Nici n-am auzit când a intrat judecătorul în sală. Zeci de avocații stau în picioare pe culoarul dintre bănci, fâlfâind robele negre, ca un stol ce anunță ninsoarea. Afară-i dulce început de primăvară, soarele bate în geamuri și-ncălzește și mai tare aerul din sala de judecată. 

Când s-a deschis ușa sălii, am intrat la grămadă, avocați, inculpați, părți civile și jurnaliști, și ne-am așezat fiecare în bănci, cum am prins loc. Cât mai aproape de masa judecătorului. Care-i la vreo cinci metri mai în față, dar pare la mii de ani lumină, așa de încet vorbește magistratul. Am prins un loc în primele rânduri, acolo unde avocații au și un soi de măsuță instalată. Pe lemnul celei din fața mea, cineva a scrijelit „VIP”, iar altcineva, un desen obscen. Pun deasupra caietul în care scriu și ascult cum grefiera citește lista părților civile. E un lung pomelnic, întrerupt de „prezent și asistat” sau „reprezentat”. 

Când se termină lista părților, se epuizează și aerul din sala de judecată. Unul dintre patronii de la Colectiv, inculpat în dosar, deschide geamul, cu aprobarea jandarmului, iar de-afară răzbate ciripitul păsărălelor. Ȋl acoperă pe judecătorul care, oricum, se auzea în surdină. Mă ridic în picioare, pe vârfuri, sperând că voi reuși să-i citesc pe buze. Zadarnic. „Mai tare!”, se aude din spatele sălii. „Mai tare, nu se aude nimic!”, mai strigă câțiva.

„O să vorbesc mai tare, deși nu-mi permite aparatul”, spune judecătorul. Și-l și auzim. 

La termenul trecut, procurorul de ședință solicitase trimiterea acestui dosar la Tribunalul București și conexarea lui la dosarul în care este judecat Piedone, fostul primar al sectorului 4, pentru că „toate piesele, ca ansamblu, trebuie să se afle pe masa aceluiași judecător”. Dar dosarul lui Piedone încă nu a trecut de camera preliminară, contestația se judecă joi, la Curtea de Apel București. Prin urmare, instanța de la Judecătoria Sectorului 4 nu poate da nici azi o soluție în privința acestei cereri.

Așa că judecătorul invită avocații din sală să facă solicitări, dacă doresc. Și ei se așază la coadă, pentru a lua cuvântul, rând pe rând, la microfon. Primul vorbitor cere introducerea în cauză a Ministerului Finanțelor și a Ministerului Sănătății, pentru ca statul român să fie astfel tras la răspundere, ca parte responsabilă civilmente, pentru dezastrul din Colectiv și tragediile ce au urmat. De asemenea, se cere introducerea în cauză a SC Digidream Multimedia SRL. 

Luând cuvântul, procurorul de ședință solicită respingea acestei cereri, precizând că „ar trebui să existe o relație între aceștia (n.r. – societatea și, respectiv, ministerele) și inculpații din cauză (n.r. – patronii clubului, cei ai firmei de artificii și unul dintre pirotehniști). Nu există această relație, din păcate.” 

„Afirmația domnului procuror e parțial exactă”, spune avocatul unuia dintre patronii din Colectiv. „Ȋn cauză invocăm existența unui contract de subînchiriere a acelui spațiu, încheiat între SC Digidream Multimedia SRL și SC Colectiv SRL. Spațiul a fost predat către SC Digidream Multimedia SRL, care s-a ocupat apoi de organizarea evenimentului, conform contractului încheiat între părți.” Avocatul invocă apoi decizii judecătorești ce au stabilit că se poate introduce în cauză o persoană ce are un contract, în speța invocată de el – o societate de asigurare. 

Firma SC Digidream Multimedia SRL era deținută 100% de Alexandru Pascu. El era și administratorul ei, dar și basistul trupei Goodbye to Gravity. Alexandru Pascu a decedat după incendiul din Colectiv. 

Avocata care-i reprezintă în proces pe părinții lui declară judecătorului că firma SC Digidream Multimedia SRL „a fost indusă în eroare prin închirierea unui imobil, fără ca acesta să îndeplinească acele condiții menționate în contractul de locațiune și, prin urmare, contractul e lovit de nulitate”. Ȋn plus, în contractul de locațiune nu a fost prevăzută vreo răspundere, așa cum se procedează în cazul societăților de asigurare.

Un alt avocat, ce reprezintă interesele rudelor unei victime decedate în timpul incendiului, susține că Ministerul Sănătății ar trebui să răspundă, pentru că nu a luat toate măsurile necesare pentru salvarea celorlalți răniți. „Ȋn acest dosar, există două tipuri de victime: vătămații din club și vătămații din spitale. Spitalele nu au făcut ceea ce trebuie, de la nerespectarea măsurilor de siguranță până la insuficiența mijloacelor sanitare, și ele trebuie să răspundă în solidar cu Ministerul Sănătății”, declară avocatul.

Deocamdată, toate spitalele unde au fost tratați răniții din Colectiv sunt părți civile în acest dosar. Cot la cot cu părinții copiilor ce au murit din cauza infecțiilor intraspitalicești. Surprinzător, astăzi niciunul dintre aceste spitale nu a fost reprezentat în instanță de vreun consilier juridic.

„Multe victime au decedat în urma ordinelor date de ministrul Sănătății, care s-a opus plecării în străinătate a victimelor”, susține un alt avocat.

„Să facem o adresă către Parchet, să vedem dacă există vreun dosar în care se fac verificări în ceea ce privește Ministerul Sănătății”, solicită avocatul unuia dintre patronii de la Colectiv. „Nu cunosc dacă, în clipa de față, există deschis, din oficiu sau prin plângeri, vreun astfel de dosar.”

„Nu puteți introduce în cauză părțile, până nu faceți o cercetare judecătorească”, opinează un alt avocat.

După ce-i ascultă, judecătorul pare că se gândește. Vreo cinci-șase secunde, după care ne anunță că în dosar există și invocarea unei excepții de neconstituționalitate, ridicată de MAI care spune că, prin conexarea cauzelor (dosarul patronilor cu dosarul lui Piedone și, eventual cu cel al pompierilor de la ISUBIF) s-ar încălca dreptul la apărare al părților procesuale. „Vom dezbate asta la termenul următor”, anunță judecătorul.    

 

Apoi stabilește: în ceea ce privește introducerea în cauză a SC Digidream Multimedia SRL, ca parte responsabilă civilmente, instanța respinge cererea ca neîntemeiată. Mai întâi, pentru că „judecata se mărginește la fapte și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței”, apoi, pentru că legea definește exact „părțile responsabile civilmente”, dar și pentru că, nu în ultimul rând, „la Parchetul General există un dosar penal, 200/P/2016, unde acestei societăți i se pune în sarcină răspunderea penală”.

„Cât despre introducerea în cauză a Ministerului Sănătății și a Ministerului de Finanțe, mă pronunț la termenul următor, pentru a da ocazia părților să depună cereri scrise”, a precizat judecătorul, anunțând apoi că următoarea ședință de judecată va fi în 4 aprilie.

Totul a durat o oră, pe ceas. Ȋntreg procesul se va termina în deceniul următor. Afară-i soare, ciripit de păsărele, natura s-a trezit la viață.