ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Liderii Uniunii Europene doresc ca negocierile privind Brexit-ul să rezolve mai întâi problema drepturilor cetățenilor europeni din Marea Britanie și termenii înțelegerii financiare dintre Londra și Bruxelles și abia după ce se va conveni asupra acestor aspecte îl vor mandata pe negociatorul-șef Michel Barnier să abordeze și dosarul de cel mai mare interes pentru Regatul Unit - viitorul acord de liber schimb cu UE, transmite publicația Politico, citând surse europene.

 Astfel, termenii „divorțului" dintre UE și Marea Britanie vor avea prioritate în fața unui acord de parteneriat economic.

Drepturile cetățenilor europeni din regat, granița cu Irlanda, acordul financiar și alte dosare-cheie trebuie rezolvate înainte ca liderii celor 27 de state membre să îi extindă lui Barnier mandatul de negociere.

„La fel ca în relațiile interumane, pentru a stabili termenii noii relații trebuie, mai întâi, să finalizezi divorțul. Întâi discuți despre bani, despre copii, apoi despre casă și mașină", a declarat pentru Politico un important oficial european care a dorit să își păstreze anonimatul.

Guvernul britanic a anunțat deja că dorește un acord rapid asupra drepturilor celor trei milioane de cetățeni UE care trăiesc în Marea Britanie și a celor aproximativ 2,5 milioane de britanici care trăiesc în state din blocul comunitar.

Londra este conștientă și de faptul că „nota de plată" pentru Brexit va fi, de asemenea, un subiect care va domina negocierile, mai ales în condițiile în care mai mulți oficiali europeni au estimat suma la 60 de miliarde de euro.

Poziția Guvernului condus de Theresa May este însă că „nimic nu e stabilit până nu am convenit asupra tuturor elementelor", inclusiv asupra viitoarelor relații comerciale dintre Regatul Unit și UE.

Experți consultați de Politico spun că negociatorii europeni și britanici, care sunt mandatați în baza Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, nu ar putea conveni asupra viitoarei relații comerciale nici dacă ar vrea.

Potrivit sursei citate, Articolul 50 stipulează că în negocieri trebuie să se țină clar seama de cadrul viitoarei relații cu Marea Britanie, dar oficiali europeni și experți în drept spun că tratatele îl blochează efectiv pe Barnier din a negocia relația de după Brexit, fie că este vorba despre liber schimb, despre un acord de asociere sau altă formă de acord.

Pentru așa ceva, Barnier trebuie să primească un nou mandat de negociere în baza Articolului 218, ale cărui prevederi acoperă relațiile UE cu state terțe sau cu organizații internaționale.

„Nu poți ajunge la o înțelegere privind liberul schimb cu Marea Britanie în baza Articolului 50, pentru că scopul, conținutul și procedurile sunt diferite. În cazul fiecărei proceduri trebuie acționat în baza legală dată. Așadar, directivele Consiliului European către Comisie nu vor acoperi și relația comercială. Iar dacă ar acoperi-o, un eventual acord ar fi invalidat de Curtea Europeană de Justiție", a declarat, citat de Politico, Jean-Claude Piris, fost director-general al serviciului juridic al Consiliului UE între 1988 și 2010.

În timp ce Articolul 50 acoperă în detaliu retragerea din UE a unui stat membru, Articolul 218 stabilește procedurile după care UE poate încheia acorduri, inclusiv economice, politice sau de mediu cu state care nu fac parte din blocul comunitar, așa cum va fi cazul Marii Britanii.

Chiar Michel Barnier a dat de înțeles că negocierile pentru ieșirea din UE a Regatului nu pot fi purtate în aceeași bază legală cu cele pentru un viitor acord economic între cele două părți.

Într-o conferință care a avut loc în decembrie, negociatorul-șef al UE a spus că „cel mai probabil, acordul privind viitoarea relație va fi de altă natură legală, pentru că va fi semnat cu un stat terț".

„Marea Britanie trebuie să fie pregătită să fie tratată ca un stat care nu mai face parte din UE", a spus și președintele Comisiei Europeane, Jean-Claude Juncker, într-un interviu acordat în luna martie publicației Bild am Sonntag.

„Nu vor exista jumătăți de măsură în statutul de membru. În Europa, ori mănânci ce ți se pune pe masă, ori nu te așezi la masă", a spus Juncker.

Un oficial din Parlamentul European a confirmat, pentru Politico, faptul că europarlamentarii, Comisia și Consiliu sunt, din acest punct de vedere, pe aceeași lungime de undă. „Viitorul relației dintre UE și Londra nu se regăsește în Articolul 50", a spus el.