ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


O ASEMENEA LEGE (PROIECT PDF AICI) NU POATE FI ADOPTATĂ DEOARECE PUNE ÎN PERICOL TOȚI CETĂȚENII ROMÂNIEI! Mai mult, prevalându-se de conflictul ruso-ucrainean, invocându-se în expunerea de motive necesitatea „APLICĂRII TEMPORARE a unor măsuri de ansamblu luate pentru gestionarea corespunzătoare a crizei determinate de situația de securitate la granița estică a României și la flancul estic al NATO”, proiectul de lege vizează MODIFICAREA DEFINITIVĂ a legislației, PENTRU O PERIOADĂ NEDETERMINATĂ. 

Nici măcar legislația referitoare la pandemie, starea de asediu, starea de urgență, starea de mobilizare, starea de război nu conține asemenea prevederi. Această legislație prevede măsuri numai pe durata instituirii stării respective. 

Astfel, prin acest proiect de lege, FĂRĂ SĂ FIE INSTITUITĂ NICIO STARE ÎN ROMÂNIA (INCLUSIV PE TIMP DE PACE): 
  • La Art IV completează art. 8 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României. 
  • La art. V se modifică art. 11 din Legea nr. 121/2021 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român
  • La art. VI se completează Legea nr. 122/2021 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României. 

Toate aceste modificări și completări PREVĂD că pentru ORICE OPERAȚIUNE desfășurată de forțele armate ale unui stat străin sau care sunt sub comanda unei organizații internaționale, aflate pe teritoriul României SĂ SE POATĂ PREDA/TRANSMITE COMANDA OPERAȚIONALĂ SAU CONTROLUL COMANDANTULUI ARMATEI STRĂINE CARE CONDUCE OPERAȚIUNEA ȘI CARE NU ESTE MILITAR ROMÂN. 

Mai mult, dacă regulile respectivei operațiuni pe teritoriul României, CONȚIN DISPOZIȚII CONTRARE: LEGISLAȚIEI ROMÂNE, TRATATELOR LA CARE România este parte și CUTUMELOR INTERNAȚIONALE, autoritatea militară română transmite NUMAI LIMITĂRILE ȘI RESTRICȚIILE PENTRU FOLOSIREA FORȚEI, formulând REZERVE SCRISE către emitentul regulilor de angajare. Deci, NU SE OPUNE ȘI NU REFUZA TRANSMITEREA COMENZII operaționale și controlului operațional al operațiunii. 

Toate acestea sunt în contradicție cu art. 16 alin. (3) și art. 118 alin. (1) și (5) din Constituția României: 
  • Articolul 16 alin. (3) din Constituție: ”FUNCȚIILE ȘI DEMNITĂȚILE PUBLICE, civile sau MILITARE, pot fi OCUPATE, în condițiile legii, DE PERSOANELE CARE AU CETĂȚENIA ROMÂNĂ ȘI DOMICILIUL ÎN ȚARĂ.”
  • Art. 118 alin. (1) și (5) din Constituție: 
”(1) ARMATA ESTE SUBORDONATĂ EXCLUSIV VOINȚEI POPORULUI pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata CONTRIBUIE la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii.
(5) Pe teritoriul României POT INTRA, STAȚIONA, DESFĂȘURA OPERAȚIUNI SAU TRECE TRUPE STRĂINE numai în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.”
NICIO LEGE nu poate să prevadă CEDAREA CONTROLULUI OPERAȚIONAL AL ARMATEI ROMÂNE CĂTRE UN MILITAR CARE NU ESTE CETĂȚEAN ROMÂN ȘI CARE NU ARE DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA. 

Armata română este subordonată EXCLUSIV voinței poporului român și nu poate fi subordonată niciunei puteri străine sau organizații internaționale. Armata română poate numai să ia parte la operațiuni. Însă, pe teritoriul României, cea care deține controlul operațional poate fi numai ARMATA ROMÂNĂ reprezentată de un militar cetățean român cu domiciliul în țară. 

Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă anumite politici cu care poporul român nu este de acord s-ar implementa în România și cetățenii și-ar exprima nemulțumirea prin proteste.
 
În baza acestor modificări care vor să se facă, în orice moment se pot trimite în România armate străine care sub diverse pretexte să preia controlul operațional al armatei Române, iar armata străină să înăbușe orice protest al cetățenilor români, nelegându-i nimic de poporul român. Sau și mai rău, dacă s-ar trimite preventiv o astfel de armată, sub pretextul unei anumite operațiuni. Am văzut deja în pandemie ce s-a întâmplat prin alte țări și ni se tot vorbește de armata europeană, în condițiile în care vedem că UE duce o politică în contra cetățenilor, drepturilor și libertăților fundamentale și în contra statului de drept. 

O dovadă privind pericolul pentru cetățeni a unei asemenea legi este reprezentată și de modificările și completările Legii apărării naționale nr. 45/1994 incluse la pct. I din proiect.

Articolul 8 alin (4) al acestei legi se modifică. 

Forma actuală a acestui articol este următoarea: ”Structura organizatorică și atribuțiile Centrului național militar de comandă pe timpul agresiunii și al stărilor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.”

Prin proiectul de lege se elimină sintagmele ”pe timpul agresiunii și al stărilor prevăzute la alin. (1)”.

Asta înseamnă că Centrul național militar de comandă va avea structura organizatorică și atribuțiile stabilite  prin hotărâre a CSAT, fără să fim în situația unei agresiuni armate sau fără să fie  instituită starea de asediu, declarată starea de mobilizare sau starea de război. 

Într-adevăr, asta înseamnă că în ROMÂNIA SE VA INSTITUI DICTATURA MILITARĂ, dacă se adoptă această lege. 

Cu atât mai mult cu cât art. 8 ind 1 referitor la ”situația de criză  în domeniul securității și apărării naționale” conține o definiție foarte largă a acestei stări, putându-se declara de CSAT pentru orice motiv, la propunerea ministrului apărării naționale, cu avizul primului ministru. 

„Situația de criză  în domeniul securității și apărării naționale”, conform proiectului, este definită ca fiind ”situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generată de apariția unui sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau la amenințări, riscuri și vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate condițiile de viață, sănătate, mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea și apărarea națională, precum și valorile constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităților și instituțiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate.”

Se poate observa astfel că se poate invoca orice motiv  pentru instituirea situației de criză  în domeniul securității și apărării naționale, perioadă în care România ar fi condusă de Ministrul Apărării Naționale, conform  dispozițiilor CSAT. 

În această modalitate, rolul constituțional al Parlamentului ar fi ignorat, încălcându-se prevederile:
  • art. 61 alin. (1) din Constituție potrivit cărora: ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.”
  • art. 2 alin. (1) din Constituție potrivit cărora: ” Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte.”

P.S.: Eu cred că acest proiect de lege care a ieșit pe surse, că nu îl găsesc postat nicăieri oficial, este o altă modalitate de testare a reacției populației.

Ducerea discuțiilor în bălării și critica numai a unui articol sau a altuia, fără să te duci la bază și să spui că așa ceva nu se poate legifera DELOC, nu cu amendamente, pentru că nu permite Constituția, este o altă modalitate de manipulare psihologică, cum au fost multe altele de 2 ani.

Ne-au aruncat ceva greu, ca să ni se pară de neacceptat, pentru a modifica pe ici - pe colo, să ni se pară mai acceptabil și să primim.

Așa că discuțiile nu trebuie să fie că nu așa, reacția trebuie să fie: DELOC un asemenea proiect de lege.

Mai mult, poate fi o tactică de distragere a atenției de la altceva.

Să ne uităm ce s-a mai întâmplat zilele astea și ce s-a mai legiferat sau se va legifera