ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


După ce în urmă cu două zile am vorbit mai ales despre termenul de judecată de joi, în care ședința a fost prezidată de d-na judecătoare Alina Ghica-Velescu, aici mă voi opri mai pe larg asupra contextului și fondului acestui dosar cu o amprentă specifică celor mai nefericiți ani ai domniei lui Băsescu. O domnie ce pare să continue aberant la Secția de contencios administrativ și fiscal (SCAF) a ICCJ, unde mai există și azi un număr de remanențe ale unui trecut de care ne crezusem scăpați în urmă cu opt ani. Un trecut căruia îi aparține însăși președinta SCAF, d-na judecătoarea Angelica Stănișor - promovată la instanța supremă de Băsescu însuși - și pe care, fapt cu adevărat salutar, colegii săi tocmai au "avansat-o” la CSM. Aici se cere spus, totuși, și că pe d-na judecătoare Ghica (cum am reamintit și în prima parte a acestui material, fostă șefă a CSM și, din acea poziție, unul dintre principalii artizani ai Protocoalelor secrete dintre serviciile secrete și Justiție) a promovat-o la instanța supremă, în mod cu totul surprinzător, d-l președinte Iohannis, care în anii din urmă incriminase cu severitate Protocoalele secrete drept o intrare cu bocancii în Justiție”.

Deși tot mai izolate, remanenențele trecutului generează și azi un mare rău.

Iar eu sunt unul dintre cei obligați să-l suporte absolut injust. Injust mai ales pentru că acest rău nu diferă mult de cel din anii ultimi ai regimului Ceaușescu, în care, ofițer fiind, sistemul mă identificase ca fiindu-i ostil și mă tratase în consecință (detalii pot găsite aici www.valerianstan.ro).

După 1989, ca persoană publică am fost cunoscut ca având o anumită probitate morală și intransigență față de lumea politică și actul de guvernare. Incomode ambele, în egală măsură, în mediile de autoritate publică și politice (medii cu destule rădăcini în cel odios ceaușist), fapt pentru care în ultimii 32 de ani am și fost tratat pe măsură.

Ostilitatea acestor medii s-a manifestat începând chiar din noiembrie 1990, când, ofițer la acea dată, am fost îndepărtat din armată de ministrul Apărării, fostul general Stănculescu, din cauză că, fără a încălca vreo reglementare legală sau militară, am solicitat clarificarea implicării unor generali în reprimarea manifestanților din decembrie 1989. În cursul anului 1999, generalul Stănculescu avea să fie găsit vinovat pentru acțiunile armate de la Timișoara și condamnat de instanța supremă la 15 ani de închisoare și degradare militară, moment din care ierarhia militară din MApN a continuat să facă zid (până în chiar aceste zile), inclusiv prin modalități dintre cele mai nedemne, în apărarea fostului camarad general condamnat pentru ororile de la Timișoara.

În anii care au urmat am avut de înfruntat alte și alte asemenea acte, pe cât de ostile pe atât de injuste. Cu titlu de exemplu, inclusiv
judecători și instanțe de judecată au mers până acolo încât:

1. - pur și simplu mi-au fabricat un cazier judiciar (pentru a mă împiedica să ocup o importantă poziție guvernamentală);

2. - au schimbat în mod nelegal un complet de judecată pentru a se obține, într-un proces cu fostul președinte Traian Băsescu, condamnarea mea penală (schimbare asupra căreia s-a revenit numai în ultima clipă și numai după intervenții din partea mea la autorități judiciare interne);

3. - în cadrul aceluiași proces, din dosar mi-au fost sustrase înscrisuri probatorii esențiale (care au fost găsite” numai după numeroase plângeri la foruri interne și internaționale);

4. - în perioada în care, ca șef al Departamentului de Control al Guvernului, coordonam verificări privind retrocedări ilegale (inclusiv prin Justiție) de vile naționalizate, multe ajunse și în proprietatea judecătorilor, o foarte cunoscută judecătoare din acea perioadă instiga la un accident mortal împotriva nebunului ăluia de Stan;

5. - alte multe dosare (inclusiv, în 2008-2009, prin actuala președintă a SCAF) mi-au fost „solutionate” de catre Curtea de Apel Bucuresti prin hotărâri constituind veritabile abuzuri judiciare; în cauza menționată, Curtea de Apel București (CAB) la fond, iar ICCJ în recurs, mi-au respins acțiunea pentru anularea trecerii în rezervă refuzând să facă și cea mai vagă referire la apărarea mea esențială și la reglementarea pe care aceasta se întemeiase; hotărârile din 2008-2009, dar și cele din cea actuală, la care mă voi referi în continuare, au fost luate inclusiv prin încălcarea dreptului la un tratament egal în fața instanțelor judecătorești în situații "comparabile; mă refer la cauza fostului coleg ofițerul Nicolae Durac din garnizoana Timișoara, trecut în rezervă în situații de fapt și de drept mai mult decât "comparabile” cu ale mele, de către același fost ministru Stănculescu (dosar în care, în cursul anului 2005, instanțele au anulat trecerea în rezervă, l-au repus pe ofițer in toate drepturile si i-au acordat despagubiri materiale si morale în cuantum de 1.000.000 RON; în sfârșit, pentru că alte detalii vor putea fi găsite în cele ce urmează, mai arăt doar că colaboratorii generalului Stănculescu și-au "întemeiat” măsura abuzivă pe o reglementare proprie având un cu totul alt obiect decât cel pe care înșiși l-au invocat; în aceste condiții - și în cele în care de aproape două decenii MApN revendică în mod tacit și abuziv, prin intermediul propriului Serviciu secret, un tratament privilegiat din partea Justiției - este de înțeles de ce toate instanțele au evitat să examineze pe fond acțiunile mele, respingându-le ca pretins tardive ori prescrise (fapt contrar și el celor din cauza Nicoloae Durac);

-detalii și probe în susținerea celor de mai sus (punctele 1.-5.) pot fi găsite de asemenea pe web-site-ul de mai sus.

La 13 octombrie 2021, ICCJ-SCAF a solutionat recursul in actiunea mea, dedusa judecatii și în 2008-2009 (însă acum pe un alt temei de drept decât atunci). Pentru că între timp, după mandatele președintelui Băsescu, o nouă generație de judecători și evoluțiile înregistrate la instanța supremă nu mai permiteau repetarea abuzului din 2008-2009, în chiar termenii brutali ai nemotivării hotărârii, președinta SCAF-ICCJ, d-na judecătoare Stănișor, care avea inclusiv interesul menținerii propriei hotărâri nelegale din 2008-2009, l-a înlocuit fraudulos pe președintele completului de judecată, judecătorul Horațiu Pătrașcu (magistrat cunoscut practicienilor dreptului, și nu doar, pentru probitate profesională și morală), cu judecătoarea Luiza Maria Păun. Motivul înlocuirii ar fi constat în "imposibilitatea obiectiva” in care s-ar fi aflat d-l judecător Horațiu Pătrașcu de prezentare la ședința din data de 13 octombrie 2021 (președinta SCAF a refuzat să-mi comunice orice înscris care să ateste "imposibilitatea obiectiva” invocată, deși am solicitat ca datele cu caracter personal să fie anonimizate). Potrivit procedurilor în materie, în ordinea din completurile de permanență în care s-ar fi impus ca judecătorul indisponibil să fie înlocuit, judecătoarea Luiza Maria Păun era precedată de alți șase colegi - toți aceștia, magistrați față de care, spre deosebire de această judecătoare, nu cunoșteam ca vreodată să fi fost vizați în spațiul public de critici cu privire la propria integritate sau activitate profesională. Aceeași deosebire era valabilă și cu privire la judecătoarea Beatrice Mariș, cea care a trecut în poziția de președintă a completului de judecată (în locul judecătorului Horațiu Pătrașcu) și lângă care a fost pusă practic cu mâna, cu o intențe evidentă pentru oricine, judecătoarea Luiza Maria Păun. De spus și că d-na Păun e un magistrat cu o biografie profesională publică foarte sumară, iar CSM a refuzat să-mi dea un răspuns la solicitarea de a-mi comunica informații în acest sens - fapt care pentru cei avizați în materie poate indica apartenența unui asemenea judecător la unul dintre serviciile de informații (în cazul de față la Direcția generală de informații a apărării. Un număr de aspecte care indicau din capului locului o "compatibilitate” de rău augur între judecătoarele Mariș și Păun sunt notate mai jos1.

Înlocuirea ilegală a președintelui completului din recurs, constituie unul din motivele din care am atacat decizia din recurs cu revizuire. În cele ce urmează redau cererea de revizuire în forma sa integrală, nu înainte însă de a face
un rezumat al ilegalității înlocuirii judecătorului Horațiu Pătrașcu cu judecătoarea Luiza Maria Păun(împrejurări de fapt și de drept care sunt prezentate și ele pe larg în cererea de revizuire).

Potrivit Regulamentului privind organizarea și funcționarea ICCJ, ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanență se stabilește prin tragere la sorți(și în consecință desemnarea judecătorului înlocuitor se face în această ordine - în tabelul de mai jos poate fi văzută ordinea judecătorilor înscriși în lista de permanență la data judecării recursului, listă publicată pe portalul ICCJ).

Dat fiind că această ordine a fost încălcată în mod evident cu ocazia desemnării d-nei judecătoare Luiza Maria Păun ca înlocuitoare, am solicitat în scris președintei SCAF precizări cu privire la procedura folosită, și, după repetate insistențe, am primit răspunsul că doamna judecătoare a fost desemnată ca înlocuitoare "prin alunecare (peste judecătorii de până la dânsa - care cel mai probabil n-a fost niciunul considerat ca fiind "sigur” pentru o soluție pe care și-o dorea Sistemul). A urmat o corespondență lungă cu președinta SCAF, care a refuzat orice răspuns cu privire la temeiul de drept al desemnării "prin alunecare” a înlocuitoarei președintelui completului (nici Regulamentul ICCJ și absolut nicio altă reglementare nu prevede o astfel de "procedură”).

La capătul acestei corespondențe, pentru a da totuși o explicație celor întâmplate (și pentru a se adeveri că minciuna are picioare scurte), președinta SCAF a dat un răspuns
deopotrivă incredibil, falsificator și revoltător, anume că „înlocuirea unui judecător din compunerea unui complet de judecată se face cu judecătorii din planificarea de permanență, deci cu oricare dintre aceștia”. Că răspunsul constituie o interpretare flagrant falsificatoare a normelor de procedură incidente rezultă din aceeea că, pentru orice persoană cu o minimă capacitate rețională, dacă înlocuirea s-ar fi putut face cu oricare dintre judecători, presedinta SCAF, d-na Stănișor, ar fi desemnat-o ca inlocuitoare pe d-na judecătoare Păun in mod direct, si nu „alunecand” peste unul sau mai mulți judecători.

Pronunțarea în dosar (inclusiv cu privire la cererea de recuzare a d-nei judecătoare Ghica) a fost amânată pe 27 octombrie; întâmplător, sau poate că nu, judecarea cererii de revizuire a fost stabilită, ca și judecarea recursului, tot într-o zi de 13 octombrie. Completul de judecată era inițial în formula Adriana Florina Secrețeanu, președintă - și Daniel Gheorghe Severin și Alina Nicoleta Ghica Velescu, însă la termen a condus ședința (așa cum a condus-o, și cu am arătat în textul anterior) d-na Ghica.

În sfârșit, un paradox al acestui timp de la ICCJ este că judecători precum d-na Stănișor, d-na Ghica, piese grele ale Justiției din anii lui Traian Băsescu, împart judecata dimpreună cu colegi cu un alt statut profesional și moral, apreciat ca atare inclusiv de justițiabili - ba chiar și cu victime ale Justiției din acei ani (de exemplu președinta instanței supreme). Personal n-am putut fi decât extrem de plăcut surprins când, de exemplu, destul de recent, trei judecători colegi de Secție cu doamnele judecătoare Stănișor și Ghica (Liliana Vișan, Claudia Marcela Canacheu și Decebal Constantin Vlad) mi-au admis un recurs cu nimeni altcineva decât cu SRI și cu Parchetul de pe lângă ICCJ. Într-un dosar în care, dat fiind obiectul acestuia, în anii care le-au consacrat pe cele două doamne judecătoare așa ceva era greu și de imaginat.

Inalta Curte de Casatie si Justitie
Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal,
Dosar nr 395/1/2022

Termen: 13 octombrie 2022


DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul Valerian Stan (...)in contradictoriu cu paratii

-Ministerul Apararii Nationale, cu sediul in Bucuresti, str. Izvor, fost nr.3-5, nr.110, sector.5

-Polivanov Dumitru – pe numele mostenirii, cu ultimul domiciliu cunoscut in Bucuresti, B-dul 1 Mai, nr.25, Bl.C6, sc.2, sc.2, ap.55,

în temeiul art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 509 și urm. din Codul de procedură civilă, formulezprezenta

CERERE DE REVIZUIRE
împotriva
Deciziei nr. 5023 din 26 octombrie 2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal,
prin care solicit admiterea cererii de revizuire si, in urma rejudecarii, schimbarea în tot a acesteia și admiterea actiunii mele.

II. MOTIVELE DE REVIZUIRE

II.1 – II.2 Decizia nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut - art. 509 alin. (1) pct. 1 Cod de procedură civilă.

Prin cererea de chemare in judecata, ca si prin cererea din 16.03.2021, revizuentul a solicitat instanței, motivat, să procedeze la un reviriment de jurisprudență în raport cu Decizia nr. 2310/2008 a ICCJ-SCAF, Decizie prin care Sentința civilă nr. 3058/2008 a Curții de Apel București-SCAF a devenit irevocabilă. Motivele acestei cereri au vizat pe de o parte faptul că cele două hotărâri au constituit efectiv un abuz judiciar prin lipsa motivării lor în legătură cu apărarea esențială în cauză a revizuentului - a se vedea nota de subsol 1 SI IN CONCRET NU S-AU PRONUNTAT ASUPRA DREPTURILOR SUBSTANTIALE DEDUSE JUDECATII, ASUPRA FONDULUI CERERILOR MELE DE CHEMARE IN JUDECATA.

Hotărârea rămasa definitiva a fost pronuntata prin încălcarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, reglementat la art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României - art. 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului, deci inclusiv art.6 alin.1, in deplinatatea sensurilor sale, statuate prin jurisprudenta CEDO atasata textului, este recunoscuta ca parte integranta a Tratatului

Invocam nerespectarea prioritatii dreptului Uniunii Europene si prin incalcarea art.52 din Tratatul UE – principiul nediscriminarii; - art.20 si 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – principiile egalitati in fata legii si nediscriminarii; - art.47 din Carta – JUSTITIA

Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil

Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul articol.

Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege.

Subsemnatul revizuent am motivat pertinent și concludent această cerere privind respectarea dreptului la egalitate de tratament și nediscriminare (în raport cu cauza comparabilă a fostului său coleg Durac Nicolae. Cauză soluționată, și sub acest aspect, în mod contrar celei de față. Am stăruit asupra faptului că dreptul la un proces echitabil (inclusiv sub cerința motivării hotărârilor judecătoresti), precum și dreptul la egalitate de tratament și nediscriminare constituie drepturi fundamentale, ocrotite atât prin legea internă cât și prin CvEDO și prin jurisprudența CEDO. Sub acest aspect, el a invocat cu titlu de exemplu reviriment de jurisprudență, CEDO, 36815/03, Atanasovski vs. Macedonia paragr. 4: "Interpretarea și aplicarea Convenției într-o manieră care să facă drepturile protejate practice și efective și nu teoretice și iluzorii este de o importantă crucială”.

In considerentele sentintei a carei revizuire se solicita – pag.2 – 3, se reda pe scurt istoricul procedurilor anterioare si se reia motivarea Incheierii din 26.06.2017 a Tribunalului Bacau – Sectia a II – a, inclusiv cele privind o „jurisprudenta constanta” a ICCJ in a constata contrarietatea intre practica CEDO si a CJUE si reglementarea exceptiei de nelegalitate prin art.4 din Legea nr.554/2004 – sustinere vaga, generica, fara mentionarea unei singure decizii cu un asemenea continut !

Nu exista o motivare proprie, a Curtii de Apel Bacau, referitoare la preeminenta normelor art.6 alin.1 din CEDO si a normelor art.47 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, desi motivarea hotararii judecatoresti constituie ea insasi una din garantiile de baza ale dreptului la un proces echitabil.

IN CAUZA DE FATA, NICI NU POATE FI VORBA DESPRE AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT IN SENSUL LEGII, INTRUCAT IN NICIUNA DIN PROCEDURILE JUDICIARE ANTERIOARE NU A FOST ANALIZATA NELEGALITATEA ORDINULUI NR.MC 1897/17.11.1990, PRIN CARE AM FOST ABUZIV INLATURAT DIN ARMATA SI PRIN INTERMEDIUL CARUIA MI-AU FOST CAUZATE PREJUDICII MATERIALE SI MORALE EXTRAORDINAR DE MARI.

Autoritatea de lucru judecat trebuie sa se bazeze pe hotarari pronuntate si motivate in acord cu ordinea de drept, deci cu reglementarile incidente, interne si internationale, ceea ce nu este cazul in speta. Practic, in procedurile judiciare anterioare, ca si in cea de fata, a fost incalcat si art.13 din CEDO, procedurile respective fiind simple formalitati, prin care mi s-a refuzat accesul efectiv la justitie, s-a continuat si consfintit abuzul autoritatilor care m-au inlaturat din armata.

Securitatea circuitului civil din ordinea de drept a UE si a Romaniei, stat membru al UE, se poate baza doar pe acte juridice, deci si judiciare, pronuntate cu respectarea legii – lato sensu – deci si a normelor internationale invocate de mine, care prevaleaza celor interne aflate in contradictie cu ele.

In aceste conditii, invocam incalcarea prevalentei normelor CEDO (art.6 alin.1 si art.13) si a normelor UE (art.20,21 si 47 din Carta Drepturilor Fundamentale), prin invocarea de catre instanta de judecata si aplicarea normelor art.430 si art.431 Cod procedura civila, care vin in contradictie cu cele mai sus amintite..

II.3 Invocarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, în sensul în care ne-am referit la pct. II.1- II.2 de mai sus, se impune inclusiv în raport cu lacuna normativă, neconstituțională, din redactarea actuală a motivelor de revizuire - art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care conditioneaza admisibilitatea acestei cai extraordinare de atac de pronuntarea asupra fondului sau de evocarea fondului, înțelegem să ridicăm excepția de neconventionalitate a normelor art.509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă si aplicarea prioritara a dreptului Uniunii Europene, prin raportare la art.6 alin.1 din CEDO, sub un dublu aspect.

Dreptul la un proces echitabil, astfel cum a fost dezvoltat si prin jurisprudenta CEDO, include atat dreptul la solutionarea cauzei de catre un tribunal impartial, independent, cu asigurarea tuturor garantiilor procedurale sub acest aspect, garantii despre care am probat ca nu exista in procesul de fata, cat si obligatia instantelor de judecata de a nu refuza solutionarea pe fond a cauzei, prin invocarea formala a unor exceptii procesuale care sa obstructioneze efectiv evaluarea meritelor cazului (a temeiniciei si legalitatii cererii de chemare in judecata, cu privire la drepturile substantiale deduse judecatii) – iar in situatia refuzului de a solutiona fondul cauzei, existenta unui REMEDIU LEGAL EFECTIV;

O lacună normativă cu semnificația celei mai sus invocate este si lipsa unei norme care sa prevada obligatia atasarii la dosarul cauzei a unui exemplar alprocesului-verbal de înlocuire a judecătorilor (inclusiv la dosarul electronic), în acest mod părțile fiind lipsite de dreptul de a verifica și eventual contesta in interiorul unui termen util legalitatea acestei inlocuiri, respectiv de dreptul dea recuza judecătorul care a inlocuit un membru titular al completului de judecata.

IN PERSPECTIVA REJUDECARII CAUZEI, PRECIZAM:

Sentinta atacată este nelegală inclusiv sub toate celelalte aspectele puse în discuție prin cererea de recurs (principal) al revizuentului, între acestea, cu titlu de exemplu, și următoarele:

II.4.1 - în prezenta cauză, referitor la respingerea acțiunii noastre pe temeiul excepției autorității puterii lucrului judecat; cele două hotărâri judecătorești definitive anterioare, soluționând litigiul reclamantului cu pârâtul MApN (și menționate ca atare în dosar – inclusiv în cuprinsul Sentinței recurate), nu au niciuna identitate de „cauză” cu cea din prezenta speță (inclusiv în privința temeiului lor de drept), astfel:

-în cauza soluționată prin hotărâre definitivă de către ICCJ în anul 2009 - anulare act administrativ cu caracter individual/ Legea nr. 554/2004/ despăgubiri pentru daune materiale și morale (Decizia ICCJ-SCAF nr. 2310 din 30 aprilie 2009 - pag. 9 paragr. 4 și urm.)

-în cauza soluționată prin hotărâre definitivă de către Curtea de Apel Bacău în anul 2018 - litigii de muncă (Legea nr. 53/2003 Codul muncii)/ nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual/ drepturi bănești salariale

-în prezenta cauza, nulitatea actului juridic civil unilateral/Legea nr. 1/1967răspundere civilă delictuală.

Instanța de recurs nu a analizat aceste aspecte, ci le-a escamotat prin motivări nepertinente și neconcludente.

II.4.2 - Sentința supusa revizuirii invocă prin preluarea motivelor unei hotarari dintr-o procedura judiciara anterioara, "principiul securității juridice”, care trebuie să constituie eminamente o garanție că cetățenii trebuie protejați „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat o dreptul sau pe care acesta riscă s o creeze" (Lucien François, Le problème de la sécurité juridique, lucrarea La sécurité juridique, Ed. Jeune Barreau de Liège, Liège, 1993, p. 10, Cosmin Flavius Costaș, fiscalitatea.ro). Or instanța de fond și cea de recurs fac din acest principiu un instrument prin care, pe baza unor hotârâri judecătorești definitive care nu-mi pot fi în mod evident opozabile cu autoritate de lucru judecat, să mă lipsească de drepturi legale fundamentale (dreptul la un proces echitabil, dreptul de proprietate, dreptul la un tratrament egal și fără discrimnare etc etc); atât instanța de fond cât și cea de recurs s-au limitat de a invoca cu totul precar acest principiu, însă au escamotat fără nici cea mai vagă motivare apărările aduse de către revizuent, precum aceasta:

Considerăm că invocarea de către instanța de fond a unei jurisprudențe comunitare (inclusiv a Curții de la Luxemburg, care se preocupa explicit ca interesul Comunității Europene să fie pe de deplin luat în considerare”, Hotărârea din 13 martie 2008, cauzele conexate C-383/2006 și C-385/06) este nepertinentă și neconcludentă prin raportare, pe de o parte, la principiul constituțional și legal al egalității și excluderii discriminării, iar pe de altă parte la prevederile art 20 din Constituția României: (1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

II.4.3 Ambele instanțe au respins, pe cât de categoric pe atât de precar și contorsionat motivat, deplina incidență a principiului tratamentului egal și nediscriminatoriu egal în raportarea cauzei revizuentului la cea comparabilă a fostului ofițer Nicolae Durac.Prin invocarea în maniera arătată a principiul securității juridice”, doamna judecătoare Luiza Maria Păun, cea care, intrată fraudulos în completul de judecată, a și redactat Decizia, crede că a împușcat doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte, că a înlăturat legal aplicabilitatea în speță a hotărârilor CEDO precum cea din cauza Preda și Dardari împotriva Italiei. Hotărâre prin care s-a statuat că, în procedurile civile, art 6 din Convenție nu garantează autoritatea de lucru judecat a hotărârilor definitive/ „definitive și irevocabile” – hotărâri care, a statuat Curtea în acest sens, pot fi respinse; în acest mod, prin CONVENTIA EDO și prin jurisprudența Curții Europene – raportate inclusiv la situația de fapt și de drept din prezenta speță – sunt ocrotite nu drepturi teoretice și iluzorii, ci drepturi concrete și efective. Iar pe de altă parte, doamna judecătoare crede că a paralizat legal și aplicabilitatea principiului tratamentului egal și nediscriminatoriu, - sub acest aspect reușind să decreteze cu doar o jumătate de frază că albul e negru. Ea nu cunoaște sau doar ignoră, iarăși fraudulos, că CEDO a statuat în mod repetat : "Cu privire la art. 14 din Convenție, o discriminare constă în tratarea în mod diferit, fără o justificare obiectivă și rațională, a unor persoane aflate în situații comparabile” (cauza Willis împotriva Regatului Unit, nr. 36042/97, § 48, CEDH 2002-IV).

Încălcarea brutală normelor de drept cu privire la constituirea completului de judecată în cauză constituie motivul de revizuire constând înpronunțarea hotărârilor rămase definitive prin încălcarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, reglementat la art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României - art. 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

O lacună legislativă cu semnificația celei mai sus invocate este si lipsa unei norme care sa prevada obligatia atasarii la dosarul cauzei a unui exemplar al procesului-verbal de înlocuire a judecătorilor (inclusiv la dosarul electronic), în acest mod părțile fiind lipsite de dreptul de a verifica și eventual contesta in interiorul unui termen util legalitatea acestei inlocuiri, respectiv de dreptul de a recuza judecătorul care a inlocuit un membru titular al completului de judecata.

Acest din urma motiv se raportează la decizia pronuntata in cauza de fata, in recurs, situatie in care se impune prezentarea derularii judecatii cu incalcarea normelor de drept care constituie garantii ale unui proces echitabil si astfel cu nesocotirea prioritatii dreptului comunitar fata de normele dreptului intern si in aceasta etapa.

La termenul din 13.10.2021, pe timpul ședinței de judecare a recursului, comportamentul președintei completului și a uneia dintre colegele sale - pe care ulterior le-am identificat ca fiind doamnele judecătoare Beatrice Mariș, respectiv Luiza Maria Păun - mi-a generat suspiciuni cu privire la imparțialitatea celor două doamne judecătoare, cum vom arăta în continuare.

Recursul formulat de mine viza două aspecte, între care și faptul că, printr-o greșită aplicare a legii, instanța de fond a invocat în motivarea sentinței o hotărâre judecătorească cu autoritate de lucru judecat, pronunțată de către actuala președintă a Secției de contencios administrativ și fiscal instanței supreme, Angelica Stănișor, în dosarul nr 5470/3/2008 (sentința civilă nr. 3058 din 11.11.2008 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal), menținută din păcate de către instanța supremă (de un complet din care în prezent, din fericire, nimeni nu se mai află în activitate). Cu privire la această sentință, în motivarea recursului am solicitat instanței supreme, în principal, să constate că ea a fost pronunțată în soluționarea unei acțiuni având o altă cauză, cu un cu totul alt temei juridic decât cel din acțiunea din prezentul recurs (anularea actului administrativ), iar în subsidiar să analizeze posibilitatea unui reviriment de jurisprudență (ne-am referit cu titlu de exemplu la reviriment de jurisprudență, CEDO, 36815/03, Atanasovski vs. Macedonia paragr. 4) în condițiile în care Sentința din 2008 era și va rămâne în modul cel mai flagrant nelegală.2

Deși solicitarea analizării posibilității unui reviriment de jurisprudență cu privire la soluția din 2008 a doamnei judecătoare Denisa Angelica Stănișor reprezenta o motivare a recursului, și prin aceasta eu imi făceam în mod pertinent apărarea, imediat ce am început să vorbesc despre nelegalitatea sentinței amintite (în prezența a numeroși alți justițiabili și avocați), doamna președintă Beatrice Mariș a intervenit, m-a întrerupt și mi-a cerut să mă refer la sentința instanței de fond, și nu la cea din 2008 (fiind aprobată prin gesturi de doamna judecătoare Luiza Maria Păun). Am putut să-mi continui apărarea numai după ce am solicitat insistent să mi se dea voie s-o fac.

La
28.10.2021, cu două zile ulterior pronunțării din 26.10.2021, după ce am luat cunoștință de soluție (de respingere a recursului), și am considerat că aceasta îmi putea confirma suspiciunile cu privire la lipsa de imparțialitate a doamnelor judecătoare, m-am adresat conducerii ICCJ cu o cerere pentru a mi se preciza dacă din completul învestit cu soluționarea recursului a fost înlocuit vreun membru al acestuia, și dacă da: judecătorul înlocuit, respectiv judecătorul cu care a fost înlocuit; data înlocuirii; motivul înlocuirii; temeiul de drept al înlocuirii; copii de pe actele întocmite în legătură cu înlocuirea făcută (ca Anexa 2depunem cererea din 28.10.2021).

La
24.11.2021, doamna Cristiana Soreanu, grefieră a completului de judecată, prin intermediul unui e-mail, mi-a comunicat că potrivit procesului-verbal nr.16 întocmit la data de 11 octombrie 2021, în considerarea dispozițiilor art 148 alin (7) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a ICCJ (Regulamentul ICCJ), domnul judecător Horațiu Pătrașcu, membru al completului de judecată nr 10, s-a aflat în imposibilitate obiectivă de prezentare pentru ședința din data de 13 octombrie 2021, fiind înlocuit în compunerea completului, în condițiile acelorași dispoziții mai sus invocate, cu judecătorul din planificarea de permanență, respectiv cu doamna judecător Luiza Maria Păun (ca Anexa 3 depunem răspunsul din 24.11.2021).

Dat fiind că răspunsul din 24.11.2021 a fost incomplet în raport cu cererea mea din 28.10.2021, la 24 și 26.11.2021, am revenit cu o nouă cerere adresată conducerii ICCJ. Am solicitat în principal să-mi fie comunicate în copie actele cerute prin lege a fi întocmite, care au legătură cu înlocuirea unui judecător din compunerea completului de judecată, precum și perioada in care judecatorul inlocuit s-a aflat in "imposibilitatea obiectiva” mentionata in raspunsul doamnei grefiere a completului de judecată, respectiv inscrisurile din care rezulta aceasta "imposibilitate obiectiva”. O cerere cu același obiect am adresat la 28.11.2021și doamnei președinte a SCAF-ICCJ. La 05.12.2021, tot doamnei președinte a SCAF-ICCJ am mai solicitat să mi se comunice, cu temei legal, și de ce din lista/ planificare de permanență pentru data de 13.10.2021, publicată pe pagina de internet a ICCJ, a fost anume desemnată doamna judecatoare Luiza Maria Păun să-l înlocuiască pe domnul judecător Horațiu Pătrașcu (ca Anexa 4 depunem cererile în revenire menționate în cuprinsul acestui ultim paragraf).

La
09.12.2021, am adresat domnului Klaus Iohannis, Președintele României, o petiție prin care am sesizat ceea ce eu am considerat a fi o nelegalitate cu privire la situația din acest dosar (Anexa 5). În cursul zilei următoare, 10.12.2021, prin Biroul de informare și relații publice al ICCJ (BIRP), mi s-a comunicat un răspuns la cererile pe care le-am adresat la 24 și 26.11.2021 conducerii ICCJ (adresa BIRP făcea referire numai la aceste două cereri, și nu și la cea din 28.10.2021 - care putem să presupunem că nu a fost direcționată la cancelaria ICCJ). Răspunsul primit (pe care-l depunem ca Anexa 6, răspuns care face precizarea că este „conform datelor primite de la SCAF”, nu a clarificat în special aspectele sesizate prin cererea din 05.12.2021 adresată și doamnei președinte a SCAF, menționate în paragraful de mai sus. Mai mult chiar, a ridicat noi semne de întrebare prin precizarea modului în care s-ar fi făcut înlocuirea domnului judecător Pătrașcu cu doamna judecătoare Păun, cităm: „Judecătorul de permanență programat în caz de absență a domnului judecător Horațiu Pătrașcu, pentru ședința din 13.10.2021, ar fi fost, ca regulă, doamna judecător Adina Georgeta Ponea, care însă făcea parte din compunerea Completului nr. 6 (președinte de complet) pentru ședința din aceeași dată, 13.10.2021. Drept urmare, s-a procedat, prin alunecare, la desemnarea unui alt judecător din planificarea de permanență aprobată, respectiv doamna judecător Luiza Maria Păun”. Același răspuns mai precizează că la data de 13.10.2021 s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 26.10.2021, termen la care a fost pronunțată Decizia nr. 5023/26.10.2021, repartizată spre redactare tot doamnei judecătoare Luiza Maria Păun.

În considerarea celor de mai sus, la 13.12.2021 am adresat conducerii ICCJ o nouă cerere (Anexa 7) reiterând pe de o parte solicitarea ca doamna președintă a SCAF săprecizeze temeiul de drept pe care a procedat personal la „desemnarea prin alunecare” a doamnei judecătoare Luiza Maria Păun ca înlocuitoare a domnului judecător Horațiu Pătrașcu, iar pe de altă parte, ordinea în care au fost desemnați judecătorii din planificarea de la termenul de judecată din 13.10.2021, respectiv modalitatea stabilirii acestei ordini. La 30.12.2021, BIRP mi-a comunicat (Anexa 8) că, dată fiind complexitatea lucrării presupuse de cererea din 13.12.2021, termenul de răspuns va fi de 30 de zile. Întrucât răspunsul BIRP, în mod greșit, a invocat sub acest aspect ca temei de drept al termenului de 30 de zile Legea nr 544/2001, la aceeași dată am revenit la DIRP arătând că cererea mea din 13.12.2021are regimul juridic al unei petiții/ reclamații, în înțelesul prevederilor Ordonanței nr 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de solutionare a petitiilor, și nu al unei cereri de informații de interes public, în înțelesul Legii nr 544/2001. Ulterior precizării din 30.12.2021, am mai învederat și alte aspecte privitoare la situația de fapt și de drept în care s-au produs neregulile de constituire a completului de judecată (aspecte arătate în principal și mai sus în cadrul acestei secțiuni) - depunem ca Anexa 9 corespondența pe care am adresat-o conducerii ICCJ la 30.12.2021 și ulterior. La 23.01.2022 am mai precizat conducerii ICCJ și că la 15.01.2022 am solicitat doamnei grefiere a completului de judecată de la recurs să mi se precizeze dacă Decizia din recurs a fost luată de judecători in unanimitate (iar în caz contrar să mi se precizeze cum a fost luată) și că nici sub acest aspect n-am primit vreun răspuns.

La data de 8 februarie 2022, BIRP mi-a comunicat un răspuns final (
Anexa 9 a), răspuns care de asemenea cuprinde mențiunea că este "potrivit datelor primite de la Secția de contencios administrativ și fiscal”. Cu privire la acest răspuns și la întreaga situație referitoare la înlocuirea unui judecător din completul de recurs, vă rugăm să primiți următoarele considerente:

1. - Mai întâi considerăm că se impune observată evidenta dificultate a conducerii SCAF-ICCJ de a motiva cât de cât concludent din punct de vedere legal și rațional înlocuirea domnului judecător Horațiu Pătrașcu cu doamna judecătoare Luiza Maria Păun. Pe de o parte, avem în vedere răspunsurile succesive lacunare din partea Secției (unele dintre ele rămase definitiv lacunare, cum vom arăta), iar de de altă parte, sub aspectului termenelor, dacă în cazul răspunsului la cererea din 13.12.2021, inițial SCAF-ICCJ m-a înștiințat că dată fiind „
complexitatea lucrării” îmi va fi comunicat un răspuns în termen de 30 de zile, pentru ca ulterior răspunsul să-mi fie dat peste 55 de zile (deci cu nu mai puțin de 25 de zile peste termenul de 30 de zile, și în consecință și peste cel legal). Cât privește "complexitatea lucrării”, și prin raportare la ce a adus nou răspunsul ultim în comparație cu cele anterioare, apreciem ca fiind evident că „singura complexitate a lucrării”a constat în redactarea unui text prin care să nu se recunoască în mod direct nelegalitatea înlocuirii judecătorului.
2.-Așa cum vom arăta în continuare, contrar susținerilor conducerii SCAF din ultimul răspuns, și în raport cu situația de fapt și de drept în speță, de la doamna judecătoare Georgeta Ponea, care era, din Completul 6, primul judecător planificat pentru permanență la data de 13.10.2021, nu se putea ajunge la înlocuirea domnului judecător Horațiu Pătrașcu cu doamna judecătoare Luiza Maria Păun (imaginea de mai jos reprezită extrasul din lista de permanență pentru data de 13.10.2021). Iar aceasta nici cu argumentul invocat de către SCAF (răspunsul din 10.12.2021) în sensul că doamna judecătoare Georgeta Ponea nu putea să înlocuiască pe domnul domnului judecător Horațiu Pătrașcu întrucât doamna judecătoare era președinta altui complet cu ședință la aceeași dată, 13.10.2021. Motivarea SCAF sub acest aspect nu indică și un temei (întrucât acesta nu există), în timp ce noi arătăm că această ipoteză se regăsește în prevederile art 47 alin pct C (aplicabilitatea acestor prevederi rezultând inclusiv din principiul că legea se interpretează în sensul aplicării, și nu al neaplicării ei).

3. - Date fiind cele de la punctul precedent, arătăm că doamna judecătoare Luiza Maria Păun era precedată în ordinea listei de permanență de nu mai puțin de alți 6 judecători (Emilia Claudia Vișoiu, Adela Vintilă, Claudia Marcela Canacheu, Decebal Constantin Vlad, Liliana Vișan și Andreea Marchidan). Prin urmare, în cazul concret în discuție, se impunea urmată această ordine, astfel cum rezultă inclusiv prin raportare la prevederile Regulamentului ICCJ, potrivit cărora ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanență se stabilește prin tragere la sorți - a se vedea cu titlu de exemplu art 44 alin (5) din Regulament, iar în situația în care incidentul procedural se referă la un judecător, soluționarea acestuia se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului (judecătorilor) prevăzut în planificarea de permanență pentru termenul de judecată stabilit în cauză (art 148 alin 5). În consecință, aceasta este modalitatea legală de soluționare a unui asemenea incident procedural, și nu "prin alunecare peste 6 judecători - ca în cauza de față, până la un judecător cel mai probabil considerat sigur de către președinta Secției în a păstra o soluție vădit nelegală dată de ea, într-un dosar pe care un Sistem (care, se vede, urmărește stăruitor ca Justiția să rămână și în continuare propriul său „câmp tactic”) îl vrea ținut la index pentru decenii.

Mai arătăm și că cei 6 judecători peste care doamna președintă a SCAF a „alunecatpentru a o putea aduce în complet, în tandem cu doamna președintă a completului Beatrice Mariș, pe doamna judecătoare Luiza Maria Păun, sunt magistrați față de care, spre deosebire ce celelalte 2 doamne judecătoare3, nu cunoaștem ca vreodată să fi fost vizați în spațiul public de critici cu privire la propria integritate sau activitate profesională. Ceea ce în opinia noastră constituie un standard de probitate și de încredere absolut necesar la nivelul instanței supreme, în special în sensul ca justițiabilii să nu poată rămână cu nici cea mai vagă suspiciune de ingerințe ilegitime în soluționarea dosarelor lor, ingerințe speculând vulnerabilitățile personale ale unuijudecător sau altul (sau vulnerabilități cumulate a 2 judecători din 3 din cadrul unui complet de judecată). Astfel, cum în urmă cu 13 ani, dar și cu ocazia recentului recurs, subsemnatul nu am beneficiat de o asemenea garanție. În condițiile în care cele două hotărâri din 2008-2009, dar și cea din prezentul recurs, instanțele au refuzat, cu un cinism specific justițiilor totalitare, să facăcea mai vagă referire la apărarea mea esențială.

4.-Dar înlocuirea domnului judecător Horațiu Pătrașcu cu doamna judecătoare Luiza Maria Păun s-a făcut nelegal chiar și în condițiile în care ar fi acceptată susținerea conducerii SCAF (care nu indică niciun temei legal nici sub acest aspect, răspunsul din 8 februarie 2021, pag 2 paragr 4) că pentru ședința din 13.10.2021 că permanența completului 10 ar fi fost asigurată de completul 1. Iar pentru a justifica cum de s-a ajuns - „prin alunecare” (o inovație juridică și normativă rizibiă dacă nu ar fi o fraudă inacceptabilă) - la doamna judecătoare Luiza Maria PAUN (pe poziția 2 din 3 judecători) conducerea SCAF apelează la un argument pe care ne permitem să-l considerăm deopotrivă incredibil, falsificator și revoltător, anume că "potrivit dispozițiilor regulamentare sus-citate” [art 148 alin (7) - nota noastră], „înlocuirea unui judecător din compunerea unui complet de judecată se face cu judecătorii din planificarea de permanență, deci cu oricare dintre aceștia”. Cu alte cuvinte, ni se spune nici mai mult nici mai puțin decât că judecătorii pot fi puși cu mâna de președinta SCAF oriunde aceasta dorește o soluție sau alta și că principii precum tragerea la sorți a judecătorilor de permanență și a altor multe alte categorii de judecători, ori repartizarea aleatorie a cauzelor etc sunt lucruri poate bune de pus în legi, dar facultative pentru doamna judecătoare Angelica Stănișor. În această logică frauduloasă nici nu mai are sens să ne întrebăm de ce anume doamna președintă Angelica Stănișor a ales "să alunece” către doamna judecătoare Luiza Maria Păun începând cu poziția 3 din completul de judecată 1 (de la doamna judecătoare Georgeta Ponea, despre care ni se spune ca ar fi fost indisponibila) și să n-o desemneze drept înlocuitoare a domnului judecător Horațiu Pătrașcu pe judecătoarea de pe poziția 1 din complet 1 (doamna Andreea Marchidan). Răspunsul ni s-ar părea simplu, cel mai probabil pentru că doamna judecătoare Andreea Marchidan nu a avut și nu are vulnerabilitățile doamnei judecătoare Luiza Maria și din această cauză nici n-ar fi putut să formeze un tandem al vulnerabilităților, împotriva dreptății, împreună cu președinta completului 10, doamna Beatrice Mariș. Argumentul că potrivit Regulamentului ICCJ inlocuirea unui judecator se face cu oricare dintre judecatorii de permanenta este unul in care nici doamna presedinta a SCAF nu crede, astfel cum rezulta inclusiv din imprejurarea ca, daca ar fi fost astfel, doamna presedinta ar fi desemnat-o ca inlocuitoare pe doamna judecătoare Luiza Maria Păun in mod direct, si nu „alunecand” de la doamna judecătoare Georgeta Ponea.

5. - Conducerea SCAF nu a dat niciun răspuns următoarelor solicitari pe care i le-am adresat:
5.1-ordinea în care au fost desemnați judecătorii/ completurile din planificarea de permanență de la termenul de judecată din 13.10.2021, respectiv modalitatea stabilirii acestei ordini;
5.2-care este temeiul de drept pe baza căruia a fost desemnată anume doamna judecătoare Luiza Maria Păun, „
prin alunecare”, drept înlocuitoare a domnului judecător Horațiu Pătrașcu;
5.3-inscrisurile din care rezulta "
imposibilitatea obiectiva” in care s-a aflat domnul judecător Horațiu Pătrașcu de prezentare pentru ședința din data de 13 octombrie 2021; nu am tins și nu tind la o ingerință în viața privată a domnului judecător, fapt pentru care am și precizat că sunt de acord că se impun anonimizate datele cu carcacter personal ale domniei sale (în acord cu cele stabilite prin Decizia ÎCCJ nr 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept);
5.4-
dacă Decizia din recurs a fost luată de judecători in unanimitate (iar în caz contrar să mi se precizeze cum a fost luată).

În raport cu considerentele arătate, solicităm încuviințarea cererii de revizuire și schimbarea în tot a Deciziei atacate în considerarea motivelor din cererea de reviziuire și din cererea de recurs.

Domnule Președinte,

Considerăm că toate cele de mai sus constituie dovezi ale unui tratament vădit abuziv al autorităților de stat împotriva mea. Dacă în anul 2009 puteau fi înțelese cele atunci întâmplate, din cauză că Sistemul făcuse din Justiție aproape la propriu "
câmpul său tactic”, cele întâmplate în special în recursul din acest dosar nu mai pot fi înțelese. Astăzi, Secția de contencios administrativ și fiscal a instanței supreme este formată majoritar din judecători cu o înaltă reputație profesională și morală. Iar președinta instanței supreme, ea însăși victimă a unui sistem abuziv, cu un profil profesional și moral complet diferit de cel al predecesorilor - dintre care unii se declarau public ”parteneri de nădejde ai procurorilor DNA”. În aceste condiții, vă solicit să puneți capăt șirului de abuzuri împotriva mea.

NOTE:

1 Cu titlu de exemplu, despre cele două judecătoare se cunoaște că ambele sunt din Constanța. În perioada în care a funcționat ca judecătoare la Constanța, d-na Beatrice Mariș a condamnat-o pe ziarista Feri Predescu într-un proces cu primarul de atunci Radu Mazăre (astăzi deținut, multiplu condamnat pentru fapte de corupție, făcând parte din gruparea infracțională din județ alături de fost președinte al Consilului Județean Nicușor Constantinescu și de omul de afaceri Sorin Strutinsky). Ulterior condamnării, care a generat o vie dezaprobare în Constanța, primarul Mazăre i-a retrocedat d-nei judecătoare Mariș, în condiții considerate de presă ca fiind favorizante, un teren în municipiu. După obținerea terenului, și apoi prin vâzarea lui și prin alte numeroase operațiuni, averea magistratei a crescut substanțial și greu explicabil, împrejurări în legătură cu care d-na judecătoare a refuzat categoric să dea vreun detaliu ziarștilor (Beatrice Mariș, judecătoarea cadorisita de Mazăre cu teren,www.ziuadeconstanța.ro, 25 martie 2009). Doamna judecătoare Luiza Maria Păun este rudă cu Adriana Strutinsky, fosta soție a lui Sorin Strutinsky (practica divorțului constituie o stratagemă în general comună în cazurile de condamnare pentru averi dobândite ilicit). Omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, având interese comerciale locale concurente cu ale verosului afacerist Strutinsky, s-a plâns că d-na Păun, judecătoare a ICCJ, i-a soluționat cu parțialitate un dosar cu o miză financiară foarte mare - Din minunile Justiției (II). Blestem pe capul unui om de afaceri, Evenimentul zilei (www.evz.ro), 17 august 2016. El avea să considere drept "firesc” faptul că, ulterior, DNA Constanța a absolvit-o de orice răspundere pe judecătoare. Participarea d-nei judecătoare Păun la completuri constituite nelegal (chiar în calitate de președintă a completului) a mai fost reclamată public și cu alte ocazii - între altele,Onțanu și-a tras judecător pentru Obor, Ziarul de investigații (www.zin.ro), 16 mai 2010.

2 Punctul central al nelegalității hotărârilor judecătorești din 2008-2009 constă în împrejurarea că ambele au respins ca tardivă acțiunea revizuentului în anularea ordinului de trecere a sa în rezervă, în noiembrie 1990, sub motivul că reglementările de la acea dată n-ar fi prevăzut comunicarea în scris a ordinului de trecere în rezervă, și că simpla comunicare orală ar fi fost suficientă. Or revizuentul a prezentat și depus la dosar, certificat pentru conformitate cuoriginalul chiar de către MApN, Regulamentul disciplinei militare care prin art 65 stabilea fără echivoc: „Ordinul scris se înmânează ofițerului pedepsit disciplinar care semnează de luare la cunoștință specificând data și ora de primire”. Și cu toate acestea nici una din cele două hotărâri cu autoritate de lucru judecat nu a făcut nici cea mai vagă referire la această apărare esențială a revizuentului din prezenta cauză.

3 Cu titlu de exemplu, despre cele două judecătoare se cunoaște că ambele sunt din Constanța. În perioada în care a funcționat ca judecătoare la Constanța, d-na Beatrice Mariș a condamnat-o pe ziarista Feri Predescu într-un proces cu primarul de atunci Radu Mazăre (astăzi deținut, multiplu condamnat pentru fapte de corupție, făcând parte din gruparea infracțională din județ alături de fost președinte al Consilului Județean Nicușor Constantinescu și de omul de afaceri Sorin Strutinsky). Ulterior condamnării, care a generat o vie dezaprobare în Constanța, primarul Mazăre i-a retrocedat d-nei judecătoare Mariș, în condiții considerate de presă ca fiind favorizante, un teren în municipiu. După obținerea terenului, și apoi prin vâzarea lui și prin alte numeroase operațiuni, averea magistratei a crescut substanțial și greu explicabil, împrejurări în legătură cu care d-na judecătoare a refuzat categoric să dea vreun detaliu ziarștilor (Beatrice Mariș, judecătoarea cadorisita de Mazăre cu teren,www.ziuadeconstanța.ro, 25 martie 2009). Doamna judecătoare Luiza Maria Păun este rudă cu Adriana Strutinsky, fosta soție a lui Sorin Strutinsky (practica divorțului constituie o stratagemă în general comună în cazurile de condamnare pentru averi dobândite ilicit). Omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, având interese comerciale locale concurente cu ale verosului afacerist Strutinsky, s-a plâns că d-na Păun, judecătoare a ICCJ, i-a soluționat cu parțialitate un dosar cu o miză financiară foarte mare - Din minunile Justiției (II). Blestem pe capul unui om de afaceri, Evenimentul zilei (www.evz.ro), 17 august 2016. El avea să considere drept "firesc” faptul că, ulterior, DNA Constanța a absolvit-o de orice răspundere pe judecătoare. Participarea d-nei judecătoare Păun la completuri constituite nelegal (chiar în calitate de președintă a completului) a mai fost reclamată public și cu alte ocazii - între altele,Onțanu și-a tras judecător pentru Obor, Ziarul de investigații (www.zin.ro), 16 mai 2010. Depunem ca Anexa 10 (a-d)materialele de presă arătate.