Adrian Coman și Clai Hamilton sunt doi homosexuali care s-au „căsătorit” în Belgia. Ȋn țara noastră, mariajul lor nu este recunoscut, conform art. 277, alin. (2) din Codul Civil.

Pe 21 noiembrie, cea mai înaltă instanță a UE (Curtea de Justiție a UE - CJUE) a avut o înfățișare în acest caz pentru a răspunde la întreabarea dacă noțiunea de soți din legislația europeană cuprinde și cuplurile de același sex. Întrebarea care se pune este: are CJUE competența de a redefini căsătoria pentru toți cetățenii UE? 

Procedurile amenință suveranitatea membrilor UE în ceea ce privește legislația familială. În viitor, UE ar putea încerca să forțeze statele să recunoască și căsătoriile între persoane de același sex stabilite în orice stat membru, indiferent de legislația lor națională. 15 state din UE definesc căsătoria ca fiind exclusiv uniunea dintre un bărbat și o femeie, iar șapte dintre aceste state au consacrat această definiție în constituțiile lor.

Opinia Avocatului General în caz va fi făcută publică pe 11 ianuarie 2018.

ADF International, care a depus un memoriu legal în fața Curții Constituționale a României, a furnizat câteva observații în acest caz:

Multe State europene recunosc și protejează căsătoria ca uniune dintre un bărbat și o femeie, în legile și constituțiile lor, întrucât acesta este dreptul lor.  Statele Membre trebuie să aibă libertatea de a afirma în legile lor că atât o mamă, cât și un tată, sunt în egală măsură esențiali în viața copilului. Acum, când UE se confruntă cu presiuni interne semnificative, redefinirea căsătoriei și a familiei  nu ar face decât să continue divizarea Uniunii, a declarat dr. Adina Portaru, avocat ADF International.

 

 

 

Implicațiile cazului Coman trec dincolo de recunoașterea cuplurilor homosexuale ca fiind "căsătorite”. CJUE ar putea statua principiul, de mult vehiculat la nivelul UE: un drept dobândit legal într-un stat membru (încheierea căsătoriei) trebuie să fie recunoscut în mod automat de toate celelalte state membre. Acest principiu ar putea fi mecanismul de import al unor drepturi și instituții nerecunoscute de legislația națională în domeniul familiei. De exemplu, în unele state membre se discută despre redefinirea căsătoriei în sensul schimbării numărului de soți (Suedia) sau posibil a reducerii vârstei de a încheia căsătoria (Franța). Anumite voci sugerează chiar că interdicția rudelor apropiate de a se căsători ar trebui să fie înlăturată. Dacă rezultatul acestor dezbateri naționale devine lege, atunci el ar fi obligatoriu pentru toate statele membre, inclusiv pentru România. Este suficient ca poligamia să fie recunoscută legal într-o țară ca fiind căsătorie, ca relația poligamă să solicite recunoașterea statutului de "căsătorie” în România și în celelalte state membre.

În 2010, cetățeanul român Adrian Coman și partenerul său, cetățeanul american Robert Claibourn Hamilton, au obținut un certificat de căsătorie în Belgia. Când România, în conformitate cu legislația națională, a refuzat să îi considere ca și cuplu căsătorit în România, au dat în judecată statul român. Cuplul a susținut că dreptul lor la libera circulație în cadrul UE a fost încălcat. În anul 2016, Curtea Constituțională a României a adresat întrebări de interpretare Curții Europene de Justiție. Acum este de competența Curții Europene să decidă cum să răspundă la aceste întrebări de interpretare.

Adrian Coman este directorul Programului Internațional pentru Drepturile Omului al Fundației Arcus, care finanțează cazurile LGBT din întreaga lume.

Uniunea este profund divizată în chestiunea căsătoriei. Dacă cea mai înaltă instanță din UE decide să contrazică protecția constituțională a căsătoriei, ar crea un conflict normativ fără precedent. Aceasta ar crea haos legal și diviziune și nu o mai bună armonizare a legislației europene, a declarat Sophia Kuby, directorul UE Advocacy pentru ADF International.