 2023, Postul guvernamental german Deutsche Welle (Unda germană) a publicat un interviu (”România are la Chișinău un mitropolit obosit de istorie”) cu preotul Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care a susținut, între altele : ”E o problemă clară legată de raportul dintre găini și coteț: cine are cotețul, are și găinile (…). Vladimir are cele mai multe cotețe din R. Moldova și atunci crescătorii de găini, adică păstorii ce să facă, să piardă cotețele și odată cu ele și găinile? De aceea mitropolitul pro-rus s-a bucurat de o loialitate funcțională. Fiindcă dacă ești preot trebuie să ai un loc unde să slujești și Mitropolia noastră, a Basarabiei, nu a oferit astfel de oportunități, mai degrabă a fost o mână moartă acolo”; ”Situația aceasta schizofrenică în care există două ierarhii paralele la Chișinău, una pro-moscovită (Mitropolia Moldovei) și alta pro-bucureșteană (Mitropolia Basarabiei), nu poate continua, în condițiile în care și statul moldovean se află la o răscruce dată de aderarea posibilă la UE”; ”Asta nu înseamnă că Vladimir este mai bun decât Petru. Nu, după mine, amândoi ar trebui să facă un pas înapoi”; ”Spun mereu terminați cu  „Basarabia e România”, fiindcă nu e, e o altă țară, cu un specific pe care noi nu-l cunoaștem, pentru că noi ne raportăm mitologic la Moldova. Nu ne putem întoarce în interbelic, pentru că nici România nu e aceeași. Trebuie să terminăm cu mitologiile și populismele. E adevărat că sângele apă nu se face, dar avem hărți diferite și nu ai cum să câștigi un război cu istoria, nu ai cum să promovezi binele, dacă nu iei în serios argumentele răului”.

Pe întreg parcurusul anului 2023, ca și în anul 2022, parohiile Mitropoliei Basarabiei din Ucraina, Episcopia Basarabiei de Sud și Mitropolia Basarabiei în ansamblul său au continuat acordarea de sprijin populației și autorităților din Ucraina, precum și refugiaților ucraineni de război din țara vecină. Autoritățile ucrainene le-au adresat Episcopiei Basarabiei de Sud și Mitropoliei Basarabiei scrisori oficiale de mulțumire pentru sprijinul concret acordat. Un rol activ în ajutorarea rerugiaților ucraineni de războl l-a avut Misiunea Socială ”Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei.

În luna decembrie 2023, după un șir de consultări, parohiile Mitropoliei Basarabiei din Ucraina, precum și alte parohii cu enorie română din subordinea Bisericii Ortodoxe Ucrainene în comuniune cu Patriarhia Moscovei, au lansat propunerea organizării lor într-un cult religios distinct (organizație religioasă) cu titulatura ”Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” și înregistrării acestuia în ordinea stabilită, conform legislației ucrainene în domeniu.

CÂTEVA PRIORITĂȚI PENTRU ANUL 2024

Mitropolia Basarabiei își va putea consolida prezența în Republica Moldova prin valorificarea resursei administrative, ceea ce presupune:

a) identificarea, împreună cu Patriarhia Română, a candidaților pentru funcțiile de episcopi vicari în cele trei eparhii funcționale ale sale (Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fostă a Cetății Albe – Ismail)), hirotonirea și instalarea acestor episcopi vicari. În vederea sublinierii unității Mitropoliei Basarabiei cu Biserica Ortodoxă Română ar fi de mare importanță ca toți cei trei candidați selectați pentru funcțiile de episcopi vicari să provină din interiorul României, având o temeinică pregătire teologică, administrativă și culturală;

b) desemnarea unui vicar administrativ pentru Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria;

c) convocarea la Iași, cu periodicitate anuală sau ori de câte ori va fi nevoie, a Sinodului întregii Moldove, după modelul Sinodului reunit al Transilvaniei (Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului și Mitropolia Ardealului) convocat anual. Sinodul întregii Moldove, cuprinzând ierarhii din Sinodul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și Sinodul Mitropoliei Basarabiei, va putea fi o replică dată politicii expansioniste a Patriarhiei Moscovei, care, prin recurs la lingvistică, revendică întreaga Moldovă (a se vedea titulaturile de ”mitropolitul Întregii Moldovei” și ”Biserica ortodoxă din Moldova”, în care denumirea statului Republica Moldova este substituită cu denumirea istorică și geografică Moldova);

d) desemnarea unui conducător al capelanilor Mitropoliei Basarabiei în Armata Națională a Republicii Moldova;

e) asistarea promptă a tuturor comunităților locale care părăsesc Patriarhia Moscovei și revin la Patriarhia Română;

f) transferarea canonică a parohiilor Mitropoliei Basarabiei din Ucraina, la cererea lor, în cultul religios distinct (organizația religioasă) Biserica Ortodoxă din Ucraina și asistarea plenară a acestuia.

De asemenea, Mitropolia Basarabiei va trebui să continue demersurile oficiale, pe plan național, dar și european, pentru recuperarea patrimoniului său imobiliar spoliat de statul sovietic ocupant și deținut în prezent de Guvernul Republicii Moldova. Adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023 și punerea lui în aplicare este un obiectiv realist pentru a cărui realizare este necesară mobilizarea eforturilor Mitropoliei Basarabiei și ale Bisericii Ortodoxe Române. În acest context, este necesar ca Mitropolia Basarabiei să-și intensifice dialogul cu factorii decidenți și politici de la Bruxelles (actuala și noua Comisie Europeană, actualii și următorii europarlamentari), astfel încât retrocedarea proprietăților bisericești să se afle permanent pe agenda negocierilor din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului) va trebui să reia demersurile oficiale pentru retrocedarea Catedralei episcopale din centrul Eparhial și a Reședinței episcopale din Bălți construite de mitropolitul Visarion Puiu în perioada anterioară ocupației sovietice.

Totodată, este necesar ca Mitropolia Basarabiei să insiste asupra încheierii unui Acord (Convenție) de colaborare cu Guvernul Republicii Moldova care, până în prezent, s-a eschivat să dea un răspuns pozitiv propunerilor oficiale ale Mitropoliei Basarabiei. Același obiectiv vizează ministerele și departamentele de stat de la Chișinău.

În contextul discuțiilor cu Guvernul și Președinția de la Chișinău, este necesar ca Mitropolia Basarabiei să insiste în continuare asupra invitării oficiale în Republica Moldova, de către înaltele autorități de stat, conform uzanțelor, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Amintim că, în ultimii doi ani, ÎPS Petru Păduraru al Basarabiei a formulat această doleanță în mod repetat în scrisorile adresate Președintelui Maia Sandu, Președintelui Parlamentului Igor Grosu și prim-ministrului Dorin Recean. De asemenea, doleanța a fost formulată și cu ocazia întâlnirilor avute de mitropolitul Basarabiei la Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. Amintim, de asemenea, că Biserica Ortodoxă Română este, sub raportul numeric al credincioșilor, a doua Biserică Ortodoxă Locală din lume, după cea Rusă, și cea mai mare Biserică Ortodoxă Locală din cuprinsul Uniunii Europene și al NATO. Mitropolia Basarabiei are capacitatea necesară organizării unei asemenea vizite la nivel înalt (vizită de gradul zero), în colaborare cu autoritățile de stat. O asemenea vizită ar reconfirma o dată în plus vectorul european al Republicii Moldova, subliniind orientarea geospirituală și civilizațională a statului. ”Fericită va fi Basarabia când va fi sfințită de pașii Patriarhului ei…”, este spusa înțeleaptă a unui bătrân de prin părțile Orheiului.

Valorificarea resursei financiare în valoare de 2 milioane de euro, acordată prin Legea nr. 326/2023, pentru realizarea de proiecte sociale, mediatice, patrimoniale, constituie, de asemenea, o prioritate.

Un proiect de însemnătate majoră pentru Mitropolia Basarabiei reprezintă repatrierea la Chișinău, într-un amplu ceremonial religios, a rămășițelor pământești ale primilor mitropoliți români ai Basarabiei, Gurie Grosu și Efrem Enăceanu (Enăchescu), înmormântați în cimitirul mănăstirii Cernica (Arhiepiscopia Bucureștilor).

31 decembrie 2023