ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Călin George, pseudo-actorul numit directorul interimar al Teatrul Național București în 2023 (!) de PSD-istul Lucian Romașcanu, vrea să ne demonstreze cu orice chip că se poate ridica la înălțimea dispărutului Nicolae Ciucă. Îl mai țineți minte pe Ciucă la Măruță demonstrându-și analfabetismul funcțional total pentru ca a doua zi consilierii lui să vină să spună că de fapt imbecilul (termenul medical) a vrut să fie spiritual și n-am înțeles noi bine? Așa și marele actor necunoscut Călin George, fostul „Miss Piggy”.

În ciuda faptului că toată lumea normală în frunte cu Patriarhia Română a condamnat blasfemia scursă din adâncurile TNB chiar în Postul Paștelui, Căli George (sau George Călin) ține să ne spună că nu e așa, că de fapt n-am înșeles noi profunzimile „operei” regizorului maghiar Bpotond Nagy. Și da, ați citit bine, directorul aflat într-un interimat de doi ani (!) este faimos în branșa lui, pe planuri mai puținvăzute, prin măreața realizare că a dublat-o în română pe ceva mai celebra Miss Piggy din Muppets Show

El i-a mai dublat pe Simba adultul din „Regele Leu”, pe prințul Naveen din „Prințesa și broscoiul”, pe rechinul din „Toy Story,” pe prințul din „Shrek 3” , printre alții. Actorul George Călin a fost în trecut director adjunct al Operei Naționale București și, pentru o perioadă mai scurtă de timp, (tot) director interimar și al acesteia. Dacă a fost bun la toate de ce n-ar fi și bun de director la Național, pe fotoliul lui Caragiale, Radu Beligan sau Andrei Șerban.

Reamintim, el a fost numit interimar de Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, pe data 12.04.2023, pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice. Au trecut doi ani. Și iată cum ne explică „interimarul” că toți românii revoltați, inclusiv reprezentanții Patriarhiei Române, sunt cam ignoranți și nu înșeleg actul artistic al creatorului maghiar. Îi ilustrăm Comunicatul cu o (altă) scenă blasfemiatoare din „piesă”, o pastișă după spectacolul satanist de la Jocurile Olimpice de la Paris unde a fost batjocorită Cina cea de Taină:

„Comunicat de presă

În urma sesizărilor publice postate pe rețelele de socializare, referitoare la spectacolul Proorocul Ilie, montat de regizorul Botond Nagy pe un text de Tadeusz Słobodzianek, Teatrul Național "I.L. Caragiale” din București face următoarele precizări:

Spectacolul "Proorocul Ilie” nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.

În plus, menționăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie și nu își propune să ridiculizeze credința, ci, dimpotrivă, invită la o reflecție profundă asupra relației dintre om și divinitate, asupra modului în care credința poate fi influențată sau deturnată.

Așa cum se menționează și pe pagina oficială a spectacolului, "Proorocul Ilie" este o invitație la meditație sinceră asupra credinței și religiei într-un moment de profundă criză spirituală și morală. Regizorul Botond Nagy declara, înainte de premieră: „Îmi doresc ca prin acest proiect artistic spectatorii să-și analizeze propriile credințe într-o lumină nouă și să înțeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credința.”

Piesa scrisă de Tadeusz Słobodzianek a mai fost montată în România de reputatul regizor László Bocsárdi, la Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, cu premiere în 2001 și o reluare în 2010. De asemenea, tot în 2010, la Teatrul Municipal din Baia Mare avea loc o altă montare a acestui text. Aceste producții au contribuit la explorarea și înțelegerea profundă a textului în contextul teatral românesc.

Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București reafirmă că spectacolul nu are nicio intenție de blasfemie sau lipsă de respect față de valorile religioase. Considerăm că unele reacții critice sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic, care nu neagă, ci dimpotrivă, pune în lumină complexitatea relației dintre om, credință și societate.

Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Teatrul este, prin definiție, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spațiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta și de a reflecta.”

No comment. VIDEO: