Firmele cu capital privat românesc au rămas în 2015 la o pondere de 47% din cifra de afaceri pe economie, iar cele străine la 49%, însă profitul firmelor românești a fost de 27 miliarde lei, triplu față de străini.

Firmele cu capital privat româ­nesc au fost în 2015 de trei ori mai profitabile decât multi­na­țio­nale­le, cu un rezultat net (pro­fituri plus pierderi) de 27 mld. lei la o cifră de afaceri totală de 551 miliarde de lei, față de un rezultat net de 9 miliarde de lei la o cifră de afaceri totală de 580 miliarde de lei pentru firmele străine, conform Zf.ro.

Ponderea firmelor private românești în to­talul cifrei de afaceri a tuturor companiilor ac­tive pe piața locală a fost în 2015 de 47%, fa­ță de 49% companiile străine. Restul de 4% sunt companiile de stat, cu afaceri de 47 miliarde de lei.

 Sistemul de companii din România a avut o cifră de afaceri de 1.178 miliarde de lei (260 miliarde de euro) în 2015. PIB-ul în 2015 a fost de 158 miliarde de euro, iar diferența se explică prin consu­mul intermediar.

Firmele private românești șI cele străine au aproximativ aceeașI pondere în business-ul total, însă ca număr firmele românești sunt de zece ori mai multe decât cele străine: 433.000 de firme românești față de 37.000 firme străine.

 Firmele străine domină au peste 50% din business în aproape toate sectoarele industriale: prelucrarea țițeiului, fabricarea de autovehicule, metalurgie, fabricarea echipamentelor electrice, a băuturilor, a produselor textile, calculatoare, cauciuc dar șI în extracția petrolului brut sau telecomunicații.

Firmele românești au o poziție bună, de peste 40%, într-unul din cele mai dinamice sectoare din economie, servicii informatice șI tehnologia informației.

Multinaționalele au fost acuzate, de mai mulți ani, că folosesc mecanisme financiare prin care evită declararea profitului real, pentru a nu fi impozitat, acesta fiind direcționat către companiile mamă din țările de origine.PNL a depus un proiect de lege pentru a fi stopat acest fenomen, încă de anul trecut. 

Aproape un miliard de euro au fost scoși din România în ultimii cinci ani, iar cu acești bani s-ar fi putut realiza multe proiecte, a declarat, vineri, Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, referindu-se la prețurile de transfer.

"Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului și comerțului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar 5 companii, gândiți-vă ce înseamnă la nivel național. Direcția generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoși din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România și ar putea aduce beneficii majore românilor”, a spus Mișa.

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziționat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică, informează Agerpres.

"În România plătea aproape nimic, iar în țara respectivă se duceau toate profiturile. Am reușit să identificăm acest tip de tranzacții și am reușit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei”, a precizat oficialul ANAF.

El explicat, în context, cum sunt scoși din țară banii realizați de retaileri.

"În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara țării și se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, ‘datorită nouă aveți atâtea locuri de muncă’ dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferența de preț se aplică impozitul pe profit. În România rămân puțini bani. Practic locurile de muncă în țările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în țara respectivă și mai puțin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode”, a arătat Mișa.

[…]

Ionuț Mișa a participat vineri la dezbaterea "Unde se duc profiturile din România? — Traseul banilor făcuți în România și de ce firmele românești nu au șanse reale de dezvoltare”, pasul al doilea din campania "Să luăm banii înapoi” ("Let’s get the money back”) inițiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitați specialiști Interpol, Europol, ai Comisiei Europene și ai altor organisme legate de fraudele internaționale.

Concluziile campaniei "Let’s Get the Money Back” vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plății taxelor și frauda fiscală în UE.

Informațiile furnizate de ANAF au loc în contextul în care în România există mari companii multinaționale, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro care, cel puțin în ultimii cinci ani, n-au plătit un leu impozit pe profit statului român raportând pierderi. Acestea sunt create artificial, prin umflarea cheltuielilor și mutarea veniturilor obținute către țări cu regim fiscal avantajos.


Zece concluzii ale studiului:

1. Firmele cu capital privat românesc și-au păstrat ponderea la 47% din economie, firmele străine au 49% și firmele de stat restul de 4%; toate și-au majorat afacerile cu 8%

2. Firmele private românești au angajat cu 60.000 mai mulțI salariați în 2015, pe fondul creșterii afacerilor; firmele străine raportează cu 2.000 de angajați mai puțin

3. Firmele private românești au raportat un rezultat net dublu față de 2014, de 27 miliarde de lei, adică o profitabilitate de 5% față de 1,5% firmele străine

4. Firmele private românești și-au redus gradul de îndatorare de la 66% la 64% pe fondul menținerii activelor la același nivel

5. Firmele private românești au raportat un ROE – o rentabilitate a capitalurilor proprii de 18%, față de 4,6% a firmelor străine

6. Firmele private românești rămân majoritare în comerț, construcții, agricultură, transport și industrie alimentară

7. Firmele private românești au pierdut substanțial cotă de piață în agricultură (de la 87% la 81%), în industria alimentară (de la 66% la 59%), comerț cu amănuntul (de la 66% la 58%), turism (de la 83% la 71%)

  8. Cifra de afaceri a județelor din Vest, dominate de capitalul străin, a crescut substanțial anul trecut (Cluj – cu 16%, Arad -cu 13%, Mureș -cu 13%)

  9. PIB-ul județelor dominate de investitorii români (exemplu Argeș) este substanțial mai redus raportat la cifra de afaceri obținută per total în județele dominate de firmele străine

10. Un euro producție în plus în industria mijloacelor de transport (care presupune importuri masive) aduce doar 0,21 euro PIB, pe când un euro în plus în industria mobilei aduce 0,55 euro la PIB, iar în industria alimentară aduce 0,38 euro la PIB