După ce Dana Nălbaru împreună cu Dragoș Bucur au decis să-și retragă copilul de la școală pentru a-l educa acasă, apar tot mai multe voci care susțin că actualul sistem de educație este depășit din toate punctele de vedere. Decizia lor a fost luată din dorința ca Sofia să învețe „despre lucrurile care îi plac, fără constrângeri, fără competiții impuse, fără note sau calificative.”

Economistul Bogdan Glăvan este unul dintre cei care critică sistemul de învățământ românesc și propune pe blogul Logec.ro
o reformă bazată pe 7 măsuri pentru redresarea școlii din țară. Printre aceste măsuri se află și homeschooling.

1. Privatizarea educației școlare prin recunoașterea rolului părintelui ca primul și cel mai important educator al copilului. Legalizarea homeschooling-ului. Nu există nici un argument care să contrazică importanța educației acasă, atât timp cât părinții dispun de competențe adecvate și de stimulente infinit mai bune pentru a asigura dezvoltarea copilului. Este aberant, de exemplu, ca un profesor (și sunt aproape 250 000 în întreaga țară) să nu aibă dreptul să-și educe acasă copilul, dar să aibă aprobarea pentru a-i educa pe alții (sute, mii) în cadrul școlii la care lucrează!

2. Continuarea privatizării prin înlăturarea piedicilor birocratice care stau în calea deschiderii de școli particulare; școlile particulare ar trebui să fie libere să își selecteze elevii după propriile criterii.

3. Autonomia reală a școlilor de stat (organizațională, funcțională, bugetară și curriculară), acestea fiind gestionate de către comunitate, în special de profesori și de părinți.

4. Fiecare cetățean român, la vârsta de 6 ani, va primi 12 vouchere anuale ce vor putea fi folosite doar în sistemul de invațământ. Atât școlile de stat cât și cele private pot încasa contravaloarea în lei (subvenție directa) odată ce elevul se înscrie și depune voucherul la școala respectivă. Pentru a satisface ideea gratuității învățământului, școlile de stat nu vor putea taxa pentru educație mai mult decat valoarea voucherului. Ele vor putea obține venituri suplimentare din alte servicii de educație.

5. Valoarea unui voucher anual este determinată prin împarțirea bugetului Ministerului Educației (după scăderea unui procent destinat cheltuielilor birocratice) la numărul total de copii eligibili pentru vouchere. Dacă datele ministerului arată diferențe sistematice în indicatorul "cost mediu pe elev” în funcție de ciclurile în care se afla acesta (primar, gimnazial, liceal) vom face voucherele de diferite valori în funcție de ciclu.

6. Asigurarea acumulării de competențe prin trecerea examenelor obligatorii naționale, inspirate din practica internațională. Un elev (școlit acasă, în școala publică sau privată) se poate înscrie oricând la oricare dintre examene cu condiția să fi trecut examenul inferior. Dacă un elev încheie cu succes învățământul preuniversitar mai devreme, diferența până la 12 vouchere o poate retrage cash. Dacă un elev nu încheie învățământul preuniversitar în termenul celor 12 vouchere, el va fi nevoit să își plătească studiile, dacă dorește să continue. Acest mecanism ar asigura responsabilizarea părinților și a elevilor: elevii silitori vor economisi bani, elevii leneși vor pierde financiar.

7. Pentru controlul calității în școlile private, orice școală privată cu grad de promovabilitate mai redus decât media școlilor publice 3 ani consecutivi nu va mai putea încasa vouchere timp de 5 ani.