ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Monahii de la Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Draganac, Kosovo, au lansat un apel către frații de credință ortodoxă pentru a putea să-și ducă existența în provincia istorică sârbă, acum aflată sub controlul albanezilor.

De la ieșirea provinciei Kosovo de sub controlul Serbiei, creștinii din zonă s-au văzut persecutați de majoritatea albaneză, totul culminând cu celebrul pogrom martie 2004, atunci când mii de civili au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, 10 instituții publice au fost arse, iar 35 de biserici și mânăstiri ortodoxe au fost vandalizate, arse sau batjocorite de către albanezi.

În aceste condiții, viața mănăstirilor care au mai supraviețuit în Kosovo este extrem de grea, Draganac fiind singura comunitate monastică rămasă în zona Novo Brdo. Practic, ortodocșii din zonă trăiesc în enclave izolate, iar orice ieșire din acea zonă este nevoie de protecția armată a KFOR. Din acest motiv, nici pelerinii din Serbia nu pot ajunge la mănăstiri, fiind în pericol de moarte după trecerea în Kosovo. Astfel, mănăstirile nu se pot întreține prin comerț sau alte activități specifice.
 
Într-un mesaj publicat pe Instagram din partea obștii, se face un apel către cei care doresc să-i ajute pe viețuitorii rămași pentru a putea supraviețui.

Cei care doresc pot comanda tămâie în stil atonit, cruci din lemn, făcute manual. De asemenea, cei care au posibilitatea, pot dona prin intermediul unui cont de PayPal.
 
Cei care doresc, pot accesa magazinul online al Mănăstirii de pe siteul oficial, aici. De asemenea, doritorii pot lua legătura cu monahul Sofronie, prin intermediul contului de Instagram, aici.
 
Mănăstirea Draganac a fost menționată documentar, pentru prima oară, în 1381 și se spune că a fost fondată de Prințul Lazăr. După ce provincia Kosovo a căzut sub dominația musulmană, soarta mănăstirii nu a mai fost cunoscută până în anul 1863, atunci când niște oameni din orașul Gnjilane au readus lăcașul la viață. De remarcat este că în timpul stăpânirii musulmane a regiunii, între 1455 și 1912, aproape toate mănăstirile din Kosovo au fost distruse.
 
Starețul mănăstirii este Ilarion din Decani.