Declarații dure ale prim-ministrului sârb, Ana Brnabici, care amenință cu o acțiune militară în cazul în care, la 14 decembrie, parlamentul kosovar va vota în favoarea transformării actualelor forțe de apărare într-o armată a Kosovo.

Climatul politic din Balcani devine tot mai încordat în aceste zile, tesniunile dintre Serbia și Kosovo atingând, spun unele voci, cote similare celor din preajma zilei de 18 februarie 2008, ziua când fosta provincie sârbă și-a declarat unilateral independența față de Belgrad.

La originea acestor noi tensiuni stau declarațiile premierului sârb Ana Brnabići, care a sugerat ca înființarea unor forțe armate regulate în Kosovo, așa cum dorește Priștina, și cum este pe punctul de a se realiza, ar putea provoca un răspuns militar din partea Serbiei: „Sper că nu voi fi forțată să mobilizez armata, dar în acest moment este una dintre opțiunile aflate pe masă deoarece nu avem de gând să asistăm  la o epurare etnică”. 

Preocupările lui Brnabici vizează  votul  Parlamentului kosovar din 14 decembrie, care va trebui să decidă asupra transformării definitive a Forței de Securitate din Kosovo - forța de apărare și protecție civilă creată în 2009 - într-o armată reală. O propunere care a fost deja aprobată la 18 octombrie, când un pachet de legi, inclusiv creșterea competențelor pentru Forța de Securitate din Kosovo, a fost prezentat în Parlament și aprobat de deputații kosovari. Votul a provocat chiar din acel moment protestele Serbiei, care a spus că este ƒ„un act ostil”.

Belgradul are motive suficiente să se teamă. În primul rând pentru că  viitoarea armată a Kosovo, stat nerecunoscut de Serbia, ar putea fi folosită pentru a elimina minoritatea sârbă din nordul țării -, de aici și afirmația lui Brnabići privind epurarea etnică - și ar putea trece la măsuri iredentiste, de expansiune teritorială, în detrimentul regiuni de graniță străine de majoritatea kosovaro-albaneză. 

O teză negată de prim-ministrul kosovar Ramush Haradinaj, care a declarat: „Armata nu va fi destinată nordului Kosovo, ci va fi folosită pentru a ajuta NATO în Afganistan și Irak”. 

În al doilea rând, Belgradul se teme că prin crearea unei armate a Kosovo va fi readusă la viață fosta UCK, considerată responsabilă de o lungă serie de acte teroriste. În ultimii ani, presa a dezvăluit că fosta Armată de Eliberare a  Kosovo a fost implicată în trafic de organe umane în timpul campaniei de bombardare a Serbiei de către NATO. Iar mulți dintre foștii combatanți UCK au fost deja deferiți justiției. Și sunt suficiente motive ca sârbii să se teamă că o astfel de armată kosovară ar putea aduna în rândurile ei foști combatanți ai UCK.  Un alt element care nu este uitat de sârbi este că Thaci, considerat un erou al desprinderii albanezilor kosovari de Serbia și un interlocutor „onorabil” al statelor UE și al SUA, a fost și el denunțat ca lider al unei rețele de traficanți de organe. 

Deputați sârbi din parlamentul kosovar, care în octombrie au votat împotriva instituției noii forțe armate, s-au plâns de modul în care s-a făcut această operațiune, care încalcă Constituția Kosovo. Legea fundamentală a Kosovo, adoptată la 15 iunie 2008, prevede că apărarea țării se face exclusiv de către Forța de Securitate din Kosovo, și nu de către personalul militar.

În plus, crearea unei armate în Kosovo-Metohija ar însemna o încălcare directă a Rezoluției 1244 a Consiliul de Securitate al ONU și a acordului tehnico-militar de la Kumanovo, care au pus capăt conflictului din 1998-1999.

 Șeful NATO, Jens Stoltenberg, s-a pronunțat deja asupra acestei chestiuni, iar acum o repetă: o armată a Kosovo nu se poate face decât prin respectarea rezoluțiilor internaționale și a Constituției. „NATO își rezervă dreptul de a revizui nivelul de ajutor pe care Alianța îl acordă autorităților de la Priștina”, au amenințat liderii NATO.   In schimb, SUA sprijină planul Kosovo de a-și crea propria armată, a declarat ambasadorul american la Pristina, Philip Kosnett. America apreciază că „transformarea KSF în forțe armate ale Kosovo este un pas pozitiv și că este firesc ca republica în calitate de țară suverană și independentă să dispună de propriile capacități defensive', a subliniat ambasadorul. 'Acesta este un proiect ce va lua mulți ani', a mai spus diplomatul american.