Un simplu tren poate deveni un casus belli. Trebuia să lege două state, dintre care unul nerecunoscut de multe țări, dar a fost blocat la graniță. De aici a pornit o avalanșă de acuzații, în ultimele zile, între Serbia și Kosovo, fostă provincie sârbă. Iar până la amenințarea cu declanșarea războiului nu a mai fost decât un pas.

 

Primii care recunosc că Balcanii rămân un butoi cu pulbere al Europei, pe punctul de a exploda, sunt chiar oficiali sârbi, convinși că sprijinul Occidentului pentru aceste state multi-etnice, a dus la o escaladare a tensiunilor în acest colț al Europei. Coincidență sau nu, tulburarea apelor apare tocmai pe ultima sută de metri a mandatului lui Obama.

Această escaladare a tensiunilor în Balcani, între Serbia și Kosovo, pe de o parte, între Serbia și Croația pe de alta, la care se adaugă amenințările privind posibila desprindere a Republicii Srpska de Bosnia Herțegovina nu ar fi întâmplătoare. Pentru că, după cum constată analiști internaționali, ațâțarea urii într-un loc sensibil al Europei are loc exact în ultimele zile ale mandatului lui Barack Obama. Și, după cum este unanim recunoscut, principalul susținător al Belgradului a fost, este și va fi Rusia lui Putin. O Rusie pe care administrația Obama a demonizat-o, dar pe care președintele ales al SUA, Donald Trump, spune că va dori să o țină aproape. Mai mult, Trump a fost printre puținele voci care au condamnat bombardarea fostei Iugoslavii de NATO. 

 

Din acest motiv toți ochii sunt ațintiți pe ce va face viitoare administrație americană.  Chiar dacă Belgradul nu crede că Donald Trump va da Serbiei înapoi provincia Kosovo. "Victoria lui Trump înseamnă ca Serbia va fi tratată cu mai mult respect decât în timpul administrațiilor Obama și Clinton, pentru că Trump a anunțat că va avea o altă abordare, în politica externă, în ceea ce privește crizele internaționale, și că nu se va mai amesteca în ele, ca un jandarm internațional, impunând anumite concepte, dând ca exemplu Balcanii și bombardarea Serbiei", a spus șeful diplomației sârbe, Ivica Dacici.

În Balcani, "butoiul cu pulbere al Europei", există o mulțime de probleme nesoluționate, care abia așteaptă momentul sa explodeze. Avertismentul a venit chiar la începutul anului, înainte de scandalul declanșat de trenul pe care scria "Kosovo este Serbia", de  Ivica Dacici, explicând că o serie de probleme din regiune au fost "băgate sub preș" și sunt pe punctul de a exploda. Exemplul dat de el a fost Croația, țară care, în ultimele luni, și-a intensificat retorica antisârbă, făcând presiuni pentru a contracara aderarea Serbiei la UE.  

 

 

 

Peste toate aceste declarații contodente a venit avertismentul liderului sârbilor bosniaci Milorad Dodici, care a cerut reinstaurarea puterilor Republicii Srpska, prevăzute în Acordul de la Dayton. În caz contrar, a amenințat el, există riscul dezlipirii acestei entități de Bosnia și Herțegovina.

„Republica Srpska este hotărâtă să-și afirme puterile inițiale din Acordul de la Dayton", care „au fost abolite prin decizii ale unor înalți reprezentanți", a declarat Milorad Dodici, la Banja Luka, cu ocazia a 25 de ani de la proclamarea Republicii Srpska.  

 

Această  entitate a sârbilor bosniaci nu exclude separarea de Bosnia și Herțegovina în cazul sfidării în continuare a Acordului de la Dayton. Afirmațiile sale, precum și decizia sârbilor bosniaci de a sfida puterea de la Sarajevo, celebrând "sărbătoarea națională", declarată neconstituțională de autoritățile bosniace musulmane, au inflamat și mai mult echilbrul fragil din regiune. 

 

O regiune în care, tot Dodici afirma, există Bosnia, "un stat inutil", care "își trăiește ultimele momente".

 

Reaprinderea tensiunilor dintre Belgrad și Pristina a izbucnit la începutul anului, când  un tribunal francez a decis  ca fostul premier al Kosovo, Ramush Haradinaj - comandant al unei grupări de gherilă în timpul războiului din Kosovo din 1998-1999 - să fie pus în libertate, Acesta va rămâne în Franța în așteptarea unei examinări a cererii de extrădare formulată de către Serbia. Justiția sârbă solicitase Franței extrădarea lui Ramush Haradinaj, în vârstă de 48 de ani, pe care îl suspectează de crime de război. Tocmai această cerere a provocat o recrudescență a tensiunilor dintre Belgrad și Pristina.