În ultimele zile, aventura americană din Siria a cunoscut un nou nou episod. Donald Trump a anunțat retragerea „cât de curând a forțelor americane din Siria. Un anunț sosit la câteva ore  dup ce Casa Albă a ordonat Departamentului de Stat al SUA să înghețe fondurile alocate pentru refacerea Siriei, care se ridică la peste 200 de milioane de dolari.

Știrea că SUA vor ieși din Siria a făcut înconjurul lumii.  Și a provocat o perplexitate nu numai între aliați, ci și în cercurile politice și diplomatice americane. Anunțul lui Trump va conduce, dacă va fi confirmat, la o inversare epocală a logicii siriene. Iar la întrebarea pe care mulți o pun cu privire la cine va umple golul lăsat de trupele SUA, răspunsurile sunt încă neclare. Poate Franța lui Emmanuel Macron?, se întreabă unii, după ce ministrul turc al apărării, Nurettin Canikli, a avertizat împotriva unei „invazii” franceze în nordul Siriei, după ce reprezentanți ai combatanților kurzi primiți la Paris au afirmat că Franța își va întări dispozitivul militar în regiune.

Retragerea trupelor americane din Siria nu este privită cu ochi buni de Pentagon, care și-a exprimat îndoiala, ba chiar și „preocuparea reală” întrucât o astfel de decizie ar însemna abandonarea aliaților (kurzi) și a proiectelor care ar afecta viitorul Siriei. În plus,  Pentagonul nici nu se gândește să lase Siria pe mâna Rusiei și a Iranului. O demonstrează faptul că, așa cum au anunțat surse citate de CNN și de agenția turcă Anadolu, după anunțul lui Trump, șefii militari americani au discutat despre trimiterea mai multor trupe în nordul Siriei, amplificând confuzia.

Preocupări au fost exprimate și de Arabia Saudită, aliata SUA. Prințul Mohammed bin Salmanha a cerut administrației SUA să nu se retragă din Siria. Dar, așa cum relata de curând presa americană, Trump ar fi cerut Riadului să investească patru miliarde de dolari pentru reconstrucția și stabilizarea zonei de nord din Siria. Este greu de crezut că această investiție va fi făcută fără garanții clare privind prezența SUA.  Israelul speră, de asemenea, că SUA nu vor părăsi Siria pentru a evita ca Iranul să obțină controlul absolut al coridorului care leagă Teheranul de Marea Mediterană. 

Prima ipoteză ar fi că, deocamdată, președintele Trump nu va putea face nimic. Pentru că presiunile sunt numeroase, atât pe plan extern (Israel și Arabia Saudită), cît și intern (generalii americani cărora Trump le acordă încredere deplină). Presupunând totuși că va merge mai departe cu planul retragerii, scenariile sunt la îndemâna oricui și poate fi anticipată orice teorie privind consecințele plecării americanilor.

O primă consecință ar putea fi controlul imediat al Siriei de către forțele blocului reprezentat de Iran, Rusia și Turcia. Scenariu care ar garanta păstrarea unității Siriei și menținerea guvernului lui Bashar al Assad. Dar aceasta ar implica și o țară în vizorul Israelului, îngrijorat de Iran. Dacă Rusia decide să urmeze SUA pe viitor și să plece din Siria, Israelul ar putea avea unele inițiative. Totuși, în principiu, acesta este scenariul care ar da cea mai mare gură de oxigen guvernului legitim de la Damasc.

O a doua consecință ar fi finalizarea oricărei relații dintre kurzi și Statele Unite. Situație care va avea două efecte imediate: confruntarea dintre turci, aliații turcilor și kurzii din nordul Siriei precum și alegerea milițiilor kurdo-siriene YPG) de a se preda Damascului sau de a ajunge pe mâinile rebelilor pro-turci. Un scenariu care deja prinde contur după ce Turcia a lansat la 20 ianuarie o amplă ofensivă în enclava kurdă Afrin din Siria, situată la frontiera sa. Obiectivul: alungarea miliției kurde YPG, considerată de Ankara grupare teroristă, dar aliat crucial al SUA în lupta antijihadistă.

Cea de-a treia consecință ar putea fi o reactivare a focarului jihadist din estul Siriei, amorțit, decocamdată, de prezența SUA. Terorismul jihadist din Siria a fost stopat abia când toate forțele implicate au decis că Daesh trebuia învins. În plus, coaliția condusă de SUA nu a putut demonstra că ISIS a continuat să se extindă în zona controlată de aceasta. Dar fără trupele americane și cu Irakul care luptă să anihileze ultimele rămășițe ale ale califatului ISIS, acesta din urmă și-ar putea reveni cu o forță și mai mare. Lăsând, din nou, cale liberă jihadismului în estul Siriei.