În încheierea serialului nostru semnat de conf. univ. dr. Andrei Drăgulinescu despre dependența și pericolele internetului, mai ales pentru copii, publicăm analiza doctorului în bioetică Virgiliu Gheorghe pe această temă, prezentă în Cuvântul Înainte al acestuia la lucrarea profesorului Drăgulinescu „Lumea virtuală, între uz și abuz. Computer, internet, smartphone, 5G, AI, QC - de la beneficii la dependență”, semnalată și de Ziarul Lumina și publicată de Editura Agaton. Reamintim că pe 27 august 2020 Academia Română tragea un grav semnal de alarmă privind pericolele tehnologiei 5G. După presiuni securistice prin intermediul presei și nu numai (interesele sunt de miliarde de euro) Academia Română a dat înapoi: a retras complet de pe site comunicatul inițial și a anunțat, pe 7 septembrie 2020, că va lansa o „Dezbatere națională” pe tema tehnologiei 5G. Au trecut doi ani de atunci. Din toată „dezbaterea națională” au mai rămas (încă) niște link-uri pe site-ul oficial al Academiei: o listă alcătuită din 37 articole științifice și 46 opinii din presa internațională cu privire la impactul tehnologiei 5G asupra sănătății umane. Și-atât. (ActiveNews)

Cuvânt înainte

Dependența de Internet și efectele sale. Rețelele de socializare. Smartphone-ul și tableta. Jocurile online. Fenomenul Selfie. Hărțuirea virtuală. Pornografia. Cultul amatorismului și relativizarea adevărului. Tehnologia mobilă și efectele sale asupra sănătății. Efectele asupra vieții lăuntrice. Deficitul de natură. Toate sunt analizate în cartea de față, scrisă de lect. univ. dr. ing. Andrei Drăgulinescu. Cartea, cu o bibliografie ce include 33 de cărți, 35 de studii științifice și numeroase alte articole pe temele tratate, constituie în acest sens o poartă către înțelegerea faptului că excesele folosirii tehnologiei o transformă într-o armă cu tăișul îndreptat spre noi. Cartea nu pledează pentru eliminarea acestor tehnologii, nici nu le înfierează. Sunt însă evidențiate pericolele la care sunt expuși oamenii prin folosirea excesivă a mediilor de socializare online, cu precădere copiii.

Pentru a înțelege cum se dezvoltă o dependență, trebuie să considerăm ce anume se petrece în organismul nostru la nivelul neurotransmițătorilor, în special dopamina. Tehnologiile media actuale au capacitatea de a stimula producția de dopamină, iar adicția se poate instala cu ușurință, fiindcă utilizatorul nu are acces la mediul sau comportamentul ce a creat adicția. Mai întâi are loc o reacție organică, de unde, trecând prin nivelul neurologic, se ajunge la nivelul psihologic. Astfel, aceste tehnologii pot deveni un instrument de manipulare, căci manipulând gândurile (nivelul psihic), sunt manipulate și stările de spirit, și componenta organică, hormonală.

Cum sunt afectați copiii? Putem deosebi trei etape majore în dezvoltarea creierului: 1-6 ani, 6-12 ani, 12-21 de ani. În aceste perioade se formează rețelele neuronale, cu precădere prin intermediul conexiunilor ce se formează între neuroni. Iar aceste conexiuni sunt întărite prin intermediul experiențelor ce se repetă. Cu cât o experiență se repetă mai des, cu atât va lăsa în cortex o influență mai profundă, care se va reflecta asupra personalității copilului, a modului în care el simte, gândește, ființează. Prin urmare, în cazul în care copilul petrece mai mult în mediul virtual, creierul se va modela după chipul și asemănarea acestuia. Lipsit de experiențe în viața reală, nu este de mirare că, astăzi, copilul răspunde doar la stimulii cunoscuți din jocurile pe calculator: schimbare, noutate, excitație. Deci o limitare la un număr restrâns de stimuli, care aduce cu sine o adevărată infirmitate emoțională.

Este citată în cartea de față părerea a doi neurologi de renume specializați în pediatrie:

- Ei bine, spuneți-le acestor părinți să nu-și lase copiii să mai stea atâta timp la calculator! exclamă unul dintre cei doi medici. Consult mulți copii din aceștia care stau ore în șir la computer, și mulți dintre ei se comportă ca niște autiști.

Celălalt medic încuviințează din cap:

- Este adevărat. Vedem din ce în ce mai multe astfel de cazuri. Computerul este în atâtea familii un substitut pentru contactele personale și pentru celelalte activități din casă. De aceea, limbajul, abilitățile sociale, capacitatea de a dezvolta mintea și imaginația creatoare prin intermediul jocului – toate acestea au de suferit.

La adolescenți, se adaugă la cele de mai sus, foarte adesea, dependența de rețelele de socializare, tratată pe larg în cartea de față. Am spus și cu alte ocazii, Facebook-ul mi se pare că se numără astăzi printre cele mai puternice instrumente de manipulare și control ale persoanei și conștiinței umane, la scară globală. Atunci când introduci informații cu caracter personal și faci parte dintr-o comunitate virtuală, o comunitate în care pe mulți nici măcar nu i-ai cunoscut vreodată față către față, se poate cu ușurință controla și imprima un punct de vedere întregului grup, prin aceasta – la care se adaugă influența televiziunii – fiind controlate conștiințele, cu rezultatele pe care le-am văzut și le vedem. Scade discernământul, căci capacitatea de reflecție este diminuată de mediul virtual, la care se adaugă lipsa timpului, goana permanentă a vieții.

Tot ce înseamnă mediu vizual stimulează, aceste stimulări cărora suntem permanent supuși ne pasivizează. Dependența instalată conduce la o mai multă pasivitate, la demotivare și depresie – conform statisticilor, aproximativ un sfert din populația țărilor dezvoltate suferă de depresie. Citim în cartea scrisă de Andrei Drăgulinescu:

Baroana Susan Greenfield de la Universitatea Oxford avertiza asupra efectelor – ce se pot resimți pe viață – ale utilizării în exces de către copii a rețelelor de socializare. Astfel, un prim aspect subliniat este acela că Facebook și celelalte site-uri similare „infantilizează creierul până la nivelul celui al unui copil mic, care este atras de zgomote huruitoare și de lumini strălucitoare, care posedă o capacitate de atenție limitată și trăiește doar pentru clipa prezentă.” Participarea la astfel de rețele de socializare nu implică aproape deloc vreun tip de abilități de concentrare, iar acest fapt antrenează creierul să își dezvolte doar un câmp limitat al atenției.

Un al doilea punct important subliniat de cercetătoarea britanică este cel conform căruia copiii nu mai învață să comunice în lumea reală. Există numeroase mărturii ale unor profesori că rețelele de socializare afectează nivelele de înțelegere ale copiilor. De asemenea, dacă copiii comunică în principal prin intermediul ecranului, ei nu vor putea deprinde subtilitățile comunicării din viața reală – precum limbajul trupului, tonul și inflexiunile vocii și înțelegerea dincolo de cuvinte.

Un al treilea aspect – deja abordat în cele de mai sus – este faptul că rețelele de socializare îi fac pe copii mai centrați pe sine. Cum Facebook și celelalte site-uri le oferă posibilitatea copiilor să-și creeze propria pagină care este doar despre ei, acest fapt îi conduce pe copiii mai vulnerabili să ajungă să gândească și să creadă că lumea se învârte în jurul lor – ceea ce constituie un precursor al problemelor emoționale pe care le vor întâmpina mai târziu în viață.

În al patrulea rând, aceste site-uri îi fac pe copii – la fel ca tabloidele, show-urile TV și, în general, o componentă însemnată din mass-media – avizi după senzațional.

În fine, medicii pediatri au observat că unii adolescenți suferă de așa-numita „depresie Facebook”. După ce au petrecut mult timp pe Facebook și pe alte site-uri populare de socializare, unii adolescenți devin anxioși și cu o stare de spirit schimbătoare, capricioși, irascibili, indispuși. De asemenea, adolescentul vulnerabil poate suferi o depresie atunci când citește pe paginile de Facebook ale prietenilor săi ce lucruri „minunate” li se întâmplă, în timp ce – prin comparație – propria viață nu i se pare la fel de grozavă. Adolescenții care suferă de „depresie Facebook” au în general probleme cu interacțiunile sociale, conform Academiei Americane de Pediatrie.

Adăugăm aici narcisismul și legătura sa cu un alt fenomen analizat în această carte, reprezentat de moda fotografiilor de tip selfie. Un adolescent poate să aibă mii de prieteni virtuali, nenumărate like-uri, un erou în lumea virtuală (precum Brian, studentul din anul întâi prezentat în această carte), dar toate acestea nu valorează nimic în viața reală, într-o comunitate reală. Mediul virtual generează complexe de inferioritate, iar pentru a le combate, singura șansă este de a încerca cu orice preț să demonstrezi celorlalți că ești cineva. Este limpede că în spatele unui astfel de comportament se ascunde o problemă. Un om de vază, sau respectiv un musculos, nu simte niciodată nevoia să facă paradă cu puterea pe care o deține. În schimb, cel slab face tot ce îi stă în putință să demonstreze că este puternic, asta este șansa lui. Deci, în spatele modei selfie-urilor se ascunde de fapt o slăbiciune psihologică.

Pentru a fi eficient în viața reală, sunt necesare experiențe reale. Persoanelor care stau pe Internet toată ziua le lipsește această capacitate de adaptare la situații noi. O inteligență emoțională scăzută, cum se arată și în cartea de față. Iar lipsa de experiență la nivel real face ca lumea să devină o necunoscută, prin urmare poate înfricoșa – căci oamenii nu mai suportă să stea într-o comunitate, să vorbească față către față, căci le lipsește putința de a gestiona emoțional momentul. Iar de aici apar frustrările, irascibilitatea, comportamentul agresiv, inclusiv față de femei, sau dimpotrivă o timiditate accentuată – toate acestea potențate de un alt flagel discutat și în această carte, și anume consumul de pornografie.

Astfel, fantasmele induse de acest consum sunt proiectate asupra fetelor pe care le întâlnesc. La vârsta adolescenței mai ales, dorința sexuală, exacerbată în felul acesta, capătă putere deplină. Locația cerebrală a acestei dorințe este în hipotalamus, în regiunea care controlează totodată foamea și setea. Consumul de pornografie conduce de regulă la masturbare, care la rândul ei conferă un sentiment de vinovăție și scade nivelul de testosteron, ducând la o feminizare a bărbatului – la femei, conform studiilor, are loc un fenomen opus – o masculinizare, prin creșterea nivelului acestui hormon. Deci se inversează normalitatea, stare pe care adolescenții o duc mai departe, în căsătorie.

Dacă în perioada comunistă s-a încercat controlul oamenilor prin forță, iar aceasta nu a reușit precum se dorea, astăzi statul polițienesc a fost înlocuit de statul magic, în care oamenii au parte de divertisment, de sex și droguri. Consumând puțin de aici, puțin de dincolo, se ajunge la instalarea dependenței, omul își pierde libertatea, ajungee să se simtă vinovat față de el însuși, iar acest sentiment îl ține legat ca un clește în mediile create de acest stat magic. Iar pornografia este, poate, cel mai eficient instrument în acest plan.

Alături de problematica dependenței, cartea lect. univ. dr. ing. Andrei Drăgulinescu include și o analiză (dezvoltată mai pe larg într-o altă carte, ce va apărea curând într-o a doua ediție, revizuită și adăugită: Idolii fără fir: telefonia mobilă și poluarea electromagnetică) a efectelor asupra sănătății ale radiațiilor emise în cadrul tehnologiilor de comunicație mobilă, cu un accent special pus pe cea mai nouă generație de telefonie mobilă,5G.

Este citat apelul „Stop 5G pe Pământ și în Spațiu!”, semnat deja de aproape 300.000 de persoane, printre care oameni de știință de prestigiu, medici, cercetători etc.

Apelul este tranșant: „Dacă planurile industriei de telecomunicații pentru 5G se concretizează, nicio persoană, animal, pasăre sau insectă de pe planetă nu va avea capacitatea de a evita expunerea, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, la nivele de radiație RF care sunt de zeci până la de sute de ori mai mari decât cele existente în acest moment, fără posibilitatea de a nu fi expus, nicăieri pe planetă. Aceste planuri legate de 5G amenință să provoace efecte serioase, ireversibile asupra oamenilor, ca și distrugerea permanentă a tuturor ecosistemelor Pământului”.

Experimentele citate de dr. ing. Drăgulinescu, cadru didactic uni­ver­­sitar, au darul de a înlătura orice îndoială: telefonul mobil este un semnificativ factor cancerigen pentru cei care-l folosesc.

În 2016, programul NTP (National Toxicology Program) din S.U.A. a publicat rezultatele a ceea ce se consideră a fi cel mai vast studiu din lume cu privire la radiațiile emise de telefonul mobil. Este vorba despre un studiu federal al S.U.A., pe o perioadă de peste zece ani, beneficiind de un buget de peste 30 de milioane de dolari. Oamenii de știință care au realizat studiul au ajuns la „concluzia că există un efect cancerigen” al acestor radiații. Așadar, legătura dintre radiațiile emise de telefonul mobil și cancer a fost una limpede.

Edificatoare sunt și următoarele pasaje:

Când Henry Lai, profesor de bioinginerie la Universitatea din Washington, a analizat 326 de studii legate de siguranța tehnologiilor wireless, publicate între anii 1990 și 2006, el a descoperit că 44% dintre ele nu găsiseră nici un efect biologic datorat acestor radiații, iar 56% găsiseră. Aparent, părerile savanților erau împărțite. Însă atunci când Lai a reclasificat studiile după criteriul sursei de finanțare a acestora, a apărut o cu totul altă imagine: 67% dintre studiile independente au găsit efecte biologice, în comparație cu doar 28% dintre studiile finanțate de industria telecomunicațiilor. Descoperirile lui Lai au fost replicate într-o analiză din 2007 publicată în revista Environmental Health Perspectives, care a conchis că probabilitatea ca studiile finanțate de industrie să găsească efecte asupra sănătății era de două ori și jumătate mai mică decât în cazul studiilor independente.

Totodată, din mai multe capitole ale cărții deducem care sunt mo­da­litățile prin care ne putem proteja cât de cât de influența acestei teh­nologii atât de folositoare, dar pe măsură de nocive.

Cartea dr. ing. Andrei Drăgulinescu trage un important semnal de alarmă privind impactul pe care telefonia mobilă îl are asupra copiilor. Craniul copiilor este adânc penetrat de către energia emisă de un tele­fon celular, bariera sânge-creier care protejează creierul de atacul to­xi­nelor din sânge poate fi compromisă de radiațiile emise de telefoanele celulare, și, cel mai uimitor lucru, radiațiile emise de aceste telefoane creează micronuclee în celulele sang­vine, tip de deteriorare genetică cunoscută ca semn caracteristic al can­cerului. Astfel poate fi explicată creșterea numărului tu­mo­rilor cerebrale la copii.

După mai mulți specia­liști, câmpurile electromagnetice reprezintă, poate, cel mai mare pe­ricol cu care se confruntă omenirea în acest moment.

Iar problemele sunt agravate cu fiecare nouă generație de tehnologie mobilă apărută. În primul rând, apar afecțiunile neuropsihice – senzație de greutate în cap, oboseală, iritare, stări de frică, insomnii și pierderea parțială a memoriei. Pe urmă, se evidențiază durerile de cap, durerile cardiace, insomnia, stările de oboseală avansată și iritabilitate, pier­de­rile de memorie, scăderea atenției și a concentrării, diminuarea mo­ti­vației, nervozitate excesivă. Printre tulburările sistemului car­diovas­cu­lar se regăsesc distonia neurocirculatorie, hipertensiunea, presiunea ar­terială scă­zută.

De asemenea, radiația emisă de sistemele Wi-Fi și antenele de telefonie afectează grav dezvoltarea corticală a copiilor, mai cu seamă în ceea ce privește abilitățile mentale superioare. La adult re­țelele neu­ronale ce răspund de aceste procese sunt deja configurate, de aceea modificările au mai ales o componentă funcțională, în timp ce la copii este împiedicată însăși maturizarea acestor rețele. Ca atare, atenția și concentrarea lor, motivația și planificarea, controlul comportamentelor și al instinctelor nu vor mai fi dezvoltate normal. Din păcate, atâta timp cât în vecinătatea locuințelor și a școlilor se vor afla surse de mare putere de radiație din domeniul mi­croundelor, rezultatele școlare și performanțele intelectuale ale copi­ilor vor fi afectate într-un grad semnificativ.

Ce se poate face? În primul rând trebuie să fim mai bine in­formați privind nocivitatea noilor tehnologii – în cazul nostru cele radi­ative – pentru sănătatea noastră în general. Din cartea de față putem afla nu numai efectele folosirii tele­fonului mobil, ci și modalitățile prin care putem reduce aceste efecte: e ne­cesar să apelăm cu mult mai multă economie telefonul mobil, re­du­când con­vorbirile la strictul necesar; să folosim hands-free-ul, să nu vor­bim în mijloace de transport, când emisia telefonului este mult sporită, etc.

La fel de important este să luptăm împotriva amplasării antenelor de telefonie mobilă sau de wireless aproape de creșe, grădinițe, școli, spitale și locuințe, și pentru înlocuirea lor cu sisteme de telecomunicații prin cablu și, conform Apelului Stop 5G, să pledăm pentru măsuri imediate pentru oprirea dezvoltării 5G pe Pământ și în spațiul cosmic, pentru a proteja omenirea, în principal copiii nenăscuți, nou-născuții, copiii, adolescenții și femeile gravide, cât și mediul înconjurător.

Fără îndoială, de poluarea electromagnetică este aproape im­posibil să te mai ferești astăzi, însă dacă se va manifesta o opoziție conștientă și activă din partea populației, atunci poluarea ar putea fi mult dimi­nu­ată. În dezvoltarea de noi tehnologii, accentul ar trebui pus nu doar pe niște performanțe cât mai mari (viteză pe Internet), ci în egală măsură pe protejarea sănătății utilizatorilor, în contextul în care deja, în China, se alcătuiesc grupuri de cercetători care să studieze viitoarea tehnologie, 6G, cu performanțe mult superioare actualei 5G, însă cu efecte asupra sănătății proporționale...

Mai multe țări din Europa au impus restricții cu privire la Wi-Fi. Belgia, Franța, Germania, Australia, Rusia, Marea Britanie, Israel, India, Finlanda, Turcia și Canada au luat măsuri pentru reducerea expunerii copiilor la radiațiile wireless prin adoptarea unor limite mai stricte și prin informarea cetățenilor cu privire la modurile în care aceștia pot lua măsuri în vederea reducerii expunerii copiilor.

Încă din 2008, Biblioteca Națională a Franței a luat hotărârea să renunțe la instalarea Wi-Fi, preferând conexiunile prin cablu. În același an, mai multe universități din Franța au înlăturat toate rețelele Wi-Fi, iar orașul Herouville-Saint-Clair le-a eliminat din toate școlile. De asemenea, Franța a dat o lege în 2015 prin care tehnologiile Wi-Fi au fost interzise în toate grădinițele. Totodată, în toate școlile elementare, Wi-Fi trebuie deconectat atunci când nu este în uz. În plus, legea interzice reclamele la telefoane celulare destinate copiilor mici. Prevederile legii cuprind și o inventariere națională anuală a locurilor „în care nivelurile expunerii publice le depășesc substanțial pe cele maxim admise la nivel național”.

Toate soluțiile propuse în această carte sunt echilibrate și nu sunt cu neputință de pus în practică, pentru a birui o dependență deja instalată sau a o preveni. În acest sens, recomandăm car­tea de față ca pe un îndemn către o viață mai bună, mai de calitate, în care utilizarea tehnologiilor de toate felurile să fie caracterizată de un discernământ sănătos și de înțelepciune.

Virgiliu GHEORGHE,

Biofizician, doctor în bioetică al Universității Aristotel din Tesalonic

Autor al cărților Efectele televiziunii asupra minții umane,

Pornografia - maladia sec. XXI etc.

Cuprins

1. Utilizarea noilor tehnologii – de la moderație la dependență

Putem deveni dependenți nu doar de o substanță chimică, ci și de un comportament

Un experiment neobișnuit

2. Dependența de Internet: apariție, cauze, efecte

            Factori cauzatori

            Caracteristici ale persoanelor dependente de Internet

            Este mai mult decât o dependență: este o obsesie

            Cauzele dependenței la copii și adolescenți

            Românii – în topul popoarelor dependente de tehnologie

Cum pot să-și dea seama părinții dacă copilul lor a devenit dependent de Internet?

3. Utilizarea Internetului și scăderea performanțelor școlare

Principalii factori care contribuie la apariția dependenței de Internet în rândul studenților

Efectele Internetului asupra atenției, memoriei, concentrării și performanțelor școlare

            Internetul: entuziasm fără acoperire

            Hypertext versus cuvânt tipărit: care este mai eficient?

            Numărul link-urilor influențează înțelegerea textului?

            Prezentare text și prezentare multimedia

Ne ajută căutarea pe Internet în timpul ascultării prelegerilor să le înțelegem mai bine?

            E-mailul și distragerea atenției

            Rețelele de știri, rețelele sociale, blogurile etc. și atenția noastră

Școala online – alternativă la educația clasică?

            „Clasele online nu sunt eficiente în educarea elevilor”

„Aceste cursuri online au un impact negativ asupra performanțelor ulterioare”

O scădere a coeficientului de inteligență (IQ) comparabilă cu declinul produs atunci când stau nopțile treji sau fumează marijuana

4. Speranțe exagerate și promisiuni neîmplinite

Utilizarea computerelor ajută sau inhibă dezvoltarea cerebrală a copiilor de vârstă preșcolară și școlară?

Creierul copilului față în față cu inteligența artificială

Tabletele și bebelușii

Vizionarea clipurilor video destinate bebelușilor le sporește sau nu inteligența?

„Toate la timpul lor”. Computerul și copilul preșcolar

Utilizarea computerului în principalele stadii de dezvoltare a copilului până la vârsta adultă

Aspecte sociale, emoționale și personale ale utilizării computerelor de către copii

Doar coeficientul de inteligență nu asigură automat succesul

Computerele și sănătatea copiilor noștri

Riscuri cumulate

Riscurile ascunse ale dispozitivelor cu touchscreen

Efectele negative ale computerelor de tip tabletă asupra sănătății

Computerele în școli, în universități și la locul de muncă

            Avantaje/dezavantaje ale utilizării computerelor în școli

Studii științifice alarmante versus introducerea iPad-urilor în școli, licee și facultăți

Ce educație le oferă copiilor noștri Internetul?

Studenții și Internetul

Cum te poate face Internetul să-ți pierzi locul de muncă

5. Internetul și cititul

Internetul și declinul cuvântului tipărit

Cartea sau monitorul computerului?

Internetul este pretutindeni, iar cărțile nicăieri – sau de ce nu mai citesc copiii noștri

Viitorul cărții în era Internetului. Cum ne diminuează Internetul dorința și putința de a mai citi

Mărturia unui jurnalist american despre propria sa experiență a efectelor Internetului asupra minții umane

6. Rețelele de socializare

Camerele de chat

            Avertisment despre pericolele camerelor de chat

            Ce ar trebui să știm despre camerele de chat?

            Un teren de vânătoare pentru „prădătorii sexuali”

            „Cei care își ascund adevărata identitate”

Instrumentele media de socializare ne înstrăinează unii de alții

            Atacul la persoană pe Internet – mult mai răspândit decât în viața reală

            Ce vinde rețeaua de socializare Facebook

            Care este mecanismul ce stă în spatele acestor tendințe

            Facebook și Big Brother

            Copiii pe Facebook

            Facebook și relațiile interumane

Efectele psihosociale și comportamentale ale rețelelor de socializare asupra copiilor și adolescenților

            Rețelele de socializare și legile mass-media după McLuhan

Latura întunecată a rețelelor de socializare: singurătate, izolare, substitut al vieții reale

Rețelele de socializare și alimentarea narcisismului

Mecanisme psihologice care conduc la dependență

Rețelele de socializare de pe Internet și dezvoltarea cerebrală a copiilor noștri

Efectele Facebook-ului asupra copiilor și adolescenților – constatările unui studiu

Mărturii ale părinților despre utilizarea Facebook-ului de către copii

Adolescenți încurcați în hățișurile MySpace...

Mărturia unei tinere despre cum i s-a instalat dependența de rețelele de socializare

Familia în fața Facebook-ului

Victimele Facebook-ului

Trăind din plin o viață virtuală în rețelele de socializare, un adolescent ia hotărârea de a se sinucide

O altă victimă a rețelelor de socializare: o adolescentă ce încerca să socializeze pe Facebook este ucisă

O adolescentă din România moare după ce a stat în soare o zi întreagă doar ca să poată intra pe Facebook

O femeie moare într-un accident de mașină la câteva secunde după ce postase un comentariu pe Facebook

Cea mai tânără victimă a nebuniei întrecerii la băut pe Facebook: o fetiță de doar nouă ani. Amestecul de vodcă și whisky au adus-o la un pas de moarte

La 13 ani: mediile de socializare și lumea ascunsă a adolescenților

De ce unii adolescenți ajunși la vârsta de 13 ani intră pe mediile de socializare de 100 de ori pe zi

„Dacă ei vorbesc despre mine, o să vorbesc și eu despre ei”

„Ei fac share la chestii care ar fi trebuit să rămână private”

Navigare fără sfârșit pe rețelele de socializare

Câteva statistici

Ce postează adolescenții pe rețelele de socializare

Testul popularității

Ochelarii cu lentile roz ale părinților. Ce nu știu părinții despre rețelele de socializare

Ce măsuri încearcă să ia de obicei părinții și în ce măsură au succes

Ce pot face părinții pentru limitarea impactului negativ al acestor site-uri

Rețelele de socializare – fabrici de dependențe și depresii

            Generația cea mai nefericită din istorie

            Jumătate din viață irosită

            „Sunt cu tine, însă doar virtual”

            Rețelele de socializare și depresia

            Factori de risc asociați suicidului

            Eliberarea de lanțurile virtuale

            Sean Parker ‒ primul președinte Facebook

            Chamath Palihapitiya ‒  director executiv Facebook

            „Nu-mi las copiii să folosească această porcărie”

            Justin Rosenstein – creatorul butonului „like”

            Departe de influența „like”-urilor

            „Noi deținem controlul”

            Tristan Harris – fost manager de produse la Google

            Loren Britcher – creatorul aplicației „Tweetie”

            Brian Acton – cofondator WhatsApp

            „Este OK dacă nu-ți răspund imediat la mesaje?”

            Roger McNamee – investitor în Google și Facebook

            James Williams – fost dezvoltator de strategii la Google

            Utilizarea moderată a rețelelor de socializare

            „Am dat cu telefonul de perete!”

            „Ține capul sus și pune telefonul jos!”

            „Oare ce facem cu 3.000 de prieteni pe Internet?!”

Capcanele căutării dragostei pe Internet

            Singurătatea și drogul Internetului

            Riscurile și pericolele întâlnirilor pe Internet

            Văduvele și văduvii Internetului

7. Smartphone și tabletă

Smartphone-ul: tot mai prezent în viața elevilor

Cauze și efecte ale folosirii în exces a smartphone-urilor de către elevi

Smartphone-ul – fabrică de dependențe

"M-ai ucis cu un simplu Bună-ziua” – smartphone-urile și celelalte tipuri de telefoane mobile, implicate în 26% dintre accidentele rutiere

Dependența de Facebook și smartphone-ul ca factor agravant

Experiența unui profesor

Observațiile unei mame a trei copii, consultant școlar

„Telefonul mobil poate să scadă IQ-ul prin simpla prezență!”

„Dacă mamele au grijă de copiii de un an, uitându-se în același timp pe telefon, copiii vor avea mai multe probleme cu somnul”

O pleiadă de efecte secundare

Permisul auto se ia după 18 ani. Dar un smartphone?

Apariția computerelor de tip tabletă și explicația succesului acestora

Cât de bine învață copiii mici de pe tabletă?

Efectele tabletelor asupra copiilor

Experții avertizează asupra timpului petrecut de copii în fața tabletei

Părinții avertizează asupra riscurilor asupra copiilor ale utilizării în exces a tabletelor

O fetiță de patru ani din Marea Britanie este cea mai tânără persoană cunoscută dependentă de iPad

Televizorul - „educatorul” care a ajuns și pe tabletă

Părinții sunt avertizați să aibă grijă cu facturile uriașe ale copiilor pe aplicații pentru jocuri pe tabletă și pe smartphone

Aproape jumătate dintre persoane utilizează tableta, smartphone-ul și alte dispozitive electronice pentru a comunica cu celelalte persoane aflate... în aceeași casă

Devenim tot mai dependenți de tehnologie...

Triunghiul...tehnologic

8. Jocurile pe computer și smartphone

Jocurile electronice și violența

Decesul unui sud-coreean survenit în urma unei sesiuni prelungite de jocuri pe computer

„Supradoze de jocuri pe Internet”

Angry Birds – sau cum poți deveni dependent de un joc pe smartphone

Un vrednic succesor al Angry Birds: Flappy Bird

Pokémon Go – monștrii virtuali pătrund în viața reală

Second Life

Internetul și jocurile de noroc

Ispita de a deveni o legendă vie a jocurilor pe internet

"To be or NOT to be DEAD… To be or NOT to be GAMER … That is the question …”

9. Fenomenul „Selfie” – o nouă adicție

Un scurt istoric al termenului

Boala selfitis

Selfie și tulburarea narcisistă a personalității

Prinși în propriile lanțuri...

...și câteva studii

„Selfie” și viața duhovnicească

Câteva soluții

„Trebuie să fim izbăviți de self, pentru a fi cu adevărat noi înșine”

10. Cyberbullying – hărțuitorii din spatele ecranului

Hărțuirea (bullying) și hărțuirea online (cyberbullying)

„Dintre elevii de liceu, unul din doi este cyberbully, victimă sau martor”

Câteva statistici cu privire la amploarea fenomenului

Ce forme poate îmbrăca hărțuirea virtuală a copiilor noștri

Portretul agresorului (bully și cyber-bully)

Motivațiile din spatele comportamentului unui cyber-bully

Victimele cyberbullying-ului: cine sunt și care sunt consecințele

Teoria ne învață, dar exemplele ne pun în mișcare

Abordări greșite din partea educatorilor, părinților, autorităților în fața hărțuirii virtuale

Soluții pentru combaterea cyberbullying-ului

Cinci sfaturi pentru copiii voștri în lupta contra cyberbullying-ului

11. Pornografia – o altă adicție semnificativ amplificată de lumea virtuală

Pornografia pe Internet

Dependența de pornografie distruge viețile adolescenților și pre-adolescenților

Pornografia pe tabletă și coruperea minților copiilor

"Fiul meu în vârstă de 7 ani a găsit pornografie pe smartphone-ul său, deși instalasem un filtru”

12. Cultul amatorismului și relativizarea adevărului

Internetul și cultul amatorismului

Internetul și relativizarea adevărului

13. Internetul și infracționalitatea

Phishing, hacking și alte forme de cyber-criminalitate

Internetul și pirateria muzicală

Internetul și furtul digital

14. Desființarea vieții private

15. Tehnologia mobilă și efectele sale

Copiii și telefoanele mobile

            De ce telefoanele mobile sunt mai periculoase la copii decât la adulți?

Boli dezvoltate la copii în urma expunerii îndelungate la radiațiile electromagnetice

            „Telefoanele mobile mi-au ucis fiica”

            Studii despre impactul social al telefoanelor mobile

Dependența de telefonul mobil a adolescenților poate cauza tulburări psihice grave

Devin copiii dependenți de telefonul mobil?

Telefoanele mobile au devenit o sursă majoră de dependență

„Copiii de astăzi s-au născut cu ecranele. Dacă n-au ecran, mor."

În fața ecranului dimineața – dificultăți de vorbire și ADHD, mai târziu

„Pentru a ne feri copiii mici să dezvolte ADHD, să nu le dăm voie să utilizeze telefonul mobil”

45% dintre adolescenți sunt online aproape tot timpul - și au simptome tipice ADHD

ADHD la adulți

„Mușchii ni se atrofiază dacă nu-i folosim. La fel se întâmplă și cu creierul”

Utilizarea în exces a telefonului mobil „poate declanșa prematur maladia Alzheimer”

Alzheimer de la vârsta de 30 de ani

Wi-Fi – agresiunea invizibilă

            Este radiația Wi-Fi nocivă?

            De la 4G la 5G: care sunt implicațiile?

            De ce va crește tehnologia 5G expunerea la radiații

            „Un electrosmog de proporții aproape de neimaginat”

            „Vremea pentru a acționa este chiar acum!”

            Efectele nocive ale radiațiilor electromagnetice

Simptome reale sau psihogene?        

Risc crescut pentru femei însărcinate și copii!

Tehnologia Wi-Fi și cancerul

Controverse în lumea științifică?

Tehnologia Wi-Fi în spitale

            Tehnologia Wi-Fi în mijloacele de transport

            Antena de pe bloc vs. Wi-Fi din apartament

            „Genocidul wireless este subtil și sofisticat”

16. Deficitul de natură

Copilul învață mai bine când stă la calculator sau când se joacă în natură?

„Tulburarea cu deficit de viață în natură”

„Ultimul copil în pădure”: sindromul deficitului de natură

            Ce este sindromul deficitului de natură?

            Povestea unei fotografii

            „Tati, de ce era mult mai amuzant când erai tu copil?”

            „Nu mă joc afară. Toate prizele sunt înăuntru”

            Ieșire în natură, sau conectare la ecran?

            Contactul direct al copiilor cu natura – în primejdie

            Deficitul de natură: teren propice pentru declanșarea bolilor

Copiii cunosc mai multe despre Pokémon decât despre animalele sălbatice cele mai răspândite

            „E albină sau muscă? Nu știu!...”

17. Efectele asupra vieții lăuntrice

18. Soluții

Reguli și reglementări în lumea Web 2.0

Soluții pentru vindecarea dependenței de Internet

Înfrângerea dependenței de tabletă și smartphone

Cum să limităm timpul petrecut de copiii noștri pe rețelele de socializare

Beneficiile contactului cu natura: terapie pentru ADHD și alte afecțiuni

Cât timp petrec copiii programatorilor pe computer, tabletă și telefon

Cu ce se ocupă în timpul liber copiii programatorilor

Părinți conștienți și responsabili, copii fericiți și împliniți în viață

În Taiwan, legea îi obligă pe părinți să monitorizeze timpul petrecut de copii în fața ecranelor

„Cum să limităm timpul petrecut de copii în fața ecranelor? Spune mai întâi NU ție însuți!”

„Părinții ar trebui să se gândească bine înainte de a utiliza telefonul mobil în fața copiilor”

Când părinții se întorc de la serviciu, „ar trebui să intre pe ușă deconectați de la ecrane și să folosească prima oră după ce ajung acasă pentru a se reconecta la familie”

Cum să ai o vacanță fără ecrane

„Un ghid radical pentru a petrece mai puțin timp în fața telefonului”

Detoxificarea digitală

            Ce este detoxificarea digitală?

            Săptămâna fără ecrane

            Pași concreți în detoxificarea digitală

            Încercați provocarea unei detoxificări digitale treptate de 30 zile!

            Cele 30 zile ale programului

            Fixați-vă limite cu privire la utilizarea tehnologiilor

            „Ghidul începătorului pentru divorțul de smartphone”

            „Am urmat o detoxificare digitală...”

            Detoxificare digitală în natură

            Trei lecții învățate după cura de detoxificare...

            Adolescente britanice care oferă o pildă de detoxificare digitală

            Odinioară eram și eu o ființă umană...

            Homo connecticus și contemplativul

Wi-Fi – agresiunea invizibilă: soluții

            Soluții la nivel de localitate, regiune, țară

            Reducerea expunerii la radiații în sălile de clasă

            „Ar trebui să comunicăm mai puțin electronic și mai mult în persoană?”

            Șase pași simpli pentru a reduce efectele Wi-Fi

            Recomandări ale guvernului Marii Britanii... încă din 1999

            Alte metode de a limita expunerea

            7 sfaturi de protecție împotriva radiațiilor emise de telefoanele mobile

            „Câțiva metri de cablu și o priză”

Utilizarea cu discernământ a rețelelor sociale – comunicat al Patriarhiei

Concluzie

Putem așadar să afirmăm, în concluzia acestei cărți, că antidotul ideal pentru dependența de tehnologii și eliberarea de tirania acestora îl constituie „cultivarea acelorași realități sau activități care sunt subminate sau substituite” de acestea. Astfel, „relațiile personale, o bogată viață de familie, contactul cu natura, activitățile practice, în casă și pe lângă casă, munca în general, exercițiile fizice, lectura și, în mod esențial, credința și faptele acesteia, sunt doar câteva elemente ale unei vieți normale”, împlinite cu adevărat, în care toate dispozitivele electronice pe care le avem la dispoziție sunt folosite în mod judicios, moderat și cu înțelepciune.