Un grup de importanți cercetători polonezi a confirmat că dioxidul de carbon din atmosfera Pământului nu are nici un impact asupra „încălzirii globale”.

Studiul, condus de profesorul Stan Kubicki de la Universitatea Militară de Tehnologie din Polonia demontează „narativele” globaliștilor privind „schimbarea climatică”, scrie Slay News.

Cercetarea științifică, publicată în Science Direct, confirmă că efectul de încălzire pe care îl produce dioxidul de carbon în atmosferă este prin natura lui limitat.

De fapt, această limită a fost deja atinsă, acum câteva decenii.

Studiul arată că emisiile de dioxid de carbon au impact zero asupra temperaturilor globale.

Aceste concluzii confirmă ceea ce „experții în climă” ar fi trebuit să le spună demult oamenilor: și dacă am scoate din pământ tot cărbunele planetei și am extrage tot petrolul planetei și le-am arde pe toate odată într-o imensă grămadă, emisiile de CO₂  rezultate NU ar încălzi Pământul.

Concluziile acestui studiu se contrazic frontal cupovestea „crizei climatice” pe care o promovează comunitatea „științifică” finanțată de ONU.

Până și National Aeronautics and Space Administration (NASA), care este finanțată din banii contribuabililor, continuă să forțeze acest „narativ” al „încălzirii globale”:

Într-o declarație care explică „schimbarea climatică” pentru copii, NASA prezintă „efectul de seră” ca pe ceva simplu, cauză-efect:

„Care este efectul gazelor de seră asupra oamenilor? Activitățile umane modifică efectul natural de seră al Pământului. Arderea de combustibili fosili precum cărbunele și petrolul eliberează mai mult dioxid de carbon în atmosferă. NASA a observat creșteri în nivelul de dioxid de carbon și alte gaze de seră în atmosferă. O cantitate prea mare de astfel de gaze poate face ca atmosfera Pământului să depoziteze tot mai multă căldură. Asta face Pământul să se încălzească.”

Ce nu spune NASA este că dioxidul de carbon nu face Pământul să se încălzească la infinit.

Cei trei oameni de știință polonezi de la Universitatea Militară de Tehnologie din Varșovia, autorii acestui cel mai recent studiu, au mers și ei pe urmele altor oameni de știință care au ajuns laconcluzii similare în urma cercetărilor lor, publicate în ultimii câțiva ani.

Așa cum Slay News a relatat, un studiu recent a ajuns la concluzia că atmosfera devine saturată cu dioxid de carbon.

Ca un burete, ea nu poate absorbi decât o anumită cantitate, ceea ce înseamnă că dioxidul de carbon nu poate continua să încălzească atmosfera odată ce punctul de saturație s-a atins – or, asta s-a întâmplat demult.

Numai că media corporatistă a refuzat să scrie despre aceste rapoarte.

Toate aceste studii pornesc de la același concept de bază.

Cel mai recent dintre ele folosește conceptul ipotetic al unui foc într-o seră, care emite în continuu căldură. Sera devine tot mai fierbinte, dar, la un moment dat, căldura începe să se risipească și nivelul temperaturi în interior scade. Pereții de sticlă și tavanul nu pot reține decât o anumită cantitate de căldură – după aceea, încep să o emane spre exterior.

Cam la fel se întâmplă și cu CO₂.

El poate funcționa ca un „gaz de seră”, dar tot dioxidul de carbon nu poate conține decât o anumită cantitate de căldură, exact ca sera din ipoteză.

Organizația CO2 Coalition explică:  

„Efectul de încălzire al fiecărei molecule de CO₂  scade pe măsură ce concentrația [totală de CO₂] crește.”

Odată ce acea limită totală a fost atinsă, orice cantitate suplimentară de CO₂ nu mai produce niciun efect.

Ce este interesant este că limita „serei” a fost atinsă înainte să se fi construit, măcar, prima uzină pe bază de cărbune.

În urma studiului lor, oamenii de știință polonezi susțin că „actualmente, masa de saturație pentru dioxid de carbon în atmosfera Pământului a  fost depășită din mai multe puncte de vedere”.

Potrivit studiului, acest punct ar fi atins demult, iar, de-atunci încoace, CO₂ nu mai are niciun efect de încălzire asupra planetei.

Același lucru l-au spus și oamenii de știință de la McGill University anul trecut:

„Transmisiunea în centrul benzii CO₂  rămâne neschimbată cu creșterea cantității de CO_2, întrucât absorbția este deja saturată.”

Prin „deja saturată” au vrut să spună că punctul de  saturație a fost atins acum câteva secole – de fapt, dinainte de „era industrială”.

Astăzi, nivelul de CO₂ din atmosferă este cu puțin peste 400ppm.

Potrivit profesorului Dieter Schildknecht de la Universitatea Bielefeld din Germania, nivelul de saturație al CO₂ este exact 300 ppm, nivel la care s-a ajuns, probabil, undeva prin anii cincizeci...

Pe baza cercetărilor anterioare, Schildknecht spune că, dincolo de acest nivel, emisiile cauzate de activitatea umană nu mai au niciun efect semnificativ asupra proprietăților de gaz de seră ale dioxidului de carbon.

Pe de altă parte, potrivit National Geographic, nivelul de 400 ppm la care a ajuns CO₂ ar fi „o piatră de hotar”:

„Ultima dată când concentrația principalului gaz de seră de pe Pământ a ajuns la acest punct, în Arctica trăiau cai și cămile. Nivelul mării era cu cel puțin cu 9,1 metri peste cel de azi – ceea ce, astăzi, ar inunda mari orașe din lume.”

Doar că National Geographic nu produce nicio probă pentru aceste remarcabile afirmații.

Cu toate astea, admite că „ultima dată când nivelul CO₂a fost de 400 ppm a fost, probabil, în Pliocen”...

După care încercă să-și susțină astfel afirmația:

„Dar, acum zeci de milioane de ani, nivelul de CO₂ trebuie să fi fost mult mai sus decât astăzi – nu există niciun alt mod de a explica de ce era Pământul atât de cald atunci”.

În realitate, sunt multe feluri de a explica de ce Pământul ar fi fost mai cald atunci – și mai rece altă dată – cum ar fi schimbările în activitatea solară, comentează Slay News.

Dar treaba National Geographic și a altor alarmiști ai mediului este să promoveze frica de un viitor necunoscut:

„Planeta era cu 2-3 grade Celsius (3,6 – 5,4 Fahrenheit) mai caldă. Dar Pământul era în ultimele stadii ale unei epoci prelungite de efect de seră, iar concentrațiile de CO₂ erau în scădere. Cu toate astea, măsurătorile din luna mai 2013 arată altceva. De data asta, 400 ppm este un reper pe un traseu ascendent mult mai rapid către un viitor climatic necunoscut”.

Ar trebui ca părinții să verifice cam câte afirmații panicarde, mai degrabă decât fizică adevărată, umplu  paginile manualelor copiilor lor.