Subsemnata Geanina Hagimă, medic primar obstetrică- ginecologie, solicit retragerea în totalitate a Hotărârii de Guvern privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030.

Motivele sunt următoarele:

I.  Nelămurirea perioadei covid

1. Nu a fost lămurită perioada covid: dezinformare, cenzură, inclusiv a medicilor, "reinventarea” medicinei, abuzuri ale instituțiilor, presiuni asupra populației pentru acceptarea unor produse experimentale denumite incorect vaccinuri (schimbarea definiției vaccinului în 2021 pentru ca produsele experimentale genetice să intre în această categorie), nu au fost raportate reacțiile adverse ale acestor produse, nu au fost investigate reacțiile adverse severe si decesele postinjectare (conform protocolului INSP).

2. Majoritatea românilor a refuzat injectarea covid – 42,5 % au acceptat primele doze, 9,2% primul booster si 0,2% al doilea booster (https://vaccinetracker.ecdc.europa.eu/public/extensions/COVID-19/vaccine-tracker.html#uptake-tab ).

3. Nu răspunde nimeni pentru excesul de mortalitate din 2020 , 2021 si chiar din 2022 atât covid, dar mai ales non-covid prin restricționarea accesului în spitale , policlinici.

4. Prioritățile de sănătate publică sunt altele decât bolile infecțioase: diabetul, afecțiunile cardiace, cancerele care s-au amplificat în perioada covid prin neglijarea lor si măsurile luate. România este pe primele locuri la mortalitate prin cauze evitabile https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-01/2021_chp_romania_romanian.pdf .

5. Acest proiect de lege, hotărâre de guvern ce vizează sănătatea și libertățile noastre a apărut în perioada de concedii , când vigilența populației este scăzută. De ce este prioritară această hotărâre? Care este motivul grabei de a o adopta?

6. Doar argumentele de mai sus, ar fi motive suficiente de a respinge orice noi decizii pe tema vaccinării. În plus, acest HG trebuie analizat și în contextul celei de-a patra revoluții industriale anunțate de lui Klaus Schwab, al afirmațiilor despre creșterea rapidă a populației si resursele limitate ale planetei (Clubul de la Roma , Raportul Kissinger din 1974 declasificat in 1989 https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PCAAB500.pdf,Agenda 21 a ONU din 1992 https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/Agenda21.pdf).

7. Hotărârea de Guvern privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 depășește așteptările cele mai sumbre in ce privește libertatea de a alege, de a decide pentru propriul corp si pentru copiii noștri. Această hotărâre nu tine cont de necesitățile românești în ce privește sănătatea ci, fără simț critic, pune în practică recomandări ONU și OMS "-creșterea acoperirii vaccinale la peste 90% pentru toate tipurile de antigene -creșterea complianței la vaccinare; -reducerea breșelor / ferestrelor imunitare în populația infantilă, -revaccinarea adulților la fiecare 10 ani pentru bolile prevenibile pentru care s-a realizat imunizarea prin vaccinare în perioada copilăriei; -protejarea pe tot parcursul vieții, atât a persoanelor sănătoase, cât și a celor cu vulnerabilitate crescută la infecțiile prevenibile prin vaccinare”

8. HG este o preluare/ traducere neglijentă, cu folosirea de termeni in engleză ("advocacy”)

9. Această hotărâre este o strategie de marketing pentru produsele vacccinale și pseudovaccinale (cele

 ARNm), un mod iresponsabil de a cheltui banul public, o dovadă de obedință totală a guvernanților, față de structuri din afara țării (ex. OMS), o încercare dolosivă de introducerea vaccinării obligatorii prin stabilirea unor ținte de vaccinare de 95% și nu reflectă preocuparea reală pentru sănătatea românilor.

II. Pasaje cu probleme din sNOTĂ_DE_FUNDAMENTARE_-_HG_STRATEGIA_NATIONALA_DE_VACCINARE

1.„Focare regionale (de exemplu, virusul Ebola), pandemia COVID-19 și amenințarea unor viitoare pandemii (cum ar fi cu o tulpină nouă de gripă) sunt și vor continua să fie provocări chiar și pentru cele mai reziliente sisteme de sănătate”. – De unde știu autoritățile că vor urma alte pandemii? Suntem într-un război cu arme biologice și ni se ascunde acest lucru?

2. "vaccinurile monovalente au fost înlocuite treptat cu vaccinuri combinate - conferă o serie de avantaje atât la nivel de individ (protecție simultană pentru mai multe boli, reducerea disconfortului prin efectuarea unui număr mai mic de injecții)” - Nu se afirmă nimic despre siguranța administrării produselor multivalente. În plus, ce rost are să administrezi un vaccin multivalent unor persoane care au imunitate la o parte din agenții patogeni pentru care este realizat acel produs?

3. "Pandemia COVID-19 a afectat atât programul național de vaccinare cât și acoperirea vaccinală atât datorită direcționării personalului medical în activitățile de combatere a pandemiei cât și scăderii adresabilității populației la vaccinare” –Nu s-a încercat identificarea cauzelor scăderiiadresabilității.

4. „Furnizarea de servicii de imunizare pe tot parcursul vieții este esențială pentru sănătatea populației și presupune o extindere a abordărilor actuale în materie de imunizare prin formularea unor programe specifice pentru 1. populații cu risc crescut pentru complicații asociate bolilor prevenibile prin vaccinare (de exemplu femei însărcinate, copii, adolescenți și adulți cu boli cronice, persoane cu imunosupresie), 2. - persoane vulnerabile (migranți, persoane cu mobilitate mare care schimbă frecvent domiciliul, locuitorii din mediul rural, și comunități defavorizate socio-economic, comunități afectate de conflicte, dezastre și crize umanitare). 3.-lucrători din domeniul sănătății” – Ce fundament științific are vaccinarea pe parcursul întregii vieți? Pe ce studii/analize ale imunizării pentru bolile incluse in programul național de vaccinare se bazează această decizie?

5. „Vulnerabilitatea populației adulte, la care imunitatea post vaccinare de la vârsta copilăriei a scăzut sub niveluri protectoare;”- Care sunt studiile pe care se bazează aceste afirmații/ Care sunt datele despre morbiditate, mortalitate privind aceste boli în populația adultă?

6. "acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, precum și împotriva poliomielitei și a rujeolei (pojarului) au scăzut în perioada 2000 - 2017 posibil prin lipsa cazurilor de boală în ultimii ani și prin creșterea în influență a mișcării anti-vaccinare.” – Dacă aceste boli practic nu mai există, care este rațiunea vaccinării cu aceste produse? De ce nu este inclusă și variola în programul de vaccinare?

7. "pentru anul 2030 - creșterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin” – Deși nu se vorbește despre obligativitate se țintește atingerea de 90-95% populație vaccinată

8.  Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în anul 2015 la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, conținea aceste prevederi in ce privește vaccinarea

- „Obiectiv General nr.1: Asigurarea unui cadru de politici și reglementări favorabile pentruîncurajarea vaccinării, ca premiză esențială pentru asigurarea dreptului la sănătate” – Această afirmație sugerează condiționare a accesului la servicii de sănătate de actul vaccinării

- „Obiectiv General nr.2: Asigurarea accesului universal la vaccinare de-a lungul vieții. Asigurarea continuității programului de vaccinare în timpul situațiilor de urgență prin detectarea precoce și răspunsul rapid în cazul focarelor/epidemiilor cauzate de boli prevenibile prin vaccinare”. – Pe ce studii se bazează necesitatea vaccinării de-a lungul întregii vieți?

- „Obiectiv General nr.6: Asigurarea de resurse umane suficiente numeric și specializate în domeniul vaccinării pentru toate regiunile Obiectiv specific 6.1: Definirea de instrumente legislative și procedurale pentru intrarea de profesioniști în sistem, dezvoltarea profesională continuă și oferirea unui mediu stimulativ de lucru” –

Rezultă că vaccinarea este mai importantă decât tot ce înseamnă medicina de până acum. De ce este nevoie de alte instrumente legislative și procedurale decât cele existente deja pentru intrarea de profesioniști in sistem? De ce sunt necesare medii stimulative de lucru? Nu se discriminează alți profesioniști în domeniul sănătății?

- „Obiectiv specific 7.3 Analiza statusului imunitar în populația generală sau în subgrupuri populaționale” La care imunitate se referă textul? La cea naturală (care nu a fost recunoscută in perioada covid), sau la cea post vaccinare?

- „Obiectiv General nr.8: Comunicare pentru creșterea încrederii populației în beneficiile vaccinării, prin parteneriat social sustenabil. Realizarea de parteneriate sociale sustenabile pentru vaccinare (poate include autorități, decidenți, profesioniști din sistemul medical, organizații ale societății civile, entități economice, mass-media, organizații/profesioniști favorabili vaccinării). Creșterea nivelului de încredere în sistemul de

evaluare și monitorizare a siguranței vaccinurilor din România. ” – De ce ar trebui eforturi speciale pentru creșterea increderii in vaccinare dacă beneficiile vaccinării sunt evidente. Ce înseamnă parteneriate sociale sustenable – acordarea de stimultente financiare pentru parteneri? Să înțelegem că evaluarea și monitorizarea siguranței vaccinurilor nu se bucură de încrederea populației? De ce ? Nu este pusă la punct de zeci de an,i de când se utilizează aceste produse și nici măcar în cei trei ani de folosire a produselor experimentale covid, care trebuiau monitorizate atent, fiind cu aprobare condiționată?

- „Obiectiv General nr.9: Asigurarea și menținerea unei contribuții importante a României în regiunea Europeană. Prin implementarea prezentei strategii se urmărește consolidarea capacității naționale de a contribui la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare, ca parte din Agenda de Imunizare 2030, din Agenda Europeană de Imunizare 2030 și din obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite. Totodată, acțiunile pe plan național vor avea în vedere stimularea progresului către accesul universal la servicii de sănătate, în particular pentru vaccinare. De asemenea, este încurajată punerea în aplicare a vaccinării pe parcursul vieții”. – Vaccinarea se face pentru îndeplinirea unei agente sau pentru sănătate? Exprimarea are rezonanța celei de la întrunirile Partidului Comunist Român. Din nou, rezultă că medicina înseamnă , în principal, vaccinare.

- „3.3. Impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului - Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”. – De ce nu se referă, când, de fapt, sunt aduse atingeri acestui drept?

III. Pasaje cu probleme din Anexa_-_STRATEGIA_NATIONALA_DE_VACCINARE I Introducere

- „Toate statele ar trebui să identifice serviciile esențiale care să fie prioritizate și menținute pentru a răspunde unor amenințări viitoare. Pe termen lung sunt necesare investiții majore și susținerea cercetării pentru a dezvolta noi vaccinuri”. Se pare că fundamentul științific al acestui HG este realizat de ghicitori/vrăjitori ce prezic noi pandemii. Aveți în echipă angajați cu însușiri paranormale?

- „Astfel, vaccinarea poate reprezenta o oportunitate pentru creșterea accesului la servicii de sănătate integrate pentru toate grupele de vârstă, atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat” – Vaccinarea este o modalitate de a aduce oamenii la medic? Sau este o condiționare pentru a avea acces la servicii de sănătate?

- „Furnizarea de servicii de imunizare pe tot parcursul vieții este esențială pentru sanatatea populatiei si pentru o acoperire corecta si echitabila cu vaccinuri”. - Cred că domnul Ciolacu și alții dintre cei care au conceput această HG nu cunosc problemele reale de sănătate ale românilor. Este vorba de incompetență, de rea-voință?

- „Capacitatea de a susține un nivel înalt și echitabil al acoperirilor vaccinale depinde de numeroși factori: angajament politic ; ... cererea și acceptarea vaccinurilor de către populație; ezitarea de a accepta vaccinarea care, în sine, poate avea multe cauze fundamentale”.- Ce caută angajamentul politic în planul de sănătate al populației?

IV Analiza contextului și definirea problemelor

- „Vaccinarea este una dintre intervențiile de sănătate publică cu cele mai bune rezultate, fiind deosebit de eficientă în raport cu costurile și are un viitor promițător. Am intrat într-o nouă eră marcată de o dublare a numărului de vaccinuri disponibile, precum și de elaborarea de noi vaccinuri. Serviciile de vaccinare sunt tot mai mult utilizate devenind un element de bază al sistemelor de sănătate”. – Vaccinarea trebuie să răspundă unor probleme reale, actuale. Nu are rost să administrezi vaccinuri pentru boli cu apariție foarte rară. Reacțiile adverse trebuie luate și ele în considerare, pentru că nu sunt seruri fiziologice.

- „Între provocările cu care se confruntă în prezent programul național de vaccinare enumerăm: 1. Unele probleme de reglementare generală sau specifică, sau de implementare a reglementărilor, care limitează angajamentul decidenților, al profesioniștilor și al societății pentru susținerea vaccinării” – Ce idee principală vrea să transmită această formulare? Nu sunt suficiente reglementări ca să determine vaccinarea obligatorie?

- „3. se impune asigurarea de oportunități pentru pregătirea altor categorii de profesioniști implicați în activitatea de vaccinare sau în lucrul cu copiii sau cu familiile, în special cu cele defavorizate (asistente medicale, inclusiv cele din centrele comunitare, mediatori sanitari, personalul din școli, din serviciile publice de asistență socială etc) ”. – De ce pregătirea profesioniștilor pentru vaccinare trebuie asigurată cu oportunități?

Nu este normal să te pregătești, cum o fac și alții, in alte domenii importante? Profesioniștii în vaccinare din

alte categorii vor fi supuși unor riscuri de lucru crescute pentru care trebuie asigurate oportunități sau acordate indemnizații?

- „4. În România populația are un grad de ezitare la vaccinare, iar parte din personalul medical adoptă o practică oarecum defensivă în materie de vaccinare”. – Aceasta este o consecință logică a modului de acțiune neprofesionist cu care s-a acționat în perioada covid. În urma aberațiilor medicale, a iresponsabilității decidenților din această perioadă am devenit și eu ezitantă la indicațiile de vaccinare nefundamentate științific, cu produse neverificate pe plan local, pentru care firmele producătoare nu răspund.

- „Vaccinarea este efectuată în principal de către medicii de familie, care nu întotdeauna oferă informații aparținătorilor în legătură cu vaccinările la care este eligibil copilul sau în legătură cu posibilele reacții adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) și managementul acestora. Există un grad de neîncredere a populației privind siguranța vaccinării, teama de reacții adverse. Aceste probleme ar putea fi rezolvate pe de o parte prin organizarea unor instruiri periodice pe tema vaccinologiei pentru medicii de familie, campanii susținute de informare a populației și prin consilierea individuală privind beneficiile vaccinării, dar și riscurile nevaccinării”. – Despre riscurile vaccinării nu se face referire. Acestea nu exista? Dacă medicii de familie nu lămuresc suficient părinții, o vor face cei din alte categorii profesionale cărora li se oferă oportunități pentru pregătire?

- „6. Campaniile agresive anti-vaccinare. Adesea diverse entități din societate promovează în spațiul public mesaje distorsionate privind vaccinarea, scopurile și consecințele acesteia, sau privind calitatea vaccinurilor sau așa-zisul caracter ”experimental”. Pentru creșterea adresabilității și a acceptanței la vaccinare este nevoie de campanii de comunicare ample și credibile, susținute la nivel național, în general și la nivel local, în special – în funcție de caracteristicile comunităților respective”. – Această afirmație nu ascunde de fapt cenzura? De ce atenționările privind calitatea vaccinurilor sau denumirea lor ca fiind experimentale deranjează pe cineva, daca ele sunt în studiu, adică sunt experimentale?

VI. Direcții de acțiune prioritare pentru implementarea obiectivelor:

- „AP 1.2.2. Advocacy (?!) pentru vaccinare”, - De ce nu se folosesc cuvinte românești – de ex. „propaganda pentru vaccinare”

- „AP 2.1.1. Asigurarea activității de vaccinare la parametri optimi atât la nivelul asistenței medicale primare cât și la nivelul altor furnizori de servicii de sănătate, pentru a asigura acoperiri vaccinale mai mari sau egale de 95% pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare” – Cum a fost calculat acest procent? Care este fundamentul științific? Întâi vaccinam și apoi determinam imunizarea sau întâi aflam ce grad de imunizare exista in populație si apoi vaccinam daca mai este cazul?

- „AP 2.1.3. Utilizarea de strategii inovatoare și abordări personalizate pentru a reduce numărul persoanelor nevaccinate și insuficient vaccinate în fiecare comunitate”, - În spatele acestor termeni se ascunde clar marketingul, tehnici similare cu vânzarea de suplimente alimentare protectoare in farmacii.

- „AP 2.1.5. Stabilirea sau actualizarea politicilor naționale și a practicilor de recuperare a vaccinării, valorificând abordarea pe parcursul vieții a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei oreionului-rubeolei, tusei convulsive (pertussis) și gripei” - Care este fundamentul științific pentru această afirmație?

Pentru ce să vaccinezi oameni care poate au imunitate naturala pentru anumite boli sau ar face forme ușoare ale acestor boli (ex – rubeola la barbați) ?

- „AP 6.1.1 Asigurarea unui cadru legislativ care să susțină intrarea de noi profesioniști in sistem, dezvoltarea profesională continuă și oferirea unui mediu stimulativ de lucru”. – De ce nu sunt folosiți profesioniștii pe care îi avem deja? Și de ce sunt necesare medii stimulative de lucru pentru vaccinare? Este o procedură complexă? Implică riscuri de vătămare a celui care efectuează vaccinarea?

- „AP 6.1.5. Formarea farmaciștilor pentru înțelegerea beneficiilor vaccinării și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale ” – Nu avem medic/ asistente pentru efectuarea unor acte medicale? De ce să-și depășească competențele farmaciștii prin efectuarea de acte medicale?

- „AP 6.1.6. Formarea altor categorii de profesioniști (cadre didactice, asistenți sociali personal cleric) pentru înțelegerea beneficiilor vaccinării și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale”

– De aici se înțelege clar că nu este vorba de transmitere de informații corecte, actualizate ci de transmiterea unor informații „oficiale” către populație. Ce poate fi mai clar de atât că nu este vorba despre o acțiune medicală ci de una politică?

- „AP 8.4.1. Identificarea grupurilor ezitante la vaccinare și a barierelor care influențează succesul programului de vaccinare ” – Acesta este o afirmație periculoasă, anticonstituțională care încalcă libertatea conștiinței (art 29) , dreptul la liberă exprimare (art. 30)

- „AP 8.4.3. Creșterea și susținerea conștientizării și a cererii de vaccinuri în toate comunitățile și pe parcursul întregii vieții”. – Din nou, HG sugerează că o strategie de marketing și nu este vorba desăre sănătatea oamenilor.

- „AP 8.5.1. Implementarea de activități de comunicare pentru a promova încrederea comunității în procesul de monitorizare și răspuns la evenimentele privind siguranța vaccinurilor”. Monitorizarea siguranței vaccinurilor se face prin algoritm bine stabilit si nu prin activități de comunicare.

- „AP 9.1.1. Organizarea de activități de vaccinarea în condiții de crize umanitare, migrație, urgențe de sănătate publică/epidemii, pandemii”. Dacă există deja epidemie, care este logica vaccinării, având în vedere că imunitatea nu se instalează imediat ci dupa cca 2 saptamâni?

- „AP 9.1.2. Inițierea și extinderea colaborărilor cu sistemul de medicină veterinară pentru identificarea unor rezervoare animale pentru bolile prevenibile prin vaccinare și pentru realizarea unor studii epidemiologice și de seroprevalență integrate”. – Dacă nu avem o problemă, o creăm?

- „AP 9.1.4. Susținerea cercetării și inovării în introducerea și dezvoltarea de noi vaccinuri, în monitorizarea eficacității și siguranței vaccinurilor și în evaluarea barierelor existente la nivelul societății pentru acceptareavaccinării”. – Sistemul de monitorizare nu există deja de zeci de ani, de când se efectuează vaccinarea? Abia de acum încolo vom monitoriza eficacitatea si siguranța vaccinării? Din nou, în această HG se prezice că se vor administra vaccinuri experimentale? Ce înseamnă vaccinuri „noi”? Cât de „noi”?

-  VIII Indicatorii

„Măsurarea evoluției implementării strategiei va avea în vedere indicatorii naționali, care trebuie să reflecte țintele OMS și ale Uniunii Europene”. – De ce „trebuie ” să facem cum spune OMS și UE? Părerea specialiștilor români mai contează?

„Întărirea programelor naționale de vaccinare este un obiectiv important în Regiunea Europeană OMS și se urmăresc indicatori care măsoară livrarea vaccinuri de calitate și sigure, ratele de acoperire vaccinală ≥95% la vârstele potrivite, calitatea supravegherii boliilor și capacitatea de monitorizare a programelor de vaccinare, răspunsul în caz de epidemii, creșterea cererii pentru vaccinare și îmbunătățirea acceptanței în populație. Sunt, se asemenea, măsurate componentele cheie ale infrastructurii, siguranța practicilor de vaccinare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităților pierdute și a contraindicațiilor false; instruirea personalului medical; dezvoltarea materialelor informative, educationale și de comunicare care să fie folosite de public și furnizorii de îngrijiri de sănătate” –

Vaccinarea nu este obligatorie, dar trebuie sa atingem „95%” rata de vaccinare (căci așa a stabilit OMS) și să eliminăm contraindicațiile „false”, adică toată lumea trebuie vaccinată.

XII Implicațiile asupra cadrului juridic

-         Pentru implementarea strategiei este necesară adoptarea Legii vaccinării, ca legislație primară. – Ce altceva ar putea să mai includă legea vaccinării, în afara de cele scrise aici? De ce este necesara o astfel de lege?

Pasaje cu probleme din IV. Anexa_-

_Plan_de_acțiuni_pentru_implementarea_Strategiei_de_vaccinare_în_România_2023

- „Obiectiv specific 2.1. Utilizarea de strategii inovatoare și abordări personalizate pentru a reduce numărul a persoanelor nevaccinate și insuficient vaccinate în fiecare comunitate”. – Reflectă tehnici de creștere a vânzării unui produs , nu preocupare pentru sănătate.

- „2.1.2. Asigurarea, la nivel de stat, a unei finanțări adecvate care să confere Programului Național de Vaccinare continuitate, adaptabilitate și durabilitate 2.1.2.1. Legislație/Procedură pentru asumarea prioritizării estimării financiare pentru Programul Național de Vaccianre în bugetul anual al Ministerului Sănătății” – De ce trebuie prioritizat acest program, când România are alte mari probleme în sănătate cu diabetul, bolile cardiovasculare, cancerele ?

- „2.1.3.1. Catagrafierea grupurilor și persoanelor nevaccinate sau insuficient vaccinate 2.1.3.2. Implementarea de campanii de recuperare la vaccinare pentru grupuri și persoane vulnerabile” – Această afirmație vine in contradicție cu drepturi constituționale ca art 22 dreptul la viață și integritate fizică și psihică

- „2.1.5. Stabilirea sau actualizarea politicilor naționale și a practicilor de recuperare a vaccinării, valorificând abordarea pe parcursul vieții a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei, pertussis și gripă. 2.1.5.1. Actualizarea politicilor naționale și a ghidurilor/procedurilor de recuperare la vaccinare, valorificând abordarea pe parcursul vieții a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei, pertussis și gripă. 2.1.5.2. Activități de monitorizare/supervizare a implementării noilor proceduri de recuperare la vaccinare”. Se dorește introducerea unor noi principii în medicină, fără fundament științific, ca vaccinarea pe parcursul vieții , cu vaccinuri pentru boli a căror incidență la adult este aproape zero.

- „4.1. Eficientizarea acțiunilor privind siguranța vaccinurilor pentru a se alinia la cele mai bune practici internaționale , inclusiv politici, monitorizare, supraveghere și receptivitate. AP4.1.1. Continuarea îmbunătățirii acțiunilor privind siguranța vaccinurilor pentru a se armoniza cu cele mai bune practici internaționale”. – Se recunoaște deci că monitorizarea reacțiilor adverse vaccinale nu a fost la nivelul „bunelor practici internaționale”. In aceste condiții de ce se mai întreabă decidenții de ce există ezitare la vaccinare și se dă vina pe niște antivacciniști imaginari, în loc să-și recunoască greșelile și să-și dea demisia?

-„ Obiectiv Specific nr.6.1: Definirea de instrumente legislative și procedurale pentru intrarea de profesioniști în system, dezvoltarea profesională continuă și oferirea unui mediu stimulativ de lucru. 6.1.1.4. Crearea unui sistem de motivare a profesioniștilor pentru parcurgerea periodică de programe de educație medicală continuă în domeniul vaccinologiei” –

Ce inseamnă aceste afirmații? Mituirea unor asa ziși profesioniști pentru a face propaganda decidenților în ce privește vaccinarea?

- „AP 6.1.2. Elaborarea si revizuirea periodica a unui ghid de bune practici de vaccinare, care sa ofere cele mai noi date stiintifice asupra vaccinurilor incluse in PNV si informatii asupra modului de administrare, a eficacitatii si sigurantei vaccinurilor utilizate si a recomandarilor privind vaccinurile nou introduse” – Nu există un astfel de ghid? Atunci pe ce se bazează această HG?

- „6.1.4. Dezvoltarea de politici și instrumente pentru extinderea competențelor profesioniștilor prin instruirea in tehnici eficiente de comunicare 6.1.4.1. Pregătirea și implicarea întregii resurse umane din domeniul sănătății pentru a acționa ca avocați pentru imunizare”. – Aici se incalcă independența profesională

- „6.1.5. Formarea farmaciștilor pentru înțelegerea beneficiilor vaccinării și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale. 6.1.5.1. Realizarea unui program de formare postuniversitară pentru farmaciști privind vaccinarea și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale” – În acest paragraf apare problema depășirii atribuțiilor. Se încearcă „stimularea” și a altor categorii pentru promovarea administrării vaccinurilor, dacă medicii au devenit ezitanți?

- „6.1.6. Formarea altor categorii de profesioniști (cadre didactice, asistenți sociali personal cleric) pentru înțelegerea beneficiilor vaccinării și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale 6.1.4.1. Realizarea unui program de formare postuniversitară pentru alte categorii de profesioniști privind vaccinarea și pentru informarea corectă cu privire la recomandările oficiale ” Acestea vor fi atribuțiile dascălilor si ale preoților? Cum este posibil să se scrie o asemenea anomalie intr-o HG?

- „Obiectiv Specific nr. 8.1: Realizarea unui parteneriat social sustenabil pentru vaccinare (poate include autorități, decidenți, profesioniști din sistemul medical, organizații ale societății civile, entități economice, mass-media, organizații/profesioniști favorabili vaccinării) ”. Aceasta înseamnă acordarea de stimulente pentru aceste categorii pentru efectuarea propagandei vacciniste?

- „8.3: Implementare a de campanii naționale de educație pentru sănătate privind vaccinarea și bolile prevenibile prin vaccinare AP 8.3.1. Identificarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor legate de vaccinare în rândul populației generale 8.3.1.1. Realizarea de studii periodice de evaluare a cunoștințelor, atitudinilor și practicilor legate de vaccinare în rândul populației generale. AP 8.3.2. Utilizarea tehnologiei de marketing social pentru dezvoltarea de materiale de educație pentru sănătate destinate populației generale și diseminarea acestora pe cele mai adecvate canale de comunicare” – Se încearcă crearea ideologiei provaccinare. Lipsește informarea si monitorizarea in ce privește reacțiile adverse.

-  „8.4: Implementare a de strategii de comunicare pentru vaccinare destinate comunităților sau grupurilor vulnerabile AP 8.4.1. Identificarea grupurilor ezitante la vaccinare și a barierelor care influențează succesul programului de