Mănăstirea Oașa și Arhiepiscopia Ortodoxă Alba-Iulia organizează mai multe tabere pentru tineri pe două grupe de vârstă - 14-19 ani și 19-30 ani. Pentru adolescenți (14-19 ani) sunt două tabere, una pentru băieți, în perioada 11-17 iulie, la mănăstirea Oașa și alta pentru fete, la mănăstirea Țeț, în perioada 21-30 august.

Pentru 19-30 ani sunt organizate 4 tabere mixte (fete și băieți): Tabară Internațională Oașa (1-10 iulie, la Mănăstirea Oașa), Tabăra Națională „Părintele Teofil Părăian” (18-30 iulie, la Mănăstirea Oașa), Tabăra Științifică „Academia munților” (11-20 august, la Mănăstirea Oașa), Tabăra de Toamnă (15-26 septembrie, la Schitul „Sf. Ioan Evanghelistul” Găbud).

 Am stat de vorbă cu mai mulți tineri din Sibiu care fac parte din Organizația Tinerilor din Sibiu, o asociație care își propune să redescopere și să aducă la lumină valori tradiționale românești prin activități culturale și de voluntariat. Am rugat tinerii, elevi la Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu și studenți la diferite facultăți din Sibiu – Medicină, Litere, Inginerie, Teologie, să ne vorbească despre modul în care își petrec vacanța de vară împreună, cu folos. Aceștia au ales să ne povestească despre taberele organizate la Mănăstirea Oașa, la care participă deja de câțiva ani. Ne-au vorbit despre ele cu un entuziasm care sperăm să fie molipsitor pentru orice tânăr doritor de a fi părtaș la ele, în cuvintele pe care le redăm mai jos.     


Toți sunteți tineri, aveți între 16-24 ani. De ce fel de activități credeți că au nevoie tinerii de azi în perioada verii?
Alexandra Jelea: Cred că tinerii au nevoie să organizeze cât mai multe activități în care să fie împreună. Activități care să-i zidească, să le construiască solidaritatea, altruismul, să-i ajute să-i accepte pe ceilalți așa cum sunt, cu neputințe și calități. Și nu numai să-i accepte, ci și să-i iubească. Din punctul meu de vedere, taberele sunt activitățile care întrunesc toate aceste aspecte. În cadrul lor, tinerii se dezvoltă și cresc frumos împreună. 

Ce activități le propuneți voi tinerilor în perioada verii? 
Ioana Șofîlcă: În perioada vacanței noi participăm la Taberele organizate de Mănăstirea Oașa care oferă tinerilor o paletă largă de teme legate de cultură, spiritualitate și tradiții românești.

Ce tabere se organizează vacanța aceasta la Oașa? 
Teodora Șpan: Vara aceasta debutează cu Tabăra Internațională, între 1-10 iulie, care oferă șansa întâlnirii românilor din diaspora între ei, întâlnirea cu natura Văii Frumoase și a Lacului Oașa și prin aceasta întâlnirea profundă cu ei înșiși. Pentru adolescenți sunt organizate două Tabere: Tabăra de băieți, între 11-17 iulie și Tabără de fete, între 23-30 august, la Mănăstirea Țeț. Aceste tabere pun entuziasmul adolescentin în lucrare și cizelează simțul artistic pentru a potența și valorifica bucuria de a fi împreună. Pentru studenți se propune intergrarea în Civilizația Românească - tema Taberei stedențești „Părintele Teofil Părăian”, între 18-28 iulie. După aceea, se redă pulsul tinereții în cursul Taberei „Academia Munților” cu tema „Medicina și Credința” în perioada 11-20 august, iar în septembrie 15-26 septembrie se vorbește despre Viața duhovnicească la Metocul Mănăstirii Oașa, Schitul Sf. Ioan Evanghelistul de la Găbud.      

Câți tineri participă la aceste tabere? 
Ionuț Mangalea: An de an participă tot mai mulți tineri. Dacă la început, taberele alături de părintele Teofil Părăian numărau maxim 50 de studenți, acum s-a ajuns la 150- 200de tineri dornici să participe la aceste tabere. Pe timpul verii, de cele mai multe ori părinții de la mănăstire restricționează numărul participanților pentru că nu sunt atât de multe locuri de cazare câte cereri sunt.

De ce vin atât de mulți tineri? Ce vă adună, ce vă leagă și ce vă ține acolo? 
Ana Cucoranu: E greu de exprimat ce înseamnă Oașa pentru noi, ce ne atrage, ce ne convinge. Eu cred că Dumnezeu a avut o lucrare prin părintele Teofil Părăian, care s-a continuat mai apoi prin ucenicul său, părintele Iustin Miron. Ce e Oașa de fapt? E o taină, un izvor de apă vie care îți dă acces la veșnicie. Aici întâlnești firescul demult uitat în societatea contemporană. La mănăstire ajungi să te cunoști pe tine însuți, să descoperi comoara ce zăcea în tine, să-L cunoști, în esență, pe Hristos. Îndrăznesc să spun că ceea ce ne unește nu e nimic altceva decât o iubire sinceră, fiindcă aici, la Oașa, obștea ne-a învățat să ne iubim unii pe alții și ne-a convins că suntem o familie care duce în veșnicie. Secretul constă în frumusețea irepetabilă a fiecăruia dintre noi, fapt întărit de cuvintele părintelui Teofil: „unitate în diversitate.”Tinerii trăiesc o criză de identitate și caută un sens al acestei vieți. De aceea, tot mai mulți dintre ei au venit la Oașa în căutarea sinelui pierdut și...l-au găsit. Sunt mulți care s-au convertit aici, multe schimbări radicale...fiindcă Oașa schimbă vieți.  
 
Care este programul unei zile din tabără?
Roberta Rodu: Datorită programului taberelor,într-o zi la Oașa simți că ai făcut câte nu ai fi făcut într-o săptămână acasă! Slujba, în mod normal, începe de la 3 dimineața, dar obligatoriu este să fim la 6 la Sf Liturghie. Masa de dimineață e la ora 8, după care se împart ascultările, adică activități gospodărești prin mănăstire. Cred că dintre toate, asta ne crește cel mai mult! Munca ne crește. Iar la Oașa e o bucurie să lucrezi! Pentru că nu lucrezi niciodată singur. Vezi cât de puțin poți face singur, și cum TOTUL devine posibil ÎMPREUNĂ. E comuniune. E și jerfă, înveți să rupi din comoditatea ta, să ajuți pe fratele tău. E mare lucru! Și mai e o treabă…rugăciunea. În timpul ascultărilor, spunem rugăciunea inimii, iar asta ne unește cel mai mult. Bineînțeles că mai și povestim, ceea ce ne ajută să ne cunoaștem și să ne facem prieteni prin toată țara. Dar cel mai frumos e că ne rugăm împreună. La ora 13 e masa de prânz, după care facem repetiții de muzică psaltică, pentru că în timpul taberelor noi dăm răspunsurile la Sf Liturghie. La 16 e Vecernia, apoi iarăși masă, iar după masă sunt conferințe cu diverși invitați care ne vorbesc legat de tema taberei. Inclusiv la mese se citește câte ceva legat de tema taberei, sau din scrierile Părintelui Teofil Părăian. După o zi la Oașa, simt că nu am trăit degeaba ziua aceea! O zi la Oașa e întotdeauna cu folos…

 Există vreo legătură între activitățile din timpul verii și activitățile din timpul anului universitar?
Roberta Rodu: Activitățile din timpul verii, la Oașa, ne încarcă pentru activitățile din timpul anului universitar. De obicei, la Oașa ne vin ideile pentru ce urmează să facem în anul care vine. Ne sfătuim cu părinții și apoi ne punem pe treabă. Au legătură pentru că sunt cumva…una. Tot ce facem noi în Sibiu, e legat de ceea ce învățăm la Oașa. Chiar și numai pentru faptul că acolo prindem putere și râvnă! Și pleci cu chef să faci treabă bună! Tot ce se întamplă la Oașa ne inspiră, ne crește, ne motivează să punem mâna să facem și noi ceva pentru țara noastră, la nivelul la care suntem noi capabili să facem…Ne-ar fi și rușine să nu facem! Părinții fac atâtea pentru noi, se jertfesc o vară întreagă și tot restul anului și noi să nu ducem lucrarea mai departe?! 

Cum v-a ajutat pe voi faptul că ați participat la taberele de la Oașa?
Teodora Șpan: Cel mai frumos lucru la aceste tabere este faptul că ele nu te ajută temporar, iar roadele acestora nu au termen de valabilitate finit. Odată ce ai participat la o Tabără la Oașa ești ca și intergrat într-o familie și într-un cerc larg de prieteni în care te poți dezvolta pe toate planurile: social, cultural și sufletesc și poți fi sigur că la Oașa vei găsi mereu acumulator pentru bateriile tale cu voltaj mic.
Alexandra Jelea: În taberele de la Oașa eu am descoperit și am simțit frumosul. Slujbele mi-au arătat taina Ortodoxiei. Din ascultări am învățat bucuria jertfei. Conferințele mi-au dezvăluit bogăția omului și a neamului. Totul a fost închegat, cu măsură și bine organizat. Părinții de la Oașa m-au învățat să iubesc. Real și practic. Până atunci, iubirea pentru mine era doar în imaginație. Era o iluzie pe care mi-o cream. 
Roxana Marc: Taberele acestea au avut un impact major asupra mea ca elevă deoarece, stând într-un asemenea loc mai multe zile, L-am putut descoperi pe Dumnezeu în toate și prin toate, dar mai ales prin intermediul slujbelor zilnice. Taberele m-au ajutat și în devenirea mea ca persoană, deoarece în fiecare dintre acestea am avut șansa să aflu lucruri noi din diferite domenii ce se îmbină armonios cu Ortodoxia. De asemenea, taberele au fost un prilej de a lucra la relația cu cei din jur si de a descoperi frumosul din fiecare om.
Ana Cucoranu: Aici am învățat ce înseamnă să curgă viața prin tine și ce înseamnă să trăiești VIAȚA, nu iluziile! Am învățat că taina existenței constă în lucuri mărunte, că ele aduc autentica bucurie și te înalță la valoarea ta adevarată de fiu al lui Dumnezeu. 
Ioana Sofîlcă: Taberele petrecute la Oașa mi-au umplut viața de bucurie și frumusețe. În zile petrecute la mănăstire, am învățat că numai prin comuniune te apropii de ceilalți, iar prietenii mi-au devenit o a doua familie. La Oașa mă simt ca acasă, mai ales pentru că este locul în care mi-am găsit duhovnicul!
Andrei Mărginean: Aceste tabere te apropie de Dumnezeu, te fac să înțelegi că Dumnezeu este mai aproape de tine decât gândești. Aici mi-am făcut mulți prieteni adevărați.
Iulia Rădean: Pe mine personal, taberele de la Oașa m-au ajutat foarte mult! Eu am găsit o semnificație a cuvântului Oașa care spune totul cum m-a ajutat pe mine faptul că am participat la taberele de la Oașa. Așadar, O vine de la Organizează/ Ordonează prin faptul că suntem integrați într-un program, A de la Activează și ambiționează, Ș de la șlefuiește- te descotorosește de patimi și scoate ce-i mai bun din tine și A de la Ancorează - ancora este un element care te ține aproape de Țărmul care este Dumnezeu.

Teodora Piț: Tinerețe, entuziasm comuniune și credință sunt cuvintele cheie care pot caracteriza taberele de la mănăstirea Oașa și impactul lor asupra mea. Prin fiecare excursie și tabăra la care particip, Oașa reprezintă pentru mine atât locul în care mă regăsesc pe mine însămi, în care învăț ce înseamnă să iubești necondiționat pe toți cei din jur, cât și locul în care rugăciunea și știința se împletesc în mod armonios.