DNA a anunțat oficial finalizarea anchetei asupra împrejurărilor care au contribuit la producerea accidentului rutier ce a determinat decesul polițistului Bogdan  Gigină (28 ani).

În seara zilei de 20 octombrie 2015, în timp ce însoțea coloana oficială a lui Gabriel Oprea, agentul de poliție a căzut cu motocicleta într-o groapă ce nu ar fi fost semnalizată corect. Iar „la momentul producerii accidentului, victima făcea parte dintr-un dispozitiv de însoțire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuința sa”, precizează DNA.

Potrivit rechizitoriului, accidentul rutier care a determinat decesul polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin s-a produs ca urmare a nerespectării, de către inculpații Oprea Gabriel (la acea dată ministru al afacerilor interne), Mazilu Petre (administrator și unic asociat al General MPM Impex SRL) și General MPM Impex SRL, a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activități (activitatea de însoțire a ministrului de către polițiști rutieri în cazul celui dintâi, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul celor din urmă).

Concret, începând cu preluarea, la începutul anului 2014, a funcției de ministru al afacerilor interne, inculpatul Oprea Gabriel a dispus - cu încălcarea dispozițiilor legale privind însoțirea demnitarilor de către poliția rutieră - însoțirea sa permanentă de către un dispozitiv de poliție rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte și un polițist rutier motociclist.

În acest mod, ministrul de interne de la acea dată Oprea Gabriel și-a conferit, în mod discreționar, „drepturi” neprevăzute de cadrul legal, „drepturi” a căror exercitare a presupus punerea unor polițiști rutieri în situații de risc sporit, și totodată a impus ca deplasarea echipajelor de poliție rutieră să se facă în regim de viteză sporită. 

Pe cale de consecință, inculpatul Oprea Gabriel a pus polițiștii rutieri care au executat această activitate de însoțire într-o situație permanentă de risc sporit, obligându-i să participe la o activitate cu un potențial ridicat de producere de evenimente rutiere, precizează DNA.

Referitor la inculpații Mazilu Petre și General MPM Impex SRL, a rezultat că aceștia, cu încălcarea dispozițiilor legale privind executarea semnalizării rutiere, nu au luat măsuri pentru instruirea angajaților cu privire la modalitatea corectă de realizare a semnalizării rutiere aferente lucrărilor executate partea carosabilă și au pus la dispoziția angajaților semne rutiere realizate artizanal, neconforme standardelor de siguranță, faptă care a avut ca urmare realizarea total necorespunzătoarea a semnalizării rutiere aferente unei lucrări executate pe strada Știrbei Vodă din București, în zona în care s-a produs accidentul.

Potrivit probelor administrate în rechizitoriu a rezultat faptul că inculpații Oprea Gabriel, Mazilu Petre și General MPM Impex SRL au prevăzut posibilitatea producerii unui accident rutier letal, însă au socotit fără temei că un astfel de rezultat nu se va produce. Cei trei au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă

În vederea reparării pagubelor produse prin comiterea infracțiunilor care fac obiectul cauzei, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile aflate în posesia ori proprietatea următoarelor persoane fizice și juridice: OPREA GABRIEL, S.C. GENERAL M.P.M. IMPEX S.R.L. și MAZILU PETRE. 

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

 

În același dosar, procurorii au dispus clasarea față de Nițu Tiberiu-Mihail, la data faptelor, procuror general al României, pentru complicitate la abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. 

La începutul acestui an, părinții lui Bogdan Gigină au depus o plângere la Curtea Supremă de Justiție, prin care reclamau că ancheta DNA durează nepermis de mult.

DNA s-a apărat, precizând într-un comunicat de presă că „s-a cerut declasificarea, de către cinci instituții publice, a unor documente care au legătură cu cauza, clasificate ca secret de stat sau secret de serviciu”, iar „declasificarea acestor documente s-a realizat, parțial, abia în decembrie 2017 și în ianuarie 2018”.

Judecătorii de la ÎCCJ au considerat că argumentația procurorilor nu se susține și au dat următoarea soluție: 

„Admite contestația formulată de petenții Gigină Carmen și Gigină Reluca Cornel privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 905/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, în care sunt cercetați inculpații Oprea Gabriel, Mazilu Petre și S.C. General MPM Impex S.R.L., precum și suspecții Nițu Tiberiu-Mihail și Corcodel Adrian. Stabilește termen pentru data de 1 mai 2018, până la care procurorul să rezolve cauza nr. 905/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției potrivit art. 327 C.pr.pen..”   

Trimis în judecată de DNA în mai 2016, pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri, Gabriel Oprea este judecat la Curtea Supremă, în ședințe secrete și la ore extra-ordinare.

Când dosarul era în camera preliminară, DNA a ridicat o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art.352 alin.(11) și alin.(12) din Codul de procedură penală.

„Prin excluderea probelor clasificate în condițiile aplicării art.352 alin.(11) și alin.(12) din Codul de procedură penală, pe de o parte, ar fi afectat dreptul părții civile la un proces echitabil (...). Procedura privind mijloacele de probă clasificate, prevăzută de art.352 alin.(11) și alin.(12) din Codul de procedură penală, nu a avut în vedere respectarea drepturilor celorlalte părți din proces, în afara inculpatului, și nici inegalitatea inculpaților în fața legii penale, pe baza hotărârii discreționare a unei autorități administrative”, susținea DNA în motivarea excepției de neconstituționalitate.

CCR a admis excepția, iar la 18 ianuarie a.c. a decis că „dispozițiile art.352 alin.(11) și alin.(12) din Codul de procedură penală contravin dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art.21 alin.(3) din Constituție, precum și principiului unicității, imparțialității și al egalității justiției pentru toți, prevăzut de art.16 alin.(1) și alin.(2) și de art.124 alin.(2) din Constituție”. 

Ca urmare a deciziei CCR, sintagma „instanța solicită" cu raportare la sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului" (art.352 alin.11), dar și sintagma „autoritatea emitentă" (art. 352 alin.12) și-au încetat efectele juridice începând cu data de 9 aprilie a.c.. 

O săptămână mai târziu, la ultimul termen din procesul pe care Gabriel Oprea îl are la ÎCCJ, instanța a dispus sesizarea CCR „cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală”. Și a amânat judecarea cauzei la data de 19 iunie 2018.

Iar informații clasificate există și în dosarul Gigină, al doilea în care Gabriel Oprea va apărea în fața judecătorilor ÎCCJ.