Astăzi, 7 ianuarie, frații noștrii basarăbeni, alături de aproape întreaga Ortodoxie, sărbătoresc Nașterea Mântuitorului. Acest lucru se întâmplă deoarece majoritatea basarabenilor aparține de Patriarhia Rusă ce sarbatorește Crăciunul pe calendarul vechi.

Expresia stil vechi se referă la calendarul Iulian, predominant în întreaga Europă la un moment dat, dar care a mai rămas în uz în unele țări până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe, dar și în Sfântul Munte Athos. Calendarul Iulian a fost calendarul folosit de poporul român până la adoptarea calendarului Gregorian, în secolul XX.

Astfel, în creștinism au rămas atât calendarul iulian cât și calendarul gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta modificată a primului. În 1582 s-a făcut această rectificare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de 10 zile. Bisericile apusene au adoptat calendarul nou mai repede decât cele din Est. Diferenta dintre cele două este în felul cum se calculează data Paștilor (aceasta fiind și cauza din care catolicii sărbătoresc Paștile separat). În România, Biserica Ortodoxă folosește un calendar gregorian îndreptat, astfel încât să prăznuiască Învierea Domnului în același timp cu toată ortodoxia.

În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu și sub presiuni politice.

Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924 la presiuni politice, când diferența ajunsese la 13 zile. Alte Biserici Ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi până astăzi. E cazul Bisericilor Rusă, Sârbă, Ucraineană, al Patriarhiei Ierusalimului și al monahilor de la Muntele Athos. Toate aceste comunități sărbătoresc Nașterea Domnului la 7 ianuarie, cu o diferență de 13 zile față de stilul nou.


Printre cei care s-au pronunțat vehement asupra subiectului, s-au numărat intelectuali de frunte ai perioadei interbelice printre care Nae Ionescu, Nichifor Crainic sau Mircea Vulcănescu. De altfel, schimbarea calendarului a fost încă o schimbare culturală, făcută cu forța, modului de viață românesc, din dorința autorităților de a se "sincroniza" cu Occidentul.

Dar cum s-a schimbat efectiv calendarul? Nae Ionescu a explicat la vremea respectivă cum s-a făcut această trecere:

"Există o eroare, de pildă, dacă se crede că vina, „îndreptării” calendarului cade asupra Î.P.S. Miron. Părintele Patriarh a fost multă vreme de părere că reforma calendarului nu se poate face decât în plină ecumenicitate, printr-un congres panortodox cel puțin – dacă nu într-un sinod ecumenic. Călătoria pe care Î.P.S. Miron a întreprins-o acum câțiva ani pe la patriarhii și mitropoliții Răsăritului urmărea, între altele, și lămurirea acestei probleme. Din nefericire, în lipsa părintelui patriarh, Ion Brătianu, nerăbdător că rezolvarea chestiunii calendarului întârzia a dat ordin mitropolitului Pimen să sfârșească o dată cu „stilul vechi”. Se știe că, din motive… științifice, P.S. Pimen s-a executat. Părintele patriarh nu a făcut decât să accepte o situație pe care nu o crease", a scris Nae Ionescu conform Cuvântul Ortodox.

Schimbarea calendarului a produs mari tulburări, în special în Moldova.