În condițiile în care celebra fabrică de hârtie Letea Bacău a sucombat în 2011, România a rămas aproape fără nici o sursă majoră producătoare de hârtie, acest fapt resimțindu-se acut pe piața publicistică din țară. Un antrepenor specialist în activitatea stuficolă din Delta Dunării, Iulius Octavian Popa, a vorbit la interviurile DC News și despre posibilitatea ca România să redevină una dintre țările mari producătoare de hârtie făcută din celuloza de stuf. „Stuful are aproximativ 40% celuloză în compoziția lui.”, a precizat Iulius Octavian Popa.

„Înainte de 1989, activitatea de recoltare a stufului în Delta Dunării a fost extraordinar de mare. S-au recoltat între 200.000 și 250.000 de tone de stuf. La acea vreme, stuful s-a folosit pentru producția de celuloză.”, spune acesta.

„Intenționăm, într-adevăr, este un proiect ambițios, să produce și noi celuloză și să dezvoltăm o fabrică de hârtie. Stuful are de asemenea o componentă energetică majoră, este apropiat de cantitatea energetică a lemnului, acum probabil intuiți direcția în care vrem să ne dezvoltăm, dacă vom reuși, alegem producția de peleți pentru încălzire iar mai departe, ceea ce rămâne după ardere poate fi valorificat ca îngrășământ din plante”, a mai povestit omul de afaceri despre multiplele variante prin care oamenii pot scoate profit din stuf. 

România a produs utilaje unicat pentru recoltarea stufului 

El mai vorbește și despre faptul că România a produs utilaje unicat pentru recoltarea stufului din Delta Dunării. Iulius Octavian Popa mai afirmă că a reușit să găsească utilaje similare, după o căutare îndelungată, dar că preferă să nu divulge încă secretul provenienței exacte a acestora.

„Utilajele care recoltează stuf în Delta Dunării sunt utilaje unicat. Ele au fost produse 100% în România, inclusiv concepția. Sunt rezultatul unor studii de specialitatea care au existat înainte de 1989, precum Institutul de la Maliuc. S-au conceput tractoare cu tracțiune integrală, cu diferențial, dar sunt adaptate realităților din zonele stuficole din Delta Dunării.

Recoltoarele produse în România, la Tractorul Brașov, la Semănătoarea, la Danubiana - care producea pneuri cu joasă presiune, late de 1,2 metri, pentru că presiunea exercitată asupra solului trebuie să fie foarte mică, pentru a nu dăuna mediului - erau unicate.

În momentul de față noi nu am rămas la nivelul tehnic de atunci, deși aceste utilaje erau perfect adaptate și concepute special pentru Delta Dunării. Am trecut la faza următoare și confruntați cu această realitate de a nu mai exista fabricile care produceau tractoarele și recoltoarele, am încercat să vedem unde în Europa putem găsi utilaje asemănătoare care respectă cerințele de mediu impuse de instituția administrativă care gestionează activitatea în Delta Dunării și coroborat cu interesul din Europa față de aceste zone umede, am găsit aceste utilaje.

Ele sunt acolo și ne deservesc, având aceleași caracteristici ca utilajele produse în România înainte de 1990. Nu aș vrea să dezvălui unde și cum sunt produse, pentru că reprezintă un fel de secret deocamdată.”, a mai precizat, la DC News, Iulius Octavian Popa.

Ce este paludicultura

Antrepenorul a explicat și cu ce se ocupă paludicultura, respectiv agricultura umedă și silvicultura pe turbării:

„Ca noțiune este un termen destul de nou folosit și se referă, în principal, la o practică agricolă care se desfășoară pe terenuri umede, pe turbării, și include, printre altele, recoltarea sau valorificarea stufului. Există însă și alte plante care sunt cuprinse în aceste zone umede, iar recoltarea acestora și valorificarea lor sunt cuprinse tot în acest termen general de paludicultură. Ca etimologie, pentru cei care nu știu, cuvântul provine din latină și precizează un tip de agricultură, care se efectuează în zone umede. La noi, în România, în special în Delta Dunării”. Iar „Delta Dunării este o regiune unică și cu particularități pe care nu le are nici o regiune, în Europa cu siguranță”, a subliniat Iulius Octavian Popa, invitatul jurnalistului Mihai Ciobanu.

VIDEO-interviul integral, aici: