Angela Merkel și Emmanuel Macron vor să găsească formula magică pentru a gestiona viitorul Europei, cu câteva luni înainte de alegerile europene. Și vor să o facă pornind de la un act, simbolic, dar extrem de important: un nou tratat de cooperare dintre Franța și Germania, care va fi semnat la Aachen, pe 22 ianuarie. Acolo unde Carol cel Mare domnea asupra Sfântului Imperiu Roman, putere care a unit ideologic Franța și Germania, cei doi lideri vor reînnoi pactul dintre Paris și Berlin. Un acord care servește consolidării axei franco-germane într-un moment în care atât Macron, cât și Merkel, par tot mai fragilizați pe fondul evenimentelor din Franța și a crizei migranților care dezbină UE.

În ultimul timp, atmosfera cordială dintre cei doi lideri s-a deteriorat. Iar motivul se găsește în situația tensionată din Franța și Germania. Liderul de la Élysée se confruntă, de peste două luni, cu revolta mișcării „vestelor galbene”, care a arătat că majoritatea populației nu acceptă politicile impuse de Paris. Țara este vlăguită și din punct de vedere economic în comparație cu anii trecuți. Atât de mult încât, pentru a revigora economia și a reduce protestele, deficitul bugetar al Franței va depăși anul acesta plafonul de 3% al UE în lipsa unor noi reduceri ale cheltuielilor, după ce Emmanuel Macron a facut concesii protestatarilor antiguvernamentali.

Este evident că divergențele dintre cele două state există, în ciuda dorinței lor de a gestiona printr-un fel de regență comună, conducerea UE.  Există o diferență industrială, deoarece una este o țară exportatoare, iar cealaltă este, în principal, importator. Și există, de asemenea, diferențe în viziunile Parisului și Berlinului privind imigrația și Africa de Nord (așa cum demonstrează cuvintele lui Merkel adresate lui Sergio Mattarella despre Libia). Dar reînnoirea axei franco-germane, acum, la mai mult de 50 de ani după tratatul de prietenie dintre Paris și Berlin, are un înțeles foarte profund.

 

Deoarece, în comparație cu 1963, lucrurile s-au schimbat, iar Europa pare tot mai deranjată de această alianță care tinde să decidă viitorul continentului.

Tocmai din acest motiv, Macron și Merkel au decis să se întâlnească: pentru a găsi o cale comună pentru un acord care să sudeze temeinic Franța și Germania, în contextul în care guvernele celor două țări par a fi atacate din toate direcțiile. În plus, alegerile europene ar putea transforma Parlamentul European într-un loc al euroscepticismului. Și Merkel și Macron știu foarte bine că trebuie să lase deoparte diferențele pentru a încerca să vadă cum pot continua pe drumul deschis de predecesorii lor: acela de a coordona între ei șefia  Uniunii Europene.

Macron și Merkel par a fi ultimii doi lideri din Europa (alături, mai puțin vocal, de premierul spaniol Pedro Sanchez), care doresc cu adevărat să consolideze Uniunea Europeană. În rest, nucleul dur al UE este împânzit de guverne care, tot mai frecvent, par să lovească în fundația blocului comunitar. Axa franco-germană a rămas singură și izolată, existând tot mai multe guverne care resping ideea că Parisul și Berlinul împărtășesc agenda europeană.

 

În nord, Danemarca și Suedia au virat, in ultimii ani, spre euro-scepticism. Democrații Suedezi (SD) și Partidul Popular Danez (DF) și-au reluat propunerea de convocare a unui referendum după modelul Brexitului. În est, Grupul de la Vișegrad condus de Ungaria și Polonia reprezintă ghimpele cel mai puternic din coasta UE, contestând orice decizie a Comisiei Europene care nu corespunde politicii conservatoare de la Varșovia și Budapesta. În paralel, în sud, Italia cu guvernul Liga-Mișcarea 5 stele se conturează de la o zi la alta drept unul dintre principalii adversari ai motorului franco-german, alături de puternicul aliat, Statele Unite.

Aflați sub un continuu asediu, Angela Merkel și Emmanuel Macron nu au altă opțiune decât a-și uni forțele. Și pentru a face acest lucru, vor să reînnoiască o alianță strategică într-un mod mult mai profund. Acordul de la Aachen pare să aibă, de asemenea, obiectivul de a crea o zonă economică franco-germană "cu reguli comune".

 

Și chiar se vorbește despre dispariția completă a frontierei dintre cele două țări. Și, după cum informează Reuters, textul tratatului Élysée 2.0 pare să fie mult mai incisiv pentru viitorul celor două țări. În draftul pe care agenția l-ar fi văzut deja se scrie că „ambele state își vor aprofunda cooperarea în domeniul afacerilor externe, al apărării, al securității interne și externe și al dezvoltării și, în același timp, vor întări capacitatea Europei de a acționa independent”. ”Cele două state vizează să aprofundeze angajamentul lor comun în favoarea securității și prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice”, spune documentul.  Textul mai precizează că extinderea tratatului prevede că va fi o prioritate a diplomației franco-germane de a se asigura că Germania devine membră permanentă a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.