Ȋn motivarea Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017, Curtea Constituțională a României (CCR) precizează că „niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege”.

Mai mult, CCR menționează că „circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, «fără să fie consultat Consiliul Legislativ, fără să se aștepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii, fără a fi trecută pe ordinea de zi sau cea suplimentară a ședinței Guvernului din 31 ianuarie 2017» constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală.”

La 27 februarie, chiar în dimineața zilei în care CCR a decis că, în cazul Dosarul OUG 13, „a existat și există un conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvernul României”, DNA a pasat acest dosar procurorilor de la Parchetul General.

La 10 martie, în ziua în care a fost publicată decizia CCR, Parchetul General a postat pe pagina oficială de facebook următorul anunț:

„Motivarea Deciziei Curții Constituționale este analizată atent de către Ministerul Public, urmând ca decizia să fie respectată întocmai de către procurori.”

 

 

Azi, după o analiză de trei zile, Parchetul General a revenit asupra subiectului, cu următoarele precizări: 

„Cauza se află pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, investigația este în curs și privește următoarele fapte prevăzute de legea penală: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual.

Dosarul a fost înregistrat la Secția de urmărire penală și criminalistică ca urmare a declinării acestuia de către Direcția Națională Anticorupție. Această structură a fost investită cu o cauză privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, respectiv: favorizarea făptuitorului; prezentarea cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999; sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri; fals intelectual.

Potrivit dispozițiilor legale, procurorul are obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei pe care a fost investit să o soluționeze, controlul asupra actelor și măsurilor dispuse de către procuror fiind realizat de către instanța de judecată.”