ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


• Reacție rapidă - Parchetul General s-a sesizat din oficiu instant, după primul articol din seria de dezvăluiri • Condrea trecea pe etichete concentrații mari de substanță activă, pentru a vinde mai ușor dezinfectanții • Din cele 39 de produse declarate neconforme, 12 nu au fost testate • Pentru restul, nu au fost verificate toate standardele menționate în aviz
 
Ȋntr-o luni, pe 25 aprilie 2016, Cătălin Tolontan publica, alături de alți doi colegi de la „Gazeta Sporturilor”, primul episod dintr-un serial de investigații despre HEXI PHARMA și „dezinfectații diluați”. 

„Victimele de la «Colectiv» au murit și milioane de români sunt tratați în spitale dezinfectate cu substanțe pe care statul nu le controlează niciodată în laborator. (...) Antisepticele Hexi Pharma (...) ar trebui să lupte exact cu setul de bacterii ucigașe care au fost descoperite în corpurile morților de la «Colectiv»”, acuzau jurnaliștii.

Ȋn primăvara anului trecut, tragedia din Colectiv se întâmplase parcă ieri. Opinia publică și, implicit, mass-media, încă mai reacționau emoțional la tot ce avea legătură cu subiectul. Procurorii, la fel. Sau, mă rog, ei erau deja pregătiți să reacționeze.  

Marți, 26 aprilie 2016, a doua zi după publicarea primului articol din serialul de investigații, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PȊCCJ) s-a sesizat din oficiu. Procesul-verbal de sesizare a fost trimis apoi, potrivit regulilor de competență materială și teritorială, Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 care a preluat cauza.

A treia zi, miercuri, 27 aprilie 2016, prin ordonanța prim-adjunctului Procurorului General, dosarul a fost preluat de PȊCCJ, în vederea efectuării urmăririi penale de către Secția de urmărire penală și criminalistică a acestei unități. 

Joi, 28 aprilie 2016, episodul 3 din seria dezvăluirilor jurnalistice anunța „AM FĂCUT PROBE DE LABORATOR: DEZINFECTANTUL FOLOSIT ÎN 2.000 DE SĂLI DE OPERAȚIE DIN ROMÂNIA ARE O SUBSTANȚĂ ACTIVĂ DILUATĂ DE 10 ORI!” Și toți cetățenii României care au trecut vreodată printr-un spital, fie și în vizită, au intrat în panică. Diluarea de 10 ori înseamna transformarea unui dezinfectant în apă de ploaie. Spitalele care ar fi folosit aceste produse deveneau bombe bacteriologice. Iar pacienții operați, dar neatinși de infecțiile nosocomiale – adevărate minuni medicale.

Ȋn aceeași zi, ministrul Sănătății de atunci, Patriciu Achimaș, a dispus acțiuni de control cu privire la  utilizarea dezinfectanților produși de firma Hexi Pharma. Controlul s-a desfășurat „în colaborare cu Parchetul General, care urmărește derularea acestor activități, fiind efectuate cercetări pentru a se stabili cu celeritate dacă există sau nu o problemă de sănătate publică în legătură cu utilizarea acestor biocide.”

Abia la 4 mai 2016, adică după ce dezvăluirile jurnalistice au avansat și întreaga mass-media a preluat subiectul, Parchetul General a anunțat public că „s-a constituit un dosar penal având ca obiect informațiile vehiculate în spațiul public privind dezinfectanții produși de o firmă autohtonă utilizați în unitățile sanitare.”
 
Rechizitoriu: „S-a obținut aviz de punere pe piață pe o valoare a concentrației nerealist de mare”

La 9 mai, polițiștii de la judiciar au dus la ICECHIM – Departamentul Analize, Teste, Ȋncercări, mai multe bidoane cu dezinfectanți produși de HEXI PHARMA. După trei zile, rapoartele de încercări au concluzionat că există diferențe de concentrații ale substanțelor active între valoarea declarată pe eticheta produselor și cea determinată în urma testărilor. Dar „conținutul diminuat de substanță activă din produsul dezinfectant nu demonstrează ineficiența biocidă a acestuia, iar conformitatea eficacității biocide nu anulează neconformitatea chimică”, preciza ICECHIM, într-un drept la replică trimis postului Antena 1.
 
La 13 mai 2016, prim-ministrul de atunci al României, Dacian Cioloș, avertiza că „dacă mai sunt unele spitale care folosesc dezinfectanții Hexi Pharma, o fac pe răspunderea lor”.

La 22 mai 2016, Dan Condrea, patronul firmei HEXI PHARMA, a fost victima unui accident de circulație în care și-a pierdut viața. A fost „un act suicidal”, au concluzionat procurorii, două luni mai târziu. 

La 23 august 2016, procurorul general al României, Augustin Lazăr, anunța că s-a finalizat efectuarea testelor de eficiență pe unul dintre loturile cu dezinfectanți produși de HEXI PHARMA. „Rezultatele sunt de ambele tipuri: și negative, și pozitive. Doar în final se va putea stabili în ce măsură ele sunt relevante. (...) Urmează alte teste de eficiență, pe un alt lot care va fi trimis acestui institut (n.r. – Institutul Cantacuzino) și va fi un ansamblu de loturi în final, care vor da tonul final al procentajului”, declara Augustin Lazăr.

De fapt, majoritatea rezultalelor erau pozitive. Adică dezinfectanții, deși nu aveau concentrația de substanță activă trecută pe etichetă, erau eficienți. Cum? Active News a demonstrat asta, încă din august 2016. 

Ȋn plus, chiar în rechizitoriu se arată că „pentru a-și asigura un grad satisfăcător de penetrare a pieței din România într-un context de prezență pe piață a unor concurenți importanți, (...) s-au menționat pe etichete concentrații mari de substanță activă pentru ca managerii spitalelor să poată justifica achizițiile de produse HEXI PHARMA sau să le prefere în mod real. (...) S-a obținut aviz de punere pe piață pe o valoare a concentrației nerealist de mare, după care aceasta nu a fost respectată niciodată, fiind chiar semnificativ mai mică decât în produsele concurenței”.

Din 41 de dezinfectanți, 14 nu au fost găsiți pentru a fi testați
 
Conform datelor prezentate în extrasul de rechizitoriu din dosarul HEXI PHARMA, „39 de produse, comercializate către 340 de unități sanitare au fost neconforme sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide. (...) Două produse, până la totalul de 41 – GLUTEX și HEXIO-STER – nu au fost găsite pentru a fi testate, însă potrivit rețetei identificate la nivelul S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., acestea respectau concentrația de substanță activă din avizul de plasare pe piață (Glutaral 2%).”

Ȋn fapt, din datele rechizitoriului rezultă că din cele 39 de produse declarate neconforme, 12 nu au fost testate „din punct de vedere al eficienței biocide, nefiind identificate cu ocazia efectuării verificărilor de către organele de cercetare penală”.

Din cele 27 de produse dezinfectante testate la Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino”, cel puțin 18 au trecut testările bactericide, fiind declarate eficiente. Ȋn cazul altor doi dezifectanți, formularea din rechizitoriu este ambiguă. Astfel, despre HEXIO SCRUB ni se spune că „produsul în cauză a fost ineficient (...) la testarea efectuată de Institutul Național de Cercetare «Cantacuzino», pe partea de eficiență fungicidă”, fără a fi pomenit rezultatul testării bacteridice. Ȋn cazul HEXIO-IOD SCRUB, rechizitoriul precizează că „a fost supus unui număr de patru testări la Institutul Național de Cercetare «Cantacuzino», S.C. (...) S.R.L. și laboratoarele (...) și (...), din punct de vedere bactericid, micobactericid și tuberculocid, ocazie cu care produsul s-a dovedit a fi ineficient la trei testări”. 
Cercetezi o firmă sub acuzația de zădărnicirea prevenirii și combaterii bolilor, patronul firmei moare în condiții suspecte și, în ciuda presei care vuie că toți dezinfectanții HEXI PHARMA sunt praf și pulbere, testele îți arată că marea lor majoritate erau eficienți împotriva bacteriilor din spitale. Fără îndoială, momentul comunicării acestor rezultate de către INC „Cantacuzino” a reprezentat un impas în anchetă. „Ne gândim, pregătim teste care să fie efectuate la institute din străinătate. Este o procedură în curs. Este o procedură mai complicată", declara Augustin Lazăr la 23 august 2016. 

A doua zi, Parchetul General a emis un comunicat de presă în care preciza că „efectuarea testelor presupune alocarea unor sume importante de către Ministerul Public. Pentru unele tipuri de teste de eficacitate care nu pot fi efectuate în România s-a apelat la un laborator acreditat dintr-un alt stat al Uniunii Europene. Astfel, soluția ce va fi dispusă în cauză de către procurori va avea în vedere atât rezultatele testelor și probele administrate până în prezent, cât și pe cele aflate în curs de derulare, întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 5 din Codul de procedură penală, pe parcursul urmăririi penale procurorii administrează probele atât în acuzare, cât și în apărare.”

Rechizitoriu: „Produsele nu au fost testate cu privire la toate standardele menționate în aviz”

Cheltuielile judiciare stabilite în acest dosar au fost de aproximativ 245.000 de lei. Adică 55.000 de euro. Cel mai mult au costat testele de eficacitate efectuate în străinătate. Rezultatele sunt dovezile prin care procurorii probează comiterea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor. 

Art. 352 alin. (1) Cod Penal
„Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”

„Bolile”, în acest caz, sunt infecțiile nosocomiale „cauzate de o serie de microorganisme, mai mult sau mai puțin rezistente la substanțe biocide”, se precizează în actul de acuzare. „Microorganismele – numite și microbi – cuprind bacterii, viruși, ciuperci (fungi) și paraziți. Produsele biocide au scopul și aptitudinea să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă și să prevină acțiunea organismelor dăunătoare menționate”.

Ȋn extrasul de rechizitoriu (varianta pentru presă este anonimizată și cenzurată) se face referire la cel puțin patru institute care au efectuat testele de eficacitate ale dezinfectanților HEXI PHARMA: Institutul Național de Cercetare  „Cantacuzino”, S.C. (...) S.R.L, laborator (...) din Cehia, laboratorul (…) din Italia. La ultimul, verificarea dezinfectanților a fost efectuată la solicitarea S.C. HEXI PHARMA CO. S.R.L.

Pe principiul „procurorii administrează probele atât în acuzare, cât și în apărare”, din rezultatele testelor efectuate în Italia au fost selectate pentru rechizitoriu doar patru: unul de eficiență și trei negative.

Din analizele efectuate la laboratorul din Cehia, în rechizitoriul Parchetului General sunt menționate 18 rezultate. Majoritatea (16) sunt pentru acei dezinfectanți ce fuseseră declarați eficienți de INC „Cantacuzino”. 

De pildă, în cazul produsului BIXOL, un gel folosit pentru dezinfecția igienică și chirurgicală a mâinilor și tegumentelor, INC „Cantacuzino” a constatat că este eficient din punct de vedere bactericid și fungicid (testare pe Standardele SR EN 1276 și 1650), dar analizele efectuate la laboratorul din Cehia au arătat că este ineficient pe partea micobactericidă și tuberculocidă (testare pe Standardul EN 14348).

Dar Standardul EN 14348 presupune „testarea cantitativă a suspensiei pentru evaluarea activității micobactericide a dezinfectantelor chimice de uz medical”. Pentru evaluarea activității micobactericide sau tuberculocide există Standardul cu nr. SR EN 14563. Ȋn Avizul eliberat de Comisia Națională pentru Produse Biocide pentru dezinfectantul BIXOL (n.r. avizele au fost publice la această adresă: http://laboratoronline.ro/cgi-sys/suspendedpage.cgi) nu se preciza că el ar îndeplini acest standard. Ȋnsă rechizitoriul nu mai menționează acest fapt. 

 
Ȋn urma testelor efectuate la „Cantacuzino”, BIXOL s-a dovedit a fi eficient din punct de vedere bactericid și fungicid. Adică a îndeplinit 5 din cele opt standarde declarate în Avizul eliberat de Comisia Națională pentru Produse Biocide. Două dintre standarde, eficiența virucidă și inactivarea virusurilor, nu au mai fost verificate de anchetatori. Pentru niciunul dintre dezinfectanții HEXI PHARMA, deși în rechizitoriu se spune că „utilizarea în spitale, pe o perioadă îndelungată, a unor produse cu acțiune (...) virucidă (...) îndoielnică a creat premisa proliferării acestor microorganisme.”

Menționăm că produsele nu au fost testate cu privire la toate standardele menționate în avizul de plasare pe piață, pe de o parte din necesitatea rezolvării cauzei într-un termen cât mai scurt și, pe de altă parte, datorită faptului că un produs ineficient bactericid este, cel mai probabil ineficient pe viruși sau spori. Oricum, în măsura în care produsul nu are efect asupra unei părți din microorganismele pe care ar trebui să le distrugă, produsul a fost catalogat ineficient”, se precizează în rechizitoriu.

Nicio legătură de cauzalitate între utilizarea dezinfectanților și vreo infecție nosocomială

Cum s-„a creat premisa proliferării acestor microorganisme”? Rechizitoriul nu ne explică. Nu e demonstrată nicio legătură de cauzalitate între folosirea de către spitalul X a unui dezinfectant despre care s-a demonstrat că era ineficient în cazul bacteriei Y și creșterea numărului de infecții nosocomiale provocate de acea bacterie, în acel spital.  

La Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri din București au fost internate 31 de victime ale incendiului din Colectiv. Conform Raportului Corpului de Control al Guvernului din martie 2016, spitalul a declarat că 4 pacienți au suferit infecții nosocomiale. Conform listei contractelor cu produse biocide pe anul 2015, publicată de ministerul Sănătății, HEXI PHARMA a furnizat spitalului dezinfectanți, în valoare de 35.100 RON. Poate exista o legătură de cauzalitate? 

Anchetorii ar fi trebuit să stabilească dacă în îngrijirea pacienților infectați cu bacteria Y s-a folosit un dezinfectant despre care s-a stabilit ulterior, în urma testelor de laborator efectuate, că era ineficient în cazul bacteriei Y.

Dar tot în 2015, conform datelor oficiale, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri a avut contracte, în valoare de 22.750 RON, și cu un alt furnizor de biocide. Neverificând eficiența tuturor biocidelor folosite în spital, e imposibil de determinat care dintre ele a permis „proliferarea microorganismelor”.

Deși se auto-sesizaseră imediat după apariția unui articol care făcea legătura între  victimele de la Colectiv și dezinfectatele din spitale, procurorii n-au mers cu verificările până la capăt, precizând în rechizitoriu că „prezentul dosar nu deschide calea participării în cauză, în calitate de persoane vătămate sau părți civile, a unor persoane care au contractat infecții asociate asistenței medicale și care au reușit să obțină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. (...) Prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. și apariția unei anumite infecții într-un spital.”

N-au mers mai departe nici jurnaliștii care au declanșat iureșul dezvăluirilor. Ȋn noiembrie 2016, părinții celor decedați după tragedia din Colectiv au depus o plângere la Parchetul General, prin care solicitau verificarea modului în care spitalele le-au îngrijit copiii. Au trecut opt luni, iar procurorii nu au comunicat nici măcar că există vreun dosar în lucru.
 
La 6 martie a.c. Parchetul General a trimis dosarul HEXI PHARMA la Tribunalul București. S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., Dinu Flori, director general al societății, și Leva Mihail, inginer chimist în cadrul societății, au fost acuzați de comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri, uz de fals și participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor. Ȋn ce-l privește pe Dan Condrea, s-a dispus clasarea cauzei.

După patru luni de verificare, judecătorul de cameră preliminară a respins ca nefondate cererile formulate de către inculpații S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. și Dinu Flori, de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale și a constatat „legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 191/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (...), a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.”
Zilele trecute, Dinu Flori și HEXI PHARMA au atacat decizia, iar contestațiile lor se vor judeca la Curtea de Apel București. 

VA URMA: Ce s-a întâmplat cu numărul infecțiilor nosocomiale după retragerea produselor HEXI PHARMA și care sunt cauzele reale ale acestor infecții