ascultă articolul

Cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați duminică la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, pe fondul unei nemulțumiri profunde față de clasa politică, inclusiv față de liderii proeuropeni care au condus țara în ultimii ani, și a lipsei de încredere într-un viitor mai bun, după scandalurile de corupție care au culminat cu furtul unui miliard de dolari din bănci.

Dezvăluirea în 2015 a dispariției miliardului de dolari din trei bănci a dus la proteste de stradă, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) și Uniunea Europeană (UE) au oprit atunci ajutorul pentru Republica Moldova, o țară cu 3,5 milioane de locuitori.

Fostul premier Vlad Filat, unul dintre cei cinci prim-miniștri din ultimii trei ani, a fost arestat și condamnat la nouă ani de închisoare în legătură cu acest dosar, însă numeroși cetățeni din Republica Moldova sunt de părere că și alți lideri proeuropeni au fost implicați în această schemă de fraudare.

Acest fapt a dus la erodarea încrederii în politicienii pro-europeni și a contribuit parțial la creșterea în popularitate a liderului Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), politicianul pro-rus Igor Dodon, considerat favoritul alegerilor de duminică. Dodon, care speră să câștige încă din primul tur de scrutin, s-a exprimat de altfel în favoarea denunțării Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și a promis o relansare a relației cu Rusia, dar și organizarea de alegeri legislative anticipate.

Principalul său oponent este fostul ministru al educației Maia Sandu, văzută ca o figură necompromisă și candidat unic al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidului Liberal Democrat (PLDM).

Candidatul Partidului Democrat (PDM) aflat la guvernare, fostul președinte Marian Lupu, și-a anunțat în această săptămână retragerea din cursă și a spus că o susține pe Maia Sandu, care a respins însă acest sprijin, declarând că este un 'măr otrăvit'.

„Cele mai mari probleme ale Republicii Moldova la ora actuală sunt corupția, care a atins cote inimaginabile, și sistemul judiciar subordonat totalmente politic", a declarat Vitalie Călugăreanu, jurnalist și analist al Deutsche Welle.

La rândul său, jurnalistul și analistul politic Vlad Țurcanu consideră că Igor Dodon, candidatul socialist pro-rus, conduce în sondaje pentru că tabăra pro-europeană este scindată și puternic compromisă după scandalurile de corupție din ultimii ani.

De asemenea, Țurcanu explică ascensiunea în sondaje a lui Dodon și prin emigrația masivă a cetățenilor moldoveni. „Mulți dintre cei care nu se mai află în prezent în Republica Moldova, și care nu apar nici în sondaje, nici la urnele de vot, sunt, în mod prezumtiv, votanți proeuropeni", subliniază analistul.

Deși cetățenii spun că vor merge la vot, dezamăgirea lor față de clasa politică este tot mai mare.

„Niște hoți au ajuns la putere. Au făcut un dezastru. Oamenii trăiesc foarte greu", spune Tamara, medic pensionar.

„Acum pun miliardul pe spatele nostru. Asta înseamnă că noi o să trăim mai rău. Totul se scumpește", mai afirmă femeia, adăugând că o fiică trăiește la București, iar alta pleacă la Londra.

„Clar că merg la vot. Nu îmi e totuna ce se întâmplă cu țara mea. Dar am o părere proastă despre situația politică din Moldova. Țara este zdrobită. Economia este pusă la pământ. Sincer să spun, nu am pe cine să aleg. Aleg răul cel mai mic, cu părere de rău", spune și Denis din Ungheni, care studiază la Facultatea de Inginerie și Management în cadrul Universității Tehnice din Chișinău.

„O să merg la vot, ca să nu fie pierdut votul meu", spune Ana, o femeie în jurul a 35 de ani, care în prezent stă acasă pentru a avea grijă de copil. Ea consideră că situația politică din Republica Moldova "este un joc foarte bine gândit de cineva și care folosește cuiva, numai că noi, oamenii de rând, avem de suferit".

„Nu prea am așteptări de la noul președinte. Ceva bine nu cred că o să fie. Sunt implicați prea mulți bani, iar interesele personale (ale politicienilor — n.r.) se pun mai presus decât interesele oamenilor", mai spune Ana, care se declară la rândul său dezamăgită de ce s-a întâmplat în Republica Moldova în ultimii ani.

Cristi, student la Regie de film, declară că va merge să voteze, dar își exprimă temerea "să nu fie o altă glumă la adresa alegătorilor".

„A devenit frustrant pentru toți de a alege mereu răul mai puțin rău. Oamenii vor schimbare. Nu am încredere în niciunul din pretendenți", mai spune tânărul, care consideră că viitorul președinte ar trebui să fie "o față prezentabilă, cu un cuvânt autoritar, nu o simplă păpușă".

„O să merg la alegeri, pentru că dreptul la vot este un drept fundamental. Și eu, ca un cetățean de bună credință, o să mi-l exercit. Problema este că politica actuală este un circ", este de părere și Dana, studentă.

„Cel mai tare mă doare că nu am pe cine alege cu toată inima. Ca majoritatea persoanelor apolitice, aleg 'răul cel mai mic', cum se zice la noi. Eu înțeleg că la noi în țară președintele nu ia deciziile importante, dar mi-aș dori unul imparțial, să reacționeze la timp în rezolvarea problemelor, să-și exercite atribuțiile, să nu fie marioneta oligarhilor", mai spune tânăra.

Ultimele zile ale campaniei electorale au fost marcate de acuzații reciproce între Maia Sandu și Igor Dodon că celălalt este dirijat de Vlad Plahotniuc, cel mai puternic și controversat om de afaceri din Republica Moldova și despre care criticii spun că exercită o influență extrem de mare asupra politicii și că s-a aflat în spatele guvernului de coaliție din prezent, condus de Partidul Democrat, al cărui prim-vicepreședinte este.

Deși FMI și UE au înghețat ajutorul în urma scandalului bancar, noul guvern condus de Pavel Filip, care a venit la putere în luna ianuarie în contextul protestelor de stradă, așteaptă să primească în scurt timp o tranșă de circa 180 de milioane de dolari din partea FMI, despre care spune că este o răsplată pentru măsurile de reformă adoptate.

Președintele Republicii Moldova este ales din nou prin vot direct după 20 de ani, perioadă în care șeful statului a fost ales de Parlament, deseori cu mare dificultate, fapt care a condus la crize politice.