„Tribuna” militarilor rezerviști a fost redactată și semnată de căpitanul Jean-Pierre Fabre-Bernadac, fost ofițer „de l’Armée de Terre et de la Gendarmerie”, autor a nouă cărți. Marți, 27 aprilie 2021, luarea de poziție a militarilor rezerviști era deja contrasemnată de 30 de generali și 2.500 de militari de alte grade (după Ulysse Gosset, editorialist de politică internațională, citat de Patrick Sauce și Clarisse Martin, bfmtv.com).

Tot marți, 27 aprilie 2021, la postul de radio-tv France Info, ministrul Apărării, Florence Parly, a declarat că „a cerut șefului statului-major să aplice regulile prevăzute în statutul militarilor, adică sancțiuni [...]. Cercetarea este în curs și sancțiunile vor veni”. Pe lângă cei 30 de generali, printre semnatari se găsesc și 78 de colonei. După cabinetul ministrului Apărării, sunt prevăzute mai multe niveluri de sancțiuni în funcție de statut și de grade. Cel mai cunoscut „protestatar” este Christian Piquemal, general de corp de armată, șef legendar al Legiunii Străine. 20 dintre generalii în rezervă se găsesc, de fapt, într-o situație intermediară pentru că pot fi oricând reactivați. Ei sunt cei mai vizați de sancțiunile anunțate, decise, evident, la cererea comandantului suprem al armatei, președintele Emmanuel Macron. În vizorul rezerviștilor sunt președintele Macron, guvernul său condus de un funcționar mediocru și obedient, Jean Castex, partidul LREM (un USR-Plus cu majoritate în Parlament), oligarhia care l-a adus în 2017 la putere pe Macron și media mainstream, total aservită, deținută de nouă miliardari. Toți acești miliardari fac afaceri cu statul, stat pe care îl controlează prin președintele Macron și prin partidul LREM, fabricat din nimic în doar câteva luni. Militarii vizează aceleași ținte ca și Vestele galbene – Vestele galbene sunt citate, de altfel, în scrisoarea lor.

Șeful marelui stat-major, generalul François Lecointre, numit de președintele Macron în iulie 2017 în locul celebrului general Pierre de Villiers, care a demisionat cu zgomot (posibil candidat cu șanse la alegerile prezidențiale din 2022 – deja 20 % opțiuni de vot, după IFOP), s-a executat și a anunțat sancțiuni exemplare. „Fiecare va trece printr-un consiliu militar superior”, a declarat generalul Lecointre cotidianului Le Parisien. Sancțiunile cele mai severe vor fi îndreptate împotriva celor mai mari grade.

Ce conține scrisoarea publicată în Valeurs actuelles? Iată câteva fragmente :

Domnule Președinte,

Doamnelor și Domnilor din Guvern,

Doamnelor și Domnilor parlamentari,

Situația e gravă, Franța e în pericol, mai multe primejdii de moarte o amenință. Noi care, chiar la pensie fiind, rămânem soldați ai Franței, nu putem, în circumstanțele actuale, să fim indiferenți la soarta frumoasei noastre țări.

Drapelele noastre tricolore nu sunt doar bucăți de pânză, ele simbolizează tradiția, de-a lungul istoriei, a celor care, indiferent de culoarea pielii lor sau de credințele lor, au slujit Franța și și-au dat viața pentru ea. Pe aceste drapele găsim înscrise cu litere de aur cuvintele „Onoare și Patrie”. Or, onoarea noastră astăzi constă în a denunța fărâmițarea care ne lovește patria.

    • Fărâmițare care, printr-un anume antirasism, se afișează cu un unic scop: să creeze pe teritoriul nostru o stare proastă și chiar ură între comunități. Astăzi, unii vorbesc de rasialism, de indigenism și de teorii ale decolonizării, dar, folosind acești termeni, tocmai războiul rasial e dorit de acești partizani fanatici și plini de ură. Ei ne disprețuiesc țara, tradițiile ei, cultura ei și vor s-o vadă dizolvată, smulgându-i trecutul și istoria. S-au pus pe treabă luându-se de statui, de foste glorii militare și civile, cercetând subiecte vechi de secole.

    • Fărâmițare care, odată cu islamismul și cu hoardele din periferii, provoacă separarea multiplelor parcele ale națiunii pentru a le transforma în teritorii supuse unor dogme contrare Constituției noastre. [...]

    

Cum spunea cardinalul Mercier, primatul Belgiei: „Când prudența e peste tot, curajul nu e nicăieri.” Deci, Doamnelor și Domnilor, destul cu tergiversările, situația e gravă, sarcina de îndeplinit e colosală: nu pierdeți vremea și fiți siguri că suntem gata să susținem politicile care vor lua în considerare salvgardarea națiunii.

În schimb, dacă nu se face nimic, laxismul va continua să se răspândească inexorabil în societate, provocând în cele din urmă o explozie și intervenția camarazilor noștri activi într-o misiune periculoasă de apărare a valorilor noastre civilizaționale și de punere la adăpost a compatrioților noștri pe teritoriul național. 

Se vede deja, amânarea nu mai e posibilă – altfel, mâine războiul civil va pune capăt acestui haos crescând, iar morții, de care dumneavoastră veți fi reponsabili, se vor număra cu miile” (place-armes.fr/post/lettre-ouverte-a-nos-gouvernants).

Asistăm la un puci? Politicienii din LREM și, în general, susținătorii președintelui Macron s-au grăbit să reamintească faptul că scrisoarea militarilor rezerviști a fost făcută publică în aceeași zi (14 aprilie) cu puciul de la Alger împotriva generalului Charles de Gaulle cu 60 de ani în urmă. Mai mulți semnatari militari în rezervă sunt activiști ai partidului RN (Rassemblement National) al lui Marine Le Pen, care și-a declarat susținerea pentru luarea de poziție a militarilor. Marine Le Pen a încercat să recupereze în folos personal protestul militarilor, dar fără succes. Cel mai probabil beneficiar al acestei mișcări va fi „cel de-al treilea om”, generalul Pierre de Villiers, fost șef al marelui stat-major până în 2017. În 28 aprilie 2021 erau prezentate pe blogul Place d’Armes primele 1 500 de semnături la vedere și se indica și numărul total de semnături: 10 093.

Scrisoarea militarilor francezi în rezervă ne aduce în memorie celebrul poem-cântec al lui Boris Vian („Monsieur le President  / Je vous fais une lettre / Que vous lirez peut-être / Si vous avez le temps...”) și marchează o reacție foarte puternică a Franței „regaliene”, cu tradițiile și patriotismul ei. După manifestațiile săptămânale ale Vestelor galbene care au durat mai bine de un an, armata trece, iată, de partea poporului și urmărește salvarea Franței dintr-o criză majoră și de la un dezastru iminent.