Îndemn la cercetarea istoriei civilizaţiei bizantine-ortodoxe
Istoria este, poate, cea mai importantă materie şcolară în ceea ce priveşte formarea personalităţii, o materie care, pe lângă informaţii şi cunoştinţe, mai oferă şi nişte modele, oferă o experienţă de viaţă, ceea ce alte materii şcolare nu pot oferi.
La ora de istorie ni se oferă modele identitare – personalităţi, evenimente, hotărâri – cu care ni se trezeşte dorinţa de a ne identifica, de a ne forma o identitate comună pe baza lor. Întrucât ştim bine că istoria omenirii nu e cu putinţă să fie studiată de-a întregul pe băncile şcolare, ne punem fireasca întrebare: care dintre modelele amintite mai sus trebuie studiate şi pe care nu are rost să le studiem, pe care dintre ele trebuie pus un accent mai mare, pe care unul mai mic?
Astăzi este evident că în şcoală se studiază preponderent istoria occidentului. Şi nu doar atât – e vorba de istoria occidentului privită din occident. Bineînţeles într-o asemenea viziune noi, românii, nu putem fi altundeva decât la o margine, un popor periferic ce abia de şi-a găsit loc în „istoria universală” (un gând cu care, probabil, mulţi s-ar identifica fără chibzuială).
E la fel de adevărat că la şcoală mai studiem şi evenimentele istoriei românilor, cunoaştem personalităţile remarcabile şi evenimentele-cheie prin care a trecut poporul nostru de-a lungul timpului. Această experienţă, însă, fiind amplasată într-un sistem cu centrul de greutate deplasat spre apus, crează iarăşi confuzia modelelor identitare.
Conform cercetătorilor din apus(În particular este vorba de Arnold Toynbee şi Samuel Huntingon), civilizaţia occidentală îşi are începutul aproximativ în sec. VIII-IX d. Hr. E cu totul firesc ca într-o istorie a acesteia accentul să fie pus pe epocile ulterioare perioadei amintite, tocmai cum ne învaţă şi manualele de istorie, dar cât e de firească o asemenea abordare pentru noi?
Fără ezitare am putea afirma că pentru civilizaţia din care facem parte, cea bizantină-ortodoxă, sec. I-IX d. Hr. sunt dacă nu cele mai frumoase, cel puţin cele mai importante. Anume în această perioadă s-au petrecut evenimentele care au descris, în mare parte, şi traiectoria istorică a poporului român: însăşi viaţa lui Hristos, răspândirea creştinismului în întreaga lume ştiută atunci, persecuţia creştinilor, mai cu seamă cea din Imperiul Roman, cu încreştinarea ulterioară a acestuia şi a altor state etc. Dar câte dintre acestea se regăsesc astăzi în manualele de istorie? Şi dacă se regăsesc, cât de important este locul ce li se acordă în istoria noastră?
Asistăm la un trist fenomen: un tânăr obişnuit din ziua de azi ştie cine au fost Dante, Columb, Voltaire, Washington, Robespierre, Garibaldi, etc., dar de Iustinian şi Constantin cel Mare îşi vor aminti, probabil, doar elevii cei mai silitori. Ce să mai zicem de Teodosie cel Mare, Heraclius, Boris-Mihail, Bagrat III, Sava al Serbiei ş.a.? De Ioan Gură de Aur şi Vasile cel Mare s-ar putea să fi auzit cei care au mai trecut pragul bisericii, dar nu mai mult de atât.
Nişte elevi iubitori de carte şi-ar aminti cu uşurinţă de anii evenimentelor de referinţă din istoria civilizaţiei occidentale: 1215 (Magna Charta), 1492 (descoperirea Americii), 1683 (al doilea asediu al Vienei de către turci), 1776 (declaraţia de independenţă a SUA), 1789 (revoluţia franceză) ş.a., dar ar rămâne reci şi nedumeriţi faţă de anii 313 (legalizarea creştinismului în Imperiul Roman), 337 (încreştinarea Georgiei), 787 (al şaptelea Sinod Ecumenic), 1204 (cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi), 1389 (bătălia de la Kosovo Polje) etc. Din nefericire istoria civilizaţiei noastre este un subiect tratat doar în studii de specialitate şi, de regulă, ating segmente înguste ale acesteia, prin urmare este nevoie de nişte abordări sistemice, care să aranjeze piesele mozaicului într-un tablou integru, iar lucrările de acest fel ar trebui făcute accesibile publicului larg şi, înainte de toate, sistemului nostru de învăţământ.
În plină criză identitară cu care ne ciocnim, poate a venit vremea să regândim accentele istorice care se propun elevilor şi studenţilor în ziua de azi? Poate formarea personalităţilor tinerilor trebuie fundamentată pe nişte modele proprii nouă, unele care să rezoneze cu rădăcinile noastre, cu sufletul nostru, cu lumea noastră interioară (sau ce a mai rămas din ea)? Poate locul poporului nostru în istoria civilizaţiei bizantine, precum şi locul acesteia în istoria omenirii, ne-ar ajuta să ne regăsim şi locul şi rostul nostru ca oameni?
Autor: Andrei Creacico (Chişinău)
Donează pentru ActiveNews!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
Papirusurile de la Herculaneum dezvăluie locul în care a fost înmormântat Platon
Tricolorul, Basarabia și Bucovina, interzise în școlile din România. Turnătoria, încurajată ca pe vremea Securității. Războiul Institutului ”Elie Wiesel” cu lumea. Unde au dispărut românii?
”Tabula Traiana”, mesajul scris în piatră al Împăratului Traian, rezistă pe malul Dunării de aproape 2.000 de ani
S-a făcut dreptate pentru elevul Vlad Țăranu, cu ”Basarabia e România”! Victorie a societății civile normale: Sancțiunea i-a fost anulată! EXCLUSIV
Pompiliu Diplan și Marian Dumitru dezbat scurt și la obiect Istoria Evreilor. Holocaustul: noua materie obligatorie pentru elevii români - Emisiune Starea de Libertate - Calea Neamului. VIDEO
”Aveam 30 ani când viața s-a oprit. Când s-a lăsat cortina și ziduri au început să fie înălțate” - Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, martir anticomunist și mărturisitor ortodox al secolulul XX
Recomandările noastre
Secțiuni: Istorie
Organizații: Biserica Ortodoxă din Grecia Biserica Ortodoxă Română
Tip conținut: Știri
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (0)