ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


"Cotidianul finlandez", unul dintre cele mai mari și importante ziare din Finlanda, a publicat ieri un material cuprinzător despre epopeea copiilor răpiți ai doctoriței Cameliei Smicală, pornind de la recentele manifestații de protest din România. Iată că demonstrațiile de solidaritate au atins măcar inima presei finlandeze dacă cea a autorităților a rămas de piatră. 

Este doar unul dintre motivele pentru care acestea trebuie continuate, până la eliberarea micuților Maria și Mihai, de 10 și 11 ani, smulși în mod brutal și abuziv de la mama lor și separați în "centre de plasament", sub un regim inuman, ba chiar de-a dreptul criminal. Program considerat de amabasadoarea Finlandei în România drept "cel mai bun sistem de protecție a copilului”. Din Europa? Din lume?
 
 
 

Ca să ne edificăm vom da doar un exemplu: tot ieri, mama celor doi copii a primit acceptul din partea serviciilor sociale la singura vizită care îi este permisă lunar, de o oră și jumătate. Vizitele sunt separate, pentru că celor doi frați nu li se permite să se vadă nici măcar în prezența mamei lor. Cei doi copii s-au bucurat enorm, după cum se vede în fotografiile transmise redacției, în semn de mulțumire pentru implicare. (Foto)

Mihai a probat hainele pentru serbare cumpărate special de mama lui, radiind. În această săptămână au loc serbările scolare în Finlanda. Prezența mamei este interzisă. Spre deosebire de acest regim, un deținut din România - și probabil și din Finlanda - are mai multe drepturi decât cei doi copii minori ținuți departe de propria lor familie, de comunitatea românească și chiar și de reprezentanții Ambasadei României și de ierarhul ortodox al Europei de Nord, episcopul Macarie Drăgoi, căruia i s-a interzis accesul pentru a-i împărtăși pe copii, ceea ce înseamnă blocarea dreptului la credință, la religie. Ca să continuăm exemplu, prezentăm regimul de vizitare al unui deținut de la Penitenciarul Jilava: zilnic, câte o oră și jumătate! (Captură Foto) 
 

"Cotidianul finlandez" publică materialul său excepțional cu două zile înaintea unei delegatii a parlamentarilor români de Diaspora, care va încerca să penetreze sistemul de Gulag al serviciilor sociale finlandeze și să ajungă la copii, totodată cu speranța că va reuși să închege și un dialog inter-instituțional între România și Finlanda privind încălcările drepturilor omului și ale copilului în Cazul Smicală.

Initulat "România nemulțumită din cauza deciziei luate de catre autoritatea finlandeză de protecție a copilului" el are drept subtitlul afirmația că "politicienii și cetățenii români solicită explicații din partea autorităților finlandeze in domeniul protecției copilului".


Apreciatul jurnalist finlandez Tuukka Tuomasjukka intră în subiect redând câteva dintre sloganurile de la manifestațiile de protest: „Jos mâinile de pe copiii noștri!" „Copilarie, nu pușcărie" „Finnish, is time to finish"!", după care redă detaliile cazului. Redăm pe larg din articolul colegului nostru din Finlanda, mulțumind "Cotidianului finlandez" pentru corectitudinea jurnalistică și remarcile profesioniste față de presa română.


"Un medic de origine română, rezident de 12 ani in Tampere, căruia i s-au luat doi dintre cei trei copiii de către protecția copilului din Tampere, a starnit un val de proteste mediatice in România. Pe parcursul ultimelor câteva luni, cazul a provocat o activitate intesificată la nivel ministerial și numeroase demonstrații insoțite de acuzații grave la adresa sistemului de protecție a copilului din Finlanda.


La 21 mai, în sprijinul familiei au avut loc demonstrații în șapte orașe mari din Romania, inclusiv București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.
În afara României au avut loc demonstrații, printre altele, la Munchen, Toronto și Helsinki. Demonstrația de la București s-a desfășurat în fața ambasadei Finlandei în România și apoi in fața Ministerului român al Afacerilor Externe. 

 

 


Acest eveniment a fost transmis de postul național de televiziune, și preluat de agenția națională de știri Agerpres. Estimările numărului persoanelor care au participat, este de la câteva zeci până la mai mult de 150. În afară de cererile de anulare a deciziilor autorităților finlandeze adresate Finlandei s-a făcut apel la implicarea ministrului roman de Externe, Teodor Meleșcanu.


Fiica și fiul medicului de origine română au fost luați in custodia serviciului de protecție a copilului din Tampere, în 2015. Tatăl copiilor este finlandez. Atât copiii, cât și mama acestora au dublă cetățenie română finlandeză. Cazul a fost comparat in mass-media românească cu cel al familiei Bodnariu, de la care autoritățile de protecție a copilului norvegiene au luat in noiembrie 2015 cei cinci copiii în custodie, sub acuzația de violență în familie.


Acest caz, (Bodnariu), a fost larg mediatizat atât in presa românească și cea internațională, cea dintâi acuzând autoritațile norvegiene de incălcarea dreptului la religie, aceasta fiind de fapt cauza ridicării copiilor din familie. Printr-o decizie a Curții norvegiene, copiii au fost redați familiei în iunie 2016. 


„Punctul de plecare este faptul că relațiile noastre bilaterale sunt bune și sunt pe cale sa fie și mai strânse pe viitor. Având in vedere acest aspect, cred că problema de notorietate publică a acestei familii își va găsi rezolvarea”, ne a declarat doamna Päivi Pohjanheimo, ambasadorul Finlandei la București. Apropierea dintre cele două țări se datoreaza succesiunii la președinția Consiliului Uniunii Europene care va fi preluată de România in anul 2019, motiv pentru care țările noastre colaborează intens. Părerea ambasadorului Finlandei la București este că mediatizarea acestui caz este atât o urmare a prezenței oficialităților finlandeze în Romania cât și a faptului că opinia generală a societății românești cu privire la Finlanda este una bună.

 

 


„În acest moment, in România există temerea că în cel mai bun sistem de protecție a copilului ar fi aparut o fisură.” Pohjanheimo este de părere că ,,medicul român se bucură de susținerea unui grup mic de persoane, care activează mai mult pe rețelele de socializare”. Ambasadoarea Finlandei la București subliniază de asemenea, diferențele de cultură existente intre cele doua țari, Finlanda și România. „Oamenii de aici într-adevăr utilizează în mod activ posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere prin demonstrații. În România au loc in mod constant proteste care ar putea părea impresionante în ochii finlandezilor, însă in societatea românească, acestea sunt manifestări obișnuite."


Informații legate de acest caz sunt prezentate zilnic pe diferite diferite pagini de Facebook, dintre care cea mai importantă - FB/FinlandFreeMariaAndMihaiSmicalaJalaskoski - are peste 1 000 de aprecieri. Pe aceste pagini se repeta o inregistrare video in care mama și copiii incearcă sa se opună autoritaților finlandeze venite să ridice copiii. Videoclipul care prezintă acțiunea de luare a copiilor în custodia serviciului social, a fost de asemenea difuzat și de către Televiziunea Națională. În plus, in mass-media din România se aduc acuzații grave la adresa sistemului finlandez de protecție a copilului. 


Canalul național de televiziune B1 TV a difuzat în mai, pe pagina de Facebook, un video de doua ore în care se repeta alternativ sloganul "RUȘINE EUROPA!" și în care sunt prezentate lângă harta și pavilionul Finlandei imagini cu un lagăr de concentrare pentru copii, precum și o captură din înregistrarea video menționată. Această pagină are peste 300 000 de fani pe Facebook. În subtitrarea materialului prezentat de B1, sistemul de protecție a copilului din Finlanda este descris ca fiind „Gulagul finlandez" și „un imens experiment social de tip nazist". În text sunt linkuri care conduc spre articole despre povestea româncei, apărute in diferite publicații, cum ar fi ActiveNews


Agentia de știri ActiveNews se autocaracterizează ca fiind o agenție de "știri nefiltrate". Într-unul din articole, sistemul finlandez de protecție a copilului este comparat cu operațiunea nazistă Lebensborn, iar fostul ambasador al Romaniei in Finlanda, Cătălin Avramescu, este numit "babuin".


De mediatizarea cazului s-a ocupat în mod special un cunoscut și apreciat jurnalist român, care este și președintele asociației Civic Media, domnul Victor Roncea. Acesta a fost și organizatorul protestului de la București. 


În afara cetațenilor și mass-mediei, există și experți individuali și politicieni care au luat poziție. În media au fost prezentate atât pozele copiilor cât și înregistrări în care ei pot fi auziți spunând că vor acasă.


Cotidianul Aamulehti a prezentat un articol in care este mentionat faptul că medicul român a fost condamnat la 6 luni de inchisoare cu suspendare pentru opozitie prin violență in fața autoritaților finlandeze si pentru violarea confidențialitătii medicale. Aceasta condamnare a fost mediatizata si in Romania,unde decizia fost aspru criticată. Decizia nu este definitivă.

Ministrul Românilor de Pretutinderi, doamna Andreea Pastarnac, a anunțat că ministerul de Justitie, ministerul de Interne si ministerul de Externe ale României vor incerca să trimită experți in Finlanda, pentru a discuta cu partea finlandeză despre acest caz. Conform aceluiași ministru, această decizie vine ca urmare a discuțiilor aprinse purtate cu protecția copilului din Romania pe marginea acestui caz. "Conform legii, avem dreptul de a lua legatura cu copiii și familia lor. Pe aceasta cale putem aprofunda dialogul pe marginea acestui subiect si să găsim soluții pentru rezolvarea acestui caz”.


Conform spuselor ministrului Pastarnac, se dorește rezolvarea de urgență a aceastei probleme, urmând ca in cursul acestei săptămâni, o comisie din partea Parlamentului Romaniei să se deplaseze in Finlanda. Jurnalul societatii juridice din Romania Juridice.ro, a publicat un articolul scris de avocatul Maria Bornea, in care Finlanda este acuzată de incălcarea, în acest caz, atat a Declarației Universale a  Drepturilor Omului cât și a Convenției ONU pentru Drepturilor Copilului.”


Europarlamentarul român Maria Grapini, fost ministru al turismului in România, a ridicat acest caz în plenul Parlamentului European la mijlocul lunii si a solicitat Parlamentului European șiComisiei să investigheze acest caz. Grapini a spus că in acest caz sunt incălcate drepturile fundamentale ale omului si Drepturile Copilului. Grapini a adresat și o scrisoare prim-ministrului Sipilä, in care a prezentat cazul și a cerut o reacție urgentă din partea acestuia.

Și ministrul român de Externe, domnul Teodor Meleșcanu a luat pozitie in acest caz și și-a exprimat sprijinul față de medicul român si copiii săi. Meleșcanu a prezentat de asemenea această situație secretarului ministrului de externe al Finlandei, domnul Peter Stenlund.

Conform spuselor domnului Stenlund, vizita comitetlui finlandez la București ar fi fost programata cu jumătate de an in urmă, și ar avea ca scop întărirea relațiilor bilaterale romano-finlandeze. "Cu ocazia acestei intrevederi, a fost pusă in discuție și situația medicului român; importanța acordată de oficialitatile romane acestui caz a reieșit foarte clar in toate discutiile purtate cu omologii finlandezi.”


Stenlund a mai precizat ca probleme legate de interesul superior al copilului au fost evidențiate de nenumarate ori si intre Finlanda si alte state. De cele mai multe ori "acestea s-au limitat din fericire la discutii intre autoritati, deoarece media si interesele politice pot îngreuna rezolvarea situațiilor".


Conform informatiilor date de către ministerul român de Externe, Meleșcanu spera la un dialog constructiv cu autoritatile finlandeze. El mai spera ca autoritaților române sa li se permită accesul la copiii in chestiune. Afirmațiile lui Melescanu au la baza Tratatul de la Viena, conform caruia consulul unui stat are dreptul de de a vizita orice cetatean al respectivului stat, pe teritoriul altui stat. "Este foarte important ca acest tratat sa fie respectat, dar interesul copilului trebuie sa primeze", a raspuns Stenlund.


Ambasadorul Finlandei in Romania, doamna Pohjanheimo, menționeaza că Finlanda reprezinta o exceptie in raport cu celelate state europene, deoarece in Finlanda numai autoritățile au dreptul sa comenteze cu privire la situatia unor copii. "In acest caz e important ca autoritatile finlandeze sa cerceteze pe ce se bazeaza ingrijorarile statului roman si sa linisteasca protestatarii" a spus Pohjanheimo.


Acest caz se afla sub tutela protectiei copilului din Tampere. Seful acestui serviciu, Minna Kuusela,a refuzat sa vorbească despre acest caz, sub pretextul respectării confidențialității. Ea a precizat ca stie totusi despre cererea lui Melescanu si a promis ca o va lua in considerare. Conform spuselor lui Kuusela, protectia copilului din Tampere nu a luat legatura cu oficialitatile romane pâna acum. "Suntem deschisi la dialog dar nu putem discuta probleme confidentiale decât cu persoanele implicate si cu organele care supraveghează activitatea noastre", a mai precizat Kuusela. Stenlund a mai adăugat ca in alte situatii similare conlucrarea intre părti a fost bună. "Am incredere ca autoritatile isi vor asuma raspunderea si in acest caz", a mai spus Stenlund.


Miercuri, in Finlanda va sosi o delegatie din partea Parlamentului Romaniei. Delegatia este formata din trei parlamentari romani care vor discuta cu persoane din diferite ministere finlandeze, se vor intalni cu omologii lor din Parlamentul Finlandei, cu autoritati, precum si cu românca in cauză. La intalniri vor participa Minna Kuusela, reprezentanti din Ministerul finlandez al Justitiei, Ministerul Sănatății si al Protectiei Sociale cât și din Ministerul de Externe.


"Speram ca Finlanda sa inteleaga că nu dorim ruperea relatiilor dintre țările noastre. Ne dorim un proces corect in Justitie si o solutie viabila pentru ambii parinti" a spus vicepresedintele delegatiei, domnul Doru Coliu (care a acordat pe această temă și un interviu în exclusivitate pentru ActiveNews, care va fi publicat în ediția noastră de mâine- N.N.).

Coliu si presedintele comisiei, Constantin Codreanu, reprezinta romanii din Diaspora. Din delegatie face parte si deputatul Matei Dobrovie. Toti trei au fost extrem de activi in sprijinul acestui caz, in Parlamentul Romaniei.


Minna Kuusela a mai afirmat ca faptul că dacă doar unul dintre parinti are posibilitatea de a prezenta presei versiunea sa, aceasta reprezinta o problema. "Daca pe baza spuselor unuia dintre parinti se incepe judecarea publică a activitatii protectiei copilului, aceasta imagine ar putea fi deformata", a mai spus Kuusela. Deoarece informatiile sunt confidentiale, autoritatile nu se pot apara in media iar mediatizarea nu este in interesul copilului, a mai spus Kuusela. Ambasadoarea Pohjanheimo a mai spus ca spera ca situatia sa se clarifice si sa limpezeasca imaginea autoritatilor finlandeze. "I-am averizat ca la discutii nu se va putea discuta pe marginea unor lucruri confidentiale si ca s-ar putea sa fie dezamagiti deoarece discutiile se vor purta doar la modul general", a mai spus Pohjenheimo. Si Kuusela a afirmat ca nu vor putea vorbi pe marginea unor informatii confidentiale cu niste politicieni.


AVI (organul de cercetare a activitatii serviciului social) a respins doua plângeri pe marginea acestui caz, iar a treia se afla in lucru. De asemenea, cazul a fost inaintat la Curtea Suprema Administrativa si la CEDO. 


In acest moment, românii sunt dezamagiti. Vicepresedintele delegatiei, domnul Doru Coliu acuza partea finlandeza de lipsă de dialog. La inceputul lunii mai presedintele comisiei juridice din Parlamentul finlndez, Kari Tolvanen , precum si vicepresedintele acestei comisii, au fost in vizita de aproximativ o saptamana in Romania, pentru a face cunoștinta cu sistemul juridic de acolo. Cu acest prilej le-a fost prezentat si acest caz care, din lipsa de timp, a ramas la nivel de informare. "Au spus ca dreptatea trebuie sa invinga. Acest lucru nu s-a intamplat", a spus Coliu.


Pohjanheimo, pe de alta parte , spune ca partea romana e dezamagita ca nu se poate discuta pe detalii si a precizat ca ea nu are dreptul de a discuta despre lucruri confidentiale. Ambasadorul Finlandei la Bucuresti a fost invitată de două ori in Parlamentul Romaniei. Conform spuselor ei a fost vorba despre doua vizite de cate o ora si jumatate fiecare, in care ea a explicat partii romane cum functioneaza sistemul juridic si cel al protectiei copilului in Finlanda. Conform ambasadoarei, a fost vorba despre vizite normale de lucru. 


Desi Pohjanheimo crede ca increderea reciproca intre cele doua state e de ajuns pentru rezolvarea acestei situatii, se pare ca informatiile generale oferite de aceasta nu au putut linisti partea romana. A doua zi dupa proteste, pe pagina de Facebook a ambasadei Finlandei la Bucuresti a fost postat un articol in limba romana despre sistemul de protectie al copilului din Finlanda, iar românii au reactionat prin emoticoane de supărare, lacrimi sau hohote de râs. În acel text nu s-a spus nimic despre proteste sau despre cauza acestora." Așa încheie primul articol dintr-o serie, sperăm, "Cotidianul finlandez". Le așteptăm și pe următoarele. Mai multe detalii despre ultimele evoluții ale cazului puteți găsi la adresa Camelia-Smicala-vs-Finland.blogspot.ro/.