ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pr. Ierom. Ilarion Dan de la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Crucea (jud. Constanța) atrage atenția, la conferința susținută în decembrie la invitația ASCOR Cluj-Napoca, asupra faptului că România s-a descreștinat și că, în această țară creștină, creștinismul a devenit minoritar. Cauzele sunt multiple, de la îndepărtarea de Dumnezeu și degradarea morală, până la patima pentru politică și nevoia unei conduceri autoritare, care ar putea să ne coste chiar libertatea.

Despre modul în care am ajuns noi, românii, în situația deplorabilă din prezent, ieromonahul face o paralelă între destinul nostru și cel al vecinilor noștri sârbi.

„Are Sfantul Nicolae Velimirovici o carte foarte, foarte frumoasă, se numește Prin fereastra temniței, în care face o critică a culturii europene în sens larg și a aspectului materialist european și analizează și istoria poporului sârb, care este în multe privințe similară cu a noastră. Poate că poporul sârb a suferit și mai mult decât noi, dacă ne gândim la istoria recentă. Și explicația este foarte simplă: faptul că poporul sârb L-a părăsit pe Dumnezeu într-o bună măsură. Noi trecem prin ce trecem pentru că ne-am depărtat de Dumnezeu!

Am spus-o și o mai repet: noi nu suntem un popor creștin. România nu mai este o țară creștină. Creștinii sunt minoritari în România. Gândiți-vă că în biserică, într-o zi de duminică, în toate bisericile din România, probabil că sunt undeva la un milion jumătate-două, undeva la 5-10% din populația țării. Probabil că, pe lângă aceștia, ar mai fi 5-10% care vin din când în când la biserică. Am avut un exemplu foarte curând cu Referendumul pentru Familie, unde s-au prezentat trei milioane [și sapte sute de mii] de oameni, ceea ce a fost încă mult. Deci s-a văzut cât de mult suntem noi preocupați de curățenia acestui popor și de menținerea unei ordini firești în această țară. Am fost criticați și făcuți în toate felurile, dar asta e altă discuție, nu ne interesează.

Noi suferim ca popor pentru că ne-am depărtat de Dumnezeu, să fie clar. Ne-am degradat moral. Am ajuns un popor de oameni care sunt văzuți destul de prost, ca să zic așa, foarte mulți concetățeni de-ai noștri se comportă așa cum se comportă și nu foarte bine, noi, aici, în Țară, ne comportăm cum ne comportăm, nu avem dragoste unul față de celălalt, vedeți, raporturile sociale, raporturile cu instituțiile statului, există un dispreț, o desconsiderare a semenilor noștri, nu mai avem respect unii pentru alții. Nu mai vorbesc de dragoste, vorbesc de lucruri minimale, de a te comporta civilizat cu cel de lângă tine. Și atunci nu are cum să ne fie bine! Noi înșine ne facem acest rău. Noi nu vom putea să ieșim din această stare decât apropiindu-ne de Dumnezeu, revenind în Biserică! Nu există altă cale!”, atrage atenția pr. Ilarion Dan.

El subliniază că stadiul actual de dezvoltare a omenirii este unul de remodelare a omului, prin implementarea utopiei politice, cu ajutorul ideologiei și al tehnologiei, ceea ce va sfârși în tiranie și dictatură. Potrivit acestuia, ne aflăm într-o „moarte clinică” premergătoare deznodământului fatal.

„Este un proces de remodelare a omului, este un proces unic în istorie, pentru că ideologii au fost multe în istorie, mai ales în timpurile moderne, începând de la Revoluția Franceză încoace, lumea a trecut prin multe încercări de inginerie socială, prin multe procese politice prin care omul să fie ancorat cât mai mult în acest plan al existenței materiale, scos din legătura cu Dumnezeu.

A fost un proces dureros, nu știu dacă vă aduceți aminte, în timpul Revoluției Franceze a fost un episod care de obicei nu prea este foartemult amintit. Într-o provincie a Franței, în Vandeea, s-a iscat o revoltă a țăranilor, pentru că țăranul este omul care este legat foarte mult de creația lui Dumnezeu, de pământul lui, de animalele lui, are o legătură foarte puternică cu creația și implicit cu Dumnezeu. Și țăranul s-a opus permanent, peste tot, nu numai în Franța, ci și în România și în Rusia și în restul Europei, acestui demers de a schimba ordinea firească a omului. Acolo s-a intervenit cu forța. Armata republicană a intervenit într-un mod extrem de brutal, a fost acolo un măcel pur și simplu, au omorât mii și mii de oameni, și femei și copii, a fost un măcel rar întâlnit în istorie; el a fost multiplicat după aceea de celelalte țări unde s-au putut instaura regimuri politice totalitare, cum a fost în Rusia bolșevică și în alte țări din Estul Europei, știm foarte bine și situația țării noastre, dar foarte mulți dintre tineri au uitat de acest lucru și iată că, la 30 de ani după ce regimul comunist din România a căzut, este o stare embrionară a unui alt regim totalitar care se naște acum în lume.

Ce se prefigurează în momentul acesta este un regim totalitar absolut terifiant, pentru că el va nega, încearcă să nege tot ce ține de adevăr, adevărul natural, tot ce ține de memoria noastră, de tradiție, de istorie, tot ce înseamnă libertatea omului. Pentru că această ideologie, de exemplu a genului, care încearcă să nege realitatea naturală, nu face decât să remodeleze omul, să-l scoată total din această legătură cu Dumnezeu și din acest plan al veșniciei. Totul o să se întâmple destul de curând, să știți, pentru că situația generală, situația în plan economic, financiar a lumii de astăzi este extrem de precară. Există deja voci ale unor oameni care sunt foarte apropiați de ce se întâmplă în planul acesta financiar, economic, comercial, care spun că, dacă nu se va schimba cursul actual, vom asista la o prăbușire totală a lumii așa cum o vedem noi acum, a acestei lumi în plan economic și financiar. Nu suntem departe de acest moment. Și iată cum toată această construcție umană tinde să-și arate limitele. Totul tinde să se arate că este, de fapt, o himeră, o construcție artificială a omului. Va fi ca un văl care se rupe și vom vedea cu adevărat că tot acest demers al omului este sortit eșecului. Procesul va fi extrem de dureros. Ne vom confrunta cu situații de criză nemaiîntâlnite, inclusiv cu mișcări sociale, cu conflicte militare, pentru că tensiunile care sunt la momentul de față în toată lumea… – nu știu dacă ați remarcat că sunt foarte multe mișcări, proteste în foarte multe colțuri ale lumii, este o nemulțumire generalizată aproape. În SUA există un curent foarte puternic de stânga care militează deja pentru o schimbare a sistemului social și economic, o renunțare la capitalism așa cum este el, care nici el nu este, să zic, lipsit de păcate. O schimbare totală a acestui sistem existent și înlocuirea lui cu unul de sorginte neomarxistă. Deci o revenire la un sistem totalitar. Nu știu câți dintre dvs. sunteți conștienți de aceste procese care se desfășoară sub ochii noștri și, cu toate acestea, suntem atât de orbiți de bunăstarea aceasta materială, de motivațiile noastre de fiecare zi de a avea mai mult, de a poseda mai mult, de a ne distra mai mult. Pentru că am pierdut celălalt obiectiv al nostru, pentru că nu mai înțelegem că omul nu este o ființă numai trupească, ci și una duhovnicească, noi aparținem nu numai pământului, ci în primul rând, Cerului. Dar Cerul pentru noi a devenit o realitate foarte îndepărtată și, de cele mai multe ori, este chiar negată cu desăvârșire”, mai spune părintele Ilarion de la Mănăstirea  „Izvorul Tămăduirii” Crucea (jud. Constanța).

Pornind de la patima politică și discursul urii, atât de răspândite în actualitate, ieromonahul face o paralelă cu momentul în care poporul evreu a cerut să fie stăpânit de regi, sau cu așteptarea unui Mesia al justiției pământești, excluzând, pentru deziderate omenești, rânduiala lui Dumnezeu.

„Actualul stadiu al civilizației umane este un fel de moarte clinică. Mă uitam acum cu câtă ardoare se discută ce se întâmplă în plan politic în țara noastră, câtă energie, câtă pasiune, câtă patimă se pune în acest plan politic, care este un plan al omului căzut, să știți. Nu știu dacă vă aduceți aminte, în Cartea I a Regilor, în capitolul 8, ni se descrie momentul în care poporul evreu solicită lui Samuel să le pună un rege, să aibă și ei rege ca alte popoare. Iar Samuel se întristează și se roagă lui Dumnezeu, neștiind ce să răspundă solicitării, și Dumnezeu îi spune că trebuie să se supună dorinței poporului, pentru că nu de el s-au lepădat, ci de Dumnezeu Însuși. Deci în plan politic omul se leapădă de Dumnezeu. Și le spune Samuel: Veți pătimi foarte mult de la regele vostru! Le spune ce-i vor face: Vă vor lua copiii, băieții, vă vor pune să munciți, să luptați, vă vor cere zeciuială din toate, vă vor asupri regii voștri, regele vostru pe care îl doriți! Și, cu toate acestea, ei zic: Da, deși ne spui aceste lucruri, noi vrem să avem un rege.

Și noi vrem același lucru! Să avem niște conducători, niște lideri politici, în speranța că ei ne vor oferi ceva, ne vor oferi calea spre fericire. Nu numai nouă ni se întâmplă acest lucru, ci toate popoarele de pe acest pământ năzuiesc la această împlinire pe plan politic. Și mai este un argument împotriva a ceea ce se numește plan politic: aș putea să spun că politica este cea care L-a ucis pe Hristos. După ce Hristos a săvârșit minunea înmulțirii pâinilor pe malul Mării Galileii, s-a întâmplat un lucru oarecum ciudat. S-a făcut seară și Iisus le-a spus ucenicilor să plece pe celălalt mal al mării cu corăbiile, El rămânând să dea drumul mulțimilor. După care, pentru că nu mai avea nicio barcă la dispoziție, a mers pe apă ca să-i ajungă din urmă pe ucenici. Noi știm că Hristos nu făcea nicio minune gratuit; a făcut-o cu un scop foarte bine definit. Și ne putem întreba de ce oare Hristos a ales să meargă pe mare. De ce a făcut această minune? Pentru că a fost nevoit, pentru că nu avea cum să ajungă pe celălalt mal. Dar de ce rămas Mântuitorul în urmă ca să dea drumul mulțimilor? Pentru că, după ce a săvârșit acea taină a înmulțirii pâinilor, a simțit că poporul Îl privea ca pe Cel Care ar fi putut să le ofere o fericire acolo, în plan lumesc, să le asigure pâinea cea de toate zilele, să spunem. De ce? Pentru că poporul evreu era în stare de insurgență. Era în conflict cu stăpânirea romană, deci erau într-un fel de luptă de eliberare națională – iarăși un plan politic. Și au vrut să-L pună rege. Iar el bineînțeles că nu a vrut acest lucru și a ajuns de Paști la Ierusalim și știți restul întâmplărilor. Și atunci tot poporul care-L aclama și voia să-L pună rege s-a întors împotriva Lui! Pentru că, dacă Tu nu ne poți oferi aici ceea ce dorim, noi nu avem nevoie de Tine!”, conchide pr. ierom. Ilarion Dan.

Fragmente din conferința susținută de acesta pe 2 decembrie 2019 la Cluj-Napoca se pot citi pe pagina web Cuvântul Ortodox.