Prietenul Aurel Agache din Codlea ne-a trimis niște imagini șocante cu niște vaci care mănâncă gunoaiele revărsate dintr-un tămbălău la o margine de pădure. Sigur că avem de-a face cu niște netoți: și primarul, și lucrătorii de la Garda de Mediu, și turiști, la grămadă. Mă tem că vom vedea asemenea scene tot mai frecvent. Ce fel de lapte poate să dea o asemenea vacă?

Evident, a doua zi, putem cumpăra lapte „la pet” din piață.

Din cauza secetei prelungite, crescătorii nu mai au furaje pentru animale. Iar acum, colac peste pupăză, ucrainenii vin cu cerealele lor în România: trec sau se opresc aici. Guvernul a anulat certificatul de sănătate veterinară pentru produsele agricole, aduse din Ucraina.

Am făcut niște săpături ca să văd ce traseu au acele cereale venite la noi: zeci de milioane de tone se află în vapoarele ucrainene captive încă din februarie. Fără aer, fără uscătoare, toate cerealele lor sunt pline de microtoxine, de aflatoxină.

Și iese o brânză trăsnet!...

Cerealele din Ucraina – un pericol pentru fermele de animale

Autoritățile române au considerat că trebuie retras certificatul de sănătate veterinară pentru produsele agricole care vin din Ucraina. Motivația ar fi că țara noastră nu vrea să blocheze fluxul de marfă. În realitate, se încalcă standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale. Cerealele contaminate pot provoca adevărate dezastre prin fermele zootehnice și pentru sănătatea oamenilor. Aceste cereale au un preț mai mic și devin tentante pentru fermierii români, mai ales în contextul în care seceta bântuie aproape prin toată țara.

„Clubul Fermierilor Români a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc”, spune Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale de la Clubul Fermierilor Români.

Pe 9 iulie 2022, el a prezentat în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflați în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele 4 luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România. Reuniunea a avut loc la Galați. Au participat Norbert Lins, președintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, Herbert Dorfmann, deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.

"În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic.”, a precizat Cezar Gheorghe. Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, a explicat el. Operatorii feroviari privați și-au mutat toată atenția către mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari, iar același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.

Pe de altă parte, retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul U.E. a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranța alimentelor și a furajelor – Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontiera și nimeni nu va putea verifica destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnică.

De aceea, Clubul Fermierilor Români a propus stabilirea unor coridoare de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a muta transbordarea în România, acolo unde este posibil.

"Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația finală clar exprimată și documentată.”, a spus Cezar Gheorghe. În acest context, Clubul Fermierilor Români a prezentat un plan de acțiune pentru atenuarea impactului negativ al războiului asupra comerțului din România și din Ucraina. Prețul de operare în port era de 13-14 euro/tonă, iar acum a ajuns la 37 de euro. Toată logistica portului se ocupă numai de exporturile ucrainene pentru că ucrainenii dau bani mai mulți. „Blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. Fermierii români nu mai pot accesa această variantă de distribuție și sunt efectiv blocați. Mărfurile românești sunt trecute la intermediari de eșalon secund care oferă prețuri mai mici și profită de problema logistică în care ne aflăm (lipsa unităților logistice). Terminalele din portul Constanța sunt deținute de companii multinaționale care decid ce marfă cumpără, când și de la cine. Este un fapt normal, specific sectorului de comerț și este legal. Se estimează că în 2 ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii românești. Vom avea în principal numai mărfuri ucrainene, mărfurile românești vor trece în plan secund și vor fi coborâte la nivelulde preț al celor ucrainene”.

Eliminarea certificatului de sănătate veterinară atentează la normele de siguranță alimentară. Porumbul ucrainean din 2021 nu a fost uscat suficient din cauza prețului mare la gaze. De aceea, s-au dpreciat 42 de milioane de tone de porumb care este plin de microtoxine, de aflatoxină. Nu e greu să ne imaginăm ce se întâmplă când acest porumb ajunge în hrana oamenilor sau a animalelor. Acest porumb estee blocat în 80 de nave captive în porturile din Ucraina din luna februarie și este depreciat în proporție de 100%. Clubul propune coridoare de tranzit și culoare de tranzit și depozitare pe teritoriul României. Pentru înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina vor participa ambele țări. Numai așa se va tempera presiunea asupra mărfurilor românești.

În anul 2022, Ucraina va genera următoarele volume: 22 milioane tone de grâu, 27,7 milioane de tone de porumb, 9,5 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui, 2,85 mil tone de rapiță. Aceste cantități se vor adăuga la volumele de export deja existente de aproximativ 20 milioane tone de la culturile din 2021. În prezent, are următoarele volume disponibile pentru exportul pe anul 2022-2023: 27 milioane de tone de porumb, 22 milioane de tone de grâu, 3-4 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui, 4,8 milioane de tone de ulei de floarea-soarelui.

Clubul Fermierilor Români nu face o analiză asupra microtoxinelor din cerealele ucrainenilor findcă nu are aceste date, iar Ucraina nu are interesul să le furnizeze. Ne putem doar imagina cât de periculoasă este furajarea animalelor cu asemenea cereale contaminate. Crescătorii de porci și de păsări au unele motive să se bucure că a mai scăzut prețul, mai ales că, în general, acești fermieri nu au terenuri pentru cultură mare. Nu afirmăm că exigențele lor vor fi mai scăzute, dar nu trebuie uitat că Ucraina este o țară roșie de pestă porcină africană. La fel se comportă și oierii: se bucură că vor scădea prețurile furajelor. S-a demonstrat că virusul PPA circulă și cu cerealele aduse din Statele Unite ale Americii în China, dar și prin exporturile de aminoacizi din China în SUA. În principiu, fermierii români cer să se revină asupra certificatului de sănătate veterinară pentru cerealele din Ucraina.

Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, are mari rezerve față de această empatie pe dos din partea Guvernului României. „Abia s-a dat drumul la circulația mărfurilor din Ucraina fără certificat de sănătate veterinară. Noi am discutat și la nivelul asociației europene și am convenit că această procedură nu este în regulă. Mărfurile trebuie să circule totuși cu certificat sanitar veterinar. Ucraina este obligată să raporteze la Oficiul Internațional de Epizootii dacă are focare de gripă aviară sau de alte boli, dar nu intră pe regionalizare, cum se întâmplă cu toată Europa, pentru că nu face parte din UE. În mod normal, o țară terță, care nu a adoptat legislația europeană, dacă se confruntă cu o asemenea boală, toată țara respectivă este declarată sub restricții.” Aparent, este un avantaj pentru crescătorii de păsări din România, care nu au cultură mare, cu unele excepții. Iar prețul la furaje s-a redus, spun unii crescători. „Deocamdată, e foarte greu să achiziționăm cereale de la ucraineni pentru că nu avem infrastructura necesară pentru descărcare. Ei au ecartament mare petru calea ferată. Fermierii noștri au încercat să încheie niște contracte, dar nu au reușit pentru că logistica nu le-a permis să aducă de-acolo. Ar mai rămâne tarnsporturile cu tirurile, dar, din câte știu, cei care au încercat să aducă cereale din Ucraina nu au reușit. Noi nu avem semnale că prețul ar scădea, mai ales că e secetă peste tot în Europa. Nu vor fi condiții de scădere a prețului la cereale. Cel puțin așa artă prețurile future. O reducere de 1-2% nu ar fi un avantaj net pentru fermierii noștri. Grâul se vinde cu peste 300 de euro tona. Recolta actuală e foarte scumpă. Vom avea în continuare probleme cu prețul furajelor”, remarcă Ilie Van.

Nicolae Cioranu, președintele Federației Romovis, consideră că renunțarea la certificatul de sănătate veterinară nu-i vizează pe oieri, deși e greu de crezut că oile pot mânca orice. „E normal ca oierii să cumpere cereale mai ieftine de la ucraineni, dacă ei chiar le vând mai ieftin. Dacă la zootehnie prețurile fânului, furajelor rămân așa cum sunt, nu știu câți fermieri vor ieși din iarna următoare. Eu nu știu să se vândă produse din Ucraina prin România. Am tot întrebat tot felul de oieri de la Tulcea la Satu Mare și nu am aflat. Nu e momentul să cumpărăm furaje acum. Eu nu cred că ucrainenii vând la un preț sub piața noastră. La noi, în Arad, e secetă cruntă. Am ajuns la mare ananghie cu furajele. Am să cumpăr și porumb uscat pe câmp, fără păpuși. Orice gunoi de vara prinde bine iarna, cum spuneau bătrânii noștri. În acest context nenorocit, și prețul mieilor a scăzut foarte mult la export, a ajuns la 11-12 lei kilogramul. Este un dezastru. Un exportator mi-a zis că prăbușirea prețurilor se întâmplă din cauza condițiilor drastice de la rampele de încărcare din port. Clienții noștri au preferat să cumpere un milion de tone de oi vii din Spania, unde normele nu sunt atât de draconice, ca la noi. Acolo, se pot încărca oile mai repede fiindcă arabii nu vor să piardă sărbătoarea sacrificiului. În Spania, toate verificările se fac în ferme, nu la ușa vaporului. Noi suntem mai catolici ca papa. Am avut multe reclamații privind bunăstarea, s-a scufundat un vapor cu oi și, de-atunci, suflăm și în iaurt. Se verifică toate crotaliile pentru 30-40% din efectivele de oi urcate pe vapor și se pierde mult timp. La un vapor cu 15.000 de oi, trebuie citite crotaliile de la 6.000 de oi. Se blochează tot, se face coadă de tiruri pline de oi. Și uite-așa, ne batem cuie în talpă. Așa că arabii au găsit Spania mai permisivă,” spune Nicolae Cioranu.

Claudiu Davițoiu, președintele (interimar) al Asociației Holstein Ro, se gândește foaste serios cum va putea să treacă iarna cu vacile lui. Nu admite cereale cu aflatoxină din Ucraina. „Am avut producție mică la grâu. Am dat numai jumătate din cantitatea necesară de îngrășăminte chimice, la care s-a adăugat seceta. Am făcut 2-3 tone de grâu și triticale la hectar. La orz a fost mai binișor. Porumbul se usucă. Eu nu mai pot vinde cereale, vreau să am măcar pentru animale. Dacă vin cereale din Ucraina, este rău pentru ai noștri. Am colegi care vor să vândă, însă nu reușesc. Este mare aglomerație în port și a scăzut prețul. Dacă s-a scos certificatul de sănătate veterinară, nu mai controlează nimeni cerealele din Ucraina. Tot porumbul vândut de ucraineni are prin el virus de pestă porcină africană. Și este imposibil de depistat. Mistrețul bolnav a mâncat știulețe și vine combina din urmă și taie toți cocenii la grămadă. Am văzut eu cum a trecut combina peste mistreții morți într-un loc și a recoltat mai departe. Să sperăm că nu lasă să treacă frontiera și vacile bolnave de leucoză, de tuberculoză, fără certificat de sănătate veterinară. Nu pot să cred că permit să treacă și animalele”, spune fermierul de la Afumați, Ilfov. Ioan Ladoși, președintele președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, crede că problema importurilor de cereale din Ucraina trebuie cercetată cu mare atenție. „Toți crescătorii încearcă să-și facă provizii în această perioadă. Încă nu știu ce riscuri presupune anularea certificatului de sănătate veterinară.”

Iani Chihaia, președintele Asociației Naționale a Fabricanților de Nutrețuri Combinate, avertizează că nu este de glumit cu anularea certificatului de sănătate veterinară a produselor agricole: „Consecințele sunt foarte grave. Cerealele care vin din Ucraina sunt mult inferioare calitativ celor produse în România. Pe de altă parte, sunt grav infestate cu ambrozie și alte buruieni dăunătoare, cu bacterii și viruși. Am văzut analize făcute de colegii din teren. Nici noi nu avem calitate extraordinară, dar oricum, stăm mai bine. Le dă drumul vapoarelor să intre pe Canalul Bîstroe. Haideți să le cedăm orice ucrainenilor că au ajuns la ananghie. Sunt decizii eronate și nu trebuie să te pricepi ca să înțelegi. Este foarte posibil ca prețurile să scadă și mai mult. M-am documentat uitându-mă și la alte mărfuri pentru că și cerealele sunt mărfuri. Am citit o analiză realizată de Société Générale din Franța. Avem și multe informații contradictorii pe piață, fac zgomot mult. Analiza se referă la cupru: un material foarte important, care, aparent, nu are legătură cu cerealele. Ca să deschizi o mină de cupru, îți trebuie 16 ani. La mașinile electrice se folosește de patru-cinci ori mai mult cupru, decât la mașinile convenționale. Cuprul se folosește în rețelele de distribuție și este un marker în piață. Sigur, noi am închis Cuprumin. Cuprul dă semne serioase de scădere. În India, se spune „doctorul Cupru” și „când cuprul strănută, celelalte metale răcesc”. Scăderea cuprului înseamnă prăbușirea economiei mondiale. Nu mai investește nimeni în infrastructură. China merge cu frâna de mână trasă. Este posibil să aibă loc o reducere a prețurilor. Noi am avut secetă dintotdeauna. Nu am avut chef să facem Canalul Siret-Bărăgan și sisteme secundare de irigații, iar acum se vede urmarea. Ucrainenii nu stau în România, pleacă, iar cei care stau - stau. Vor ajutoare sociale. Prețul cerealelor va scădea, dar prețul îngrășămintelor chimice nu va scădea pentru că prețul energiei va rămâne sus. Vom avea un an agricol care debutează confuz: inputuri scumpe, cu o cerere de alimente în scădere și ferme decapitalizate. Cine mai ține cu țara? Avem mare noroc că Petre Daea este ministru. Este un om tenace, dar să nu ne închipuim că va face minuni. Departamentul pentru Administrarea Evoluției Agriculturii, prescurtat DAEA! Știe meserie și e politician. Zootehnia trece printr-o zodie cumplită,” spune Iani Chihaia.

Nu ar fi fost logic și normal ca guvernanții să-i întrebe și pe specialiști ce cred despre anularea certificatului de sănătate veterinară. Era, dar nu mai este...

VIDEO din Codlea:

FOTO: