Presa începe să scrie lucruri ciudate.

Ziarul Politico, bunăoară, publică un articol aiuritor cu un titlu pe măsură: „Planul Ucrainei dacă Rusia îl asasinează pe Zelenski”.

Politico nu este o publicație conspiraționistă. Nici pe departe. Este un stâlp mediatic al globalismului, al UE și al federalizării Europei. Și una dintre cele mai influente publicații din lume, având o soră geamănă peste Ocean. La fel de stângistă, la fel de globalistă.

Politico susținut de la bun început regimul de la Kiev și implicarea occidentală cu orice preț în conflictul din Ucraina.

S-a înscris perfect în corul presei care de un an și jumătate ne fredonează că armata rusă e pe butuci, că Putin e plin de boli una mai letală ca alta, că Rusia e în pragul colapsului economic etc., în vreme ce armata ucraineană, sub conducerea eroică și înțeleaptă a lui Zelenski mai are un pic și îi azvârle afară din țară pe invadatorii ruși.

Nu în ultimul rând, Politico a contribuit cu toate forțele la cultul personalității care l-a transformat pe Zelenski într-un Zeu cocoțându-l pe un postament cum nu a mai avut parte nici un șef de stat în istoria recentă.

Și, acum, nitam-nisam, vorbește despre posibilitatea asasinării lui Zelenski?

Ciudat, foarte ciudat.

Cu atât mai mult cu cât articolul din Politico susține clar că pericolele unei eventuale asasinări a lui Zelenski de către ruși au fost mai mari la începutul războiului.

Potrivit consilierului prezidențial Mihail Podoliak, citat de Politico, în săptămânile imediat următoare invaziei, ar fi existat cel puțin o duzină de tentative de eliminare a lui Zelenski.

Firesc, poate, nici Podoliak, nici Politico, nu oferă detalii despre această serie neagră.

Dar straniu este că nu se pomenește nimic despre vreun atentat care să fi avut loc în ultimele luni. Și care să justifice un asemenea articol.

De unde atunci această bruscă temere pentru viața lui Zelenski?

O altă ciudățenie a articolului este că ni se prezintă cu lux de amănunte probabila componență a echipei care ar prelua puterea la Kiev, în cazul eliminării lui Zelenski.

Politicieni, militari, oameni din securitate, vedete de televiziune, toți par să stea aliniați și pregătiți de preluarea puterii... O adunătură cu un flagrant parfum de FSN.

De aceea, poate, și întregul articol emană un iz sulfuros de lovitură de stat.

Pregătește Politico opinia publică pentru o răsturnare de la putere a lui Zelenski (și lichidarea lui) printr-un puci camuflat în spatele unei înscenări de atentat „putinist”?

Sau aiuritorul articol reprezintă un mesaj-avertisment adresat lui Zelenski? O pisică neagră arătată amenințător?

Ia să vedem...

*

Evenimentele par să se precipite la Kiev și în lume.

În Ucraina, a început peste noapte să se vorbească despre posibilitatea organizării alegerilor generale și prezidențiale la termen. Adică, în octombrie.

Deși Constituția interzice alegerile în timpul legii marțiale. Deși Zelenski și tot aparatul său au exclus orice fel de alegeri până când Rusia nu este învinsă și războiul nu se termină.

Unul dintre cei mai vocali politicieni de la Kiev care s-a pronunțat – cot la cot cu Zelenski – împotriva alegerilor înainte de încheierea războiului a fost președintele Marii Rade, Ruslan Ștefanciuk.

Acum, Ștefanciuk s-a sucit total și anunță alegeri în octombrie. Ba susține că toată puterea de la Kiev gândește la fel cu el.

În mod straniu, Zelenski – care se pronunță despre tot ce mișcă – nu a comentat declarația bombă a lui Ștefanciuk.

Să fie o coincidență că primul (cu voia dvs.) de pe lista echipei care – potrivit Politico - va prelua puterea în cazul lichidării lui Zelenski este Ștefanciuk?

Un alt detaliu interesant este că, pe listă, alături de președintele Radei, se mai află și Valeri Zalujnîi, foarte influentul comandant al forțelor armate ucrainene.

Or, Zalujnîi este văzut ca un rival al lui Zelenski. Cei doi au avut se pare și numeroase conflicte legate de strategia de pe front.

(La Bahmut, de pildă, sesizând că lupta este pierdută și oamenii mor inutil, Zalujnîi a dorit să își retragă tactic trupele pe o poziție mai ușor de apărat. Zelenski s-a opus, și Bahmutul s-a transformat într-o mașină de tocat carne ucraineană.)

*

Articolul bizar din Politico apare după un summit NATO în care Ucrainei nu i s-a promis practic nimic și la care Zelenski a căzut în digrația Washingtonului și Londrei, cei mai fideli aliați occidentali ai săi.

În același timp, apar insistent informații despre existența unor negocieri  ruso-americane pentru instaurarea păcii.

Mai mult, semn că negocierile dintre Washington și Moscova sunt cât se poate de serioase, s-ar discuta inclusiv despre o reîmpărțire a lumii și o Nouă Ordine Mondială.

După ce, timp de un an și jumătate, cuvântul PACE a fost tabu în cancelariile occidentale și cine îl folosea era etichetat imediat de „Putinist”, de câteva săptămâni pare că interdicția a fost ridicată.

S-a dat verde la discutat despre Pace în Ucraina.

*

Lumea pare să se fi săturat de război. Nu doar popoarele (ale căror sentimente belicoase au durat până au venit facturile la energie) ci și conducătorii.

Statele Unite, vârful de lance al coaliției anti-Rusia din Ucraina, se confruntă cu o uriașă și triplă criză – economică, financiară și politică.

Cu o tiparniță care scoate bani în neștire, fără nici un efect de tracțiune pentru economie (la fel ca un lanț sărit la bicicletă), cu un nivel de trai în cădere liberă (Kamala Harris a recunoscut că majoritatea americanilor nu și-ar putea permite o cheltuială neașteptată de 400 de dolari) și, în fine, cu un Joe Biden senil, îngropat în acuzații de corupție și cu alegeri care bat la ușă - războiul din Ucraina cu cheltuielile sale de sute de miliarde de dolari a devenit o pacoste existențială.

Pentru Statele Unite, Ucraina este acum Vietnam și Afganistan la un loc.

Dacă vrea să evite o catastrofă geo-politică mai mare, Washingtonul este obligat să execute cât mai grabnic un Exit, chiar cu riscul de a-și șifona încă o dată obrazul strategic.

*

Singurii care profită de pe urma războiului din Ucraina sunt producătorii de arme. Americani, în primul rând, cei occidentali fiind nevoiți să se mulțumească cu firimiturile.

Or, stolul de corbi flămânzi e mult mai mare. Iar adevărata pradă este așteptată abia la încheierea războiului. Acest leș cărnos și suculent se numește „Reconstrucția Ucrainei”.

O afacere estimată de unii la un trilion de dolari. De alții, la mai mult.

Și asupra căreia companiile occidentale abia așteaptă să se repeadă și să se înfrupte. Singurul lucru care împiedică Marele Festin e Războiul.

*

Și la Kiev, războiul încurcă pe mulți. Grupul celor care profită de legea marțială pentru a se îmbogăți este infim în comparație cu cei cărora războiul le strică afacerile.

Criza grâului a pus capac. După ce că robinetul energetic abia mai picura, a doua afacere profitabilă a Ucrainei a fost și ea compromisă.

Eșecul mult-trâmbițatei contraofensive a distrus orice brumă de speranță într-o victorie a Ucrainei pe câmpul de luptă.

Nemulțumirile împotriva lui Zelenski se înmulțesc. La fel și mârâielile. Sacrificiul o fi el frumos, dar lipsa de perspectivă e îngrozitoare.

Pentru ucraineni – fie ei politicieni, militari, oameni de afaceri sau oameni de rând – nu există catastrofă mai mare decât o Eternizare a Conflictului.

Or, Zelenski a afirmat clar, în repetate rânduri, că războiul se va termina doar după ce ultima palmă de pământ (inclusiv Crimeea) va fi eliberată de ruși.

Până atunci, Ucraina trebuie să rămână pe baricade.

În actualele condiții, data prognozabilă pentru încheierea războiului poate fi plasată undeva între Calendele Grecești, Paștele Cailor și Sfântul Așteaptă.

Zelenski o fi farsor, cabotin, ticălos și încă multe altele. Dar prost nu e!

Zelenski este copilul isteț al războiului. S-a cocoțat pe Război. Și-a făcut din el soclu pentru statuia de Zeu modern.

Știe că încetarea conflictului înseamnă prăbușirea.

Știe că Pacea înseamnă moartea sa, cel puțin politică. (Deși, după ce scrie Politico...)

De aceea, Zelenski este disperat să prelungească războiul. Să își păstreze intact postamentul.

Doar că a înțărcat bălaia. Zelenski nu mai este util. Nu mai slujește nici poporului (găselnița cu serialul transformat în realitate s-a fâsâit rapid), nici Marilor Interese care l-au aburcat în cârca Omenirii.

Articolul din Politico este un avertisment brutal transmis lui Zelenski: ori se dă singur jos de acolo unde a fost cocoțat, ori i se face brânci în cel mai pur stil „putinist”.