ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ȋn ziua de 20 ianuarie 2014, în Munţii Apuseni s-a prăbușit un avion ce efectua o cursă umanitară. A trecut un an și jumătate de la această tragedie, iar adevărul este la fel de departe ca și atunci. Nu știm de ce s-a prăbușit aeronava, de ce n-a putut fi ea localizată după prăbușire și nici de ce n-a fost salvată Aura Ion. Răspunsurile la aceste întrebări ar duce, automat, la identificarea celor vinovaţi. Şi nu se dorește asta. Ancheta, aflată în instrumentarea Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, e îngropată, în hârtii și în uitare, cu fiecare zi ce trece. Cui îi trebuie adevărul? Ce să facem cu el? 
 
Pentru a citi prima parte a anchetei faceți click AICI.

Sistemul de localizare 112 – „un sector cu o suprafață de circa 200 km pătraţi”

Ȋn ziua de 20 ianuarie 2014, la ora 16:16, Serviciul de Urgenţă a primit un apel, prin Centrul 112 Cluj/Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), de la numărul 0724 XXX XXX, apelant dr. Radu Zamfir, în care a fost anunţată prăbuşirea unui avion. „După identificarea urgenţei, conform procedurilor de operare, apelul a fost transferat către ISU Cluj (ora 16:20), SJA Cluj (16:20), IPJ Cluj (16:20), IJJ Cluj (16:20), COAP/MApN (16:22 – 16:27), ROMATSA (între orele 16:28 şi 16:33), Salvamont Braşov (16:34), Elicopter Târgu Mureş”, se precizează în raportul prezentat Guvernului de către ministrul de Interne. „La 16:20 – Serviciul de Telecomunicații Speciale a alertat şi pus la dispoziţie informaţia de localizare către serviciile de intervenţie: ISU Cluj, IJP Cluj IJJ Cluj, Serviciul judeţean de ambulanţă Cluj. Elementele de localizare puse la dispoziţie reprezentau poziţionarea pe hartă a sectorului transmis de operatorul de comunicaţii mobile la iniţierea apelului către 112, în limitele tehnice prevăzute de lege (sector/celulă). Suprafața acestui sector este de circa 200 km pătraţi, într-o zonă muntoasă împădurită”. Cu alte cuvinte, STS a reușit să stabilească doar că avionul s-a prăbușit undeva, în România. 
Ȋn 2008, STS anunţa că, „împreună cu specialiștii din MCTI, ANRCTI și ai Cosmote și Orange”, a pus la punct o soluţie tehnică pentru localizarea apelurilor de pe telefonul mobil la numărul de urgenţă 112, asa cum cere legislaţia europeană. „Sistemul sugerează o poziţie concretă a apelantului, dar, din cauza topografiei și a problemelor din reţea, localizarea este extinsă la o anumită zonă. Acesta este standardul solicitat de Uniunea Europeană și atât permit, în acest moment, reţelele operatorilor. Pe viitor, odată cu dezvoltarea tehnologiei, se vor implementa și soluţii de localizare mai precise”, susţinea, în 2008, Marcel Opriș, șeful STS. 
 

„Ȋn 5 secunde va fi localizat orice apel la 112”

Pe viitor, adică 6 ani mai târziu, s-a demonstrat că sistemul de localizare 112 este inutil. O afacere în care statul român a cheltuit 8,4 milioane RON. Ȋn iunie 2010, contractul de furnizare „Infrastructura GIS (Geographic Information System) pentru interoperabilitatea agenţiilor de urgenţă interconectate la Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU)” a fost atribuit de către STS firmei Teamnet Internaţional. „Noi am realizat partea software şi de localizare GIS pe hartă, parte care reuşeşte ca în 5 secunde să localizeze fiecare apel. Localizarea apelurilor în cinci secunde este unul din principalele beneficii (ale sistemului), pentru că în acest domeniu al situaţiilor de urgenţă diferenţa între viaţă şi moarte se măsoară în secunde uneori”, declara, în decembrie 2013, Bogdan Padiu, director general şi acţionar majoritar al Teamnet. 
Câteva zile mai târziu, pasagerii din avionul prăbușit în Munţii Apuseni au apelat în mod repetat serviciul 112, sperând că astfel vor fi localizaţi. Şi au trecut cele 5 secunde promise de 3600 de ori, până când au fost găsiţi. Nu de STS, ci de niște localnici.
La 25 martie 2014, PȊCCJ informa că „în interesul efectuării cercetărilor în cauză, au fost solicitate de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, declasificarea materialelor privind comunicările efectuate prin intermediul serviciului 112 la data de 20 ianuarie 2014, în legătură cu accidentul aviatic, precum şi relaţii privind tehnicile de localizare a apelanţilor acestui serviciu; de la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), relaţii privind modalitatea tehnică în care furnizorii de servicii publice de telefonie asigură preluarea apelului la serviciul de urgenţă „112” şi facilitează localizarea acestor apeluri de către SNUAU 112.”
O lună mai târziu, STS anunţa că „a primit Premiul european pentru cea mai bună reformă în Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU).”

Cauza morţii Aurei Ion, o miză în dosar

Procurorii ar trebui, de asemenea, să stabilească în ce condiţii a murit Aura Ion. Ȋn certificatul medical constatator al decesului, eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba la 21 ianuarie 2014, se precizează, la cauza morţii, „expunere îndelungată la frig (accident aviatic)”. Verdictul medicilor contrazicea însă declaraţiile publice făcute de Raed Arafat imediat imediat după accident. „Din câte am înţeles, în ambele cazuri (n.r. – Adrian Iovan și Aura Ion) decesele s-ar fi produs în prima oră, în primele 45 de minute”, susţinea Arafat. La rândul său, șeful SMURD Bihor, medicul Beres Zsolt, declara că „fata avea fracturată coloana cervicală, iar abdomenul era întins, semn al unei imense hemoragii interne. Nu de hipotermie a murit, aceasta este opinia mea categorică.”

Medicii legişti au precizat însă că acea fractură de coloană cervicală s-a produs fără afectarea măduvei spinării. „A murit în urma unui şoc hipotermic. A trăit până a ajuns la ambulanţă, dar a decedat din cauza frigului”, a declarat unul dintre legiști jurnaliștilor, sub protecţia anonimatului. Această concluzie complica însă ancheta, pentru că ridica două noi întrebări. Putea fi salvată Aura Ion dacă aeronava prăbușită era localizată mai devreme? I-a fost acordat ajutorul medical de urgenţă așa cum ar fi trebuit?

La 19 mai 2014, PȊCCJ anunţa că „a fost dispusă expertiza medico-legală privind pe victima Ion Aura, întrucât concluziile raportului de constatare medico-legală (autopsie) din 10.02.2014 nu au fost avizate de către Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca.” Acesta a fost momentul în care intenţiile anchetatorilor au devenit evidente. Deși art.173, alin. 4 din Codul de Procedură Penală prevede că „părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea”, iar familia Aurei Ion era constituită parte civilă în dosar, aceste drepturi i-au fost încălcate. Expertul propus de familia Ion nu a participat la realizarea re-expertizei. Şi, așa cum era de așteptat, concluziile IML Cluj au contrazis verdictul dat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba, stabilind că Aura Ion a decedat din cauza unei leziuni medulare (n.r. – leziune a măduvei spinării).     

Pentru familia Aurei Ion, a fost semnalul că se încearcă ascunderea adevărului, iar în iulie 2014 ea a apelat la serviciile casei de avocatură „Beleca & Asociaţii”, pentru a-i reprezenta interesele în dosar. Astfel, a fost solicitată o nouă expertiză medico-legală, care să fie realizată de către Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul INML. Printr-un comunicat de presă emis la data de 16 ianuarie 2015, procurorii ne-au comunicat, laconic, că au intrat în posesia raportului de experiză medico-legală al INML. Cele două întrebări, despre care se credea că au fost eliminate prin verdictul IML Cluj, rămân în continuare. Şi au nevoie de răspunsuri.     

 Au luptat pentru viaţa ei doar 77 de minute
  
Putea fi salvată Aura Ion dacă aeronava prăbușită era localizată mai devreme? I-a fost acordat ajutorul medical de urgenţă așa cum ar fi trebuit? „E posibil ca fata să fi intrat în stop cardiac încă din prima oră, și în prima oră oricum nu putea nimeni ajunge acolo. Fata avea o temperatură de 18 grade, ceea ce înseamna că era în stop de ceva timp”, declara Raed Arafat la 23 ianuarie 2014. Avionul s-a prăbușit în jurul orelor 16:00 și există dovezi certe că, la orele 23:00, Aura Ion prezenta încă semne vitale. Că ea încă trăia!

„Aura merita să i se acorde mai multe șanse”, spune sora ei, Mariana Ciucă. „Am citit multe studii făcute de specialiști în domeniu. Şi așa am aflat că un pacient cu hipotermie nu e declarat decedat până nu e «cald și mort». Acestea sunt procedurile standard. I se administrează ser încălzit cu un grad pe oră. Şi trebuie să treacă câteva ore bune până ca medicii să poată declara decesul. Or, în cazul Aurei, trebuie stabilit  dacă e în regulă momentul în care a fost declarat decesul.”

Primul echipaj SMURD a ajuns la Aura la ora 21:30. Abia la 22:45 ea a fost preluată de prima ambulanţă. Iar la ora 00:02 i-a fost declarat decesul. Salvatorii SMURD au luptat pentru Aura doar o oră și 17 minute. Cum? „A fost adusă la ambulanţă. Am continuat resuscitarea, am aflat că s-au făcut manevre de resuscitare şi la faţa locului, dar datele erau contradictorii. Am continuat resuscitarea pentru că, în hipotermie, creierul, care îşi scade activitatea, are şansa de a-şi reveni, dacă trupul este încălzit. De aceea am încercat manevrele. Ceea ce am constatat era un abdomen destins care, din punctul nostru de vedere, era o suspiciune de hemoragie masivă sau leziune de tub digestiv. Pupilele nu reacţionau. Când am măsurat temperatura (n.r. - corpului), era 18,6° Celsius, iar EKG era o bară. Atunci am declarat decesul, adică în maşina SMURD”, declara, în acele zile, coordonatorul SMURD Cluj, dr. Adela Golea.
 

„Absenţa semnelor de viaţă nu e un criteriu de certitudine pentru declararea decesului”

„Răcirea corpului uman duce la reducerea consumului celular de oxigen cu aproximativ 6% pentru fiecare 1°C de scădere a temperaturii centrale. La 28°C consumul de oxigen este redus cu aproximativ 50% și la 22° C cu aproximativ 75%. Ȋn unele cazuri, hipotermia poate avea efect de protecţie asupra creierului și a organelor vitale, și recuperarea neurologică intactă poate fi posibilă chiar și după stop cardiac prelungit, dacă hipotermia severă s-a dezvoltat înainte de instalarea asfixiei”, se precizează în „Ghidurile de resuscitare 2010” ale Consiliului European de Resuscitare. 
„Atenţie la stabilirea diagnosticului de deces la pacientul hipotermic! (...), doar absenţa semnelor de viaţă (stadiul IV de hipotermie în clasificarea elveţiană) nu este un criteriu de certitudine pentru declararea decesului. La 18°C (n.r. – aceasta era și temperatura corpului Aurei Ion) creierul poate tolera perioade de oprire a circulaţiei de zece ori mai mari decât la 37° C. Midriaza (n.r. – dilataţia pupilei) poate fi secundată unei mari varietăţi de injurii și nu trebuie interpretată ca semn de deces. Supravieţuirea, cu o bună calitate a vieţii, a fost raportată după stopul cardiac instalat secundar imersiei în apărece, cu temperatură centrală de 13,7° C și resuscitare prelungită. Ȋn alt caz, un pacient hipotermic sever a fost resuscitat cu succes după șase ore și jumătate de RCP (asocierea dintre respiraţia artificială, „gură la gură”, și resuscitarea cardiacă). Ȋn prespital, resuscitarea nu ar trebui iniţiată doar în cazul în care stopul cardiac este clar secundară unei leziuni letale, boală incurabilă, asfixie prelungită sau dacă toracele este incomprimabil. La toţi ceilalţi pacienţi trebuie luat în considerare principiul tradiţional că «nimeni nu este mort, până când nu este cald și mort»”, se subliniază în „Ghidurile de resuscitare 2010”.

 Angajaţii SMURD au fost reaudiaţi

La solicitarea familiei Ion, luna trecută au fost reaudiaţi toţi angajaţii SMURD care au participat la această operaţiune de salvare. Declaraţiile pe care ei le-au făcut anchetatorilor în primele zile după accident erau lacunare și nu conţineau informaţii menite să ducă la stabilirea adevărului. La reaudierea din iunie a.c., s-a descoperit că există contradicţii și cu ceea ei au declarat iniţial, dar și între declaraţiile lor. 

„Se conturează anumite indicii de vinovăţie faţă de SMURD, în sensul că nu au fost respectate prevederile legale, regulamentele lor”, spune avocatul Laura Beleca. „De când a fost preluată de primul echipaj SMURD, au fost o serie întreagă de iregularităţi atât în acordarea primului ajutor, care nu a fost ca la carte, cât şi la declararea decesului, care a fost grăbită, încălcându-se toate procedurile în ce priveşte intervenţia în cazul persoanelor aflate în stare de hipotermie.” 

Teoretic, ancheta continuă, până la aflarea adevăului. Practic, ea bate pasul pe loc. Comunicatele pe care PȊCCJ le posta periodic, într-o secţiune special creată pentru acest caz, s-au rărit. Apoi, au încetat. Ultima înștiinţare, emisă aniversar, la 16 ianuarie 2015, adică la comemorarea unui an de la producerea accidentului aviatic, ne informa, sec, că, în perioada februarie 2014 – ianuarie 2015, au fost efectuate numeroase activităţi de urmărire penală: „au fost audiate, pe parcursul a 2.354 ore de anchetă, 209 persoane din care 3 părţi civile şi 206 martori”.

Singurii constituţi parte civilă în acest dosar sunt părinţii și sora Aurei Ion. „Răbdarea noastră are limite umane”, declară Mariana Ciucă. „Am încercat să susținem ancheta aceasta din toate punctele de vedere, am contractat avocaţi, experți și specialiști cu pregătire avansată, care să ne asiste și să ne ajute să aflăm adevarul din spatele actelor de corupție și incompetenţă! Facem tot ce ne stă în putinţă din punct de vedere uman, moral și juridic! Avem vinovați? NU!! Vinovații se ascund bine, după anchete și expertize! După declarații mincinoase și amnezii, după mite și șantaj, după legi făcute pentru ei, după lipsa de personal specializat, după protocoale inventate peste noapte!”