ACTUALIZARE 22 iunie 14:55 Primarul Emil Boc a decis să scoată de pe ordinea de zi a Consiliului Local proiectul de hotărâre privind schimbarea denumirii străzii Radu Gyr din localitate. Edilul a motivat decizia prin valul de mesaje și scrisori primite din partea cetățenilor și a organizațiilor non-guvernamentale.Boc a spus că au fost peste 6000 se solicitări, venite pe căi legale și formulate pe ton democratic. 

„Având în vedere că pe birou am peste 6.000 de cereri de revizuire și de respingere a acestui punct de pe ordinea de zi, nu pot fi nepăsător și să mă prefac că nu există o preocupare și o dezbatere reală în societate asupra acestui lucru. În consecință, având în vederile prevederile legale, am decis să retrag acest punct de pe ordinea de zi, și am decis că voi cere puncte de vedere oficiale și altor instituții ce aparțin de statul român. În funcție de aceste răspunsuri, voi vedea dacă voi mai reveni cu această propunere sau nu. Vreau să mulțumesc celor care au trimis solicitări, de o manieră democratică și deschisă și vreau să le arăt aceeași solicititudine, reflectând la acest aspect important pentru destinul nostru”,  a spus Emil Boc în deschiderea ședinței de Consiliu Local din data de 22 iunie.

Înregistrarea ședinței Consiliului Local este AICI.

Știrea inițială

Consilierii din Cluj Napoca vor trebui să decidă dacă strada care-i poartă numele lui Radu Gyr își va schimba numele, după ce Institutul „Elie Wiesel” a trimis o adresă în acest sens Ministerului de Interne.

La rândul său, instituția condusă de Carmen Dan s-a adresat Prefectului Gheorghe Ioan Vușcan, iar instituția Prefectului a scris Primăriei conduse de Emil Boc.

Luând act de sesizarea MAI, făcută prin Instituția Prefectului Cluj, Direcția de Urbanism, Biroul Strategii Urbane a propus înlocuirea numelui străzii „Radu Gyr”, cu numele sculptorului clujean Szervatius Jeno. Artistul, de origine maghiară, a fost decorat regimul comunist, fiindu-i atribuit titlul de „Artist emerit”, dar și Premiul de stat. Szervatius Jeno s-a stins în 1983 la Budapesta, în Ungaria. 

Hotărârea finală va fi luată în ședința din 22 iunie, dar proiectul schimbării a fost deja avizat de către Primarul Emil Boc.

Radu Gyr nu este singurul luat în colimator de către Institutul „Elie Wiesel”. Conform sesizării Ministerului de Interne, Instituția condusă de Radu Florian, a trimis MAI o listă cu alte străzi sau monumente ce poartă numele unor persoane „vinovate de săvârșirea de infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, conform OUG 31/2002: este vorba despre strada Mircea Vulcănescu din Sectorul 1 al Capitalei, strada Gheorghe Jienescu, din comuna Rast, județul Dolj, strada Horia Vintilă, din Mangalia.

De asemenea, se are în vedere denumirea Liceului tehnologic „Mircea Vulcănescu” din București, a Grupului Școlar Economic Administrativ „Mircea Vulcănescu” din București, a Școlii Gimnaziale „Mircea Vulcănescu” din comuna Bârsana, Maramureș, a Grupului Școlar „Vintilă Horia” din Segarcea, județul Dolj, a Școlii „Wass Albert ” din satul Vița, comuna Nușeni, județul Bistrița Năsăud, a Școlii „Gheorghe Jienescu” din comuna Rast, județul Dolj și Liceul tehnologic „I.C. Petrescu” din comuna Stâlpeni, județul Argeș.

De asemenea, mai este vizat bustul lui Mircea Vulcănescu din sectorul 2, București, bustul Mitropolitului Visarion Puiu de la Mănăstirea Putna, dar și busturile lui Wass Albert din Odorheiu Secuiesc, satul Lunca Mureșului, județul Mureș, și din curtea bisericii romano-catolice din Reghin județul Mureș.  
 
Gheorghe Jienescu a fost un general al Armatei Române, care pentru meritele sale în timpul legendarelor bătălii de la Mărăști și Mărășești a fost decorat de Regele Ferdinand cu ordinul Coroana României și Steaua României cu spade. Pentru calitățile sale a fost promovat la conducerea Forțelor Aeriene Române, deși avea doar grad de colonei. A fost  subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naționale pentru Aer și Marină în timpul Guvernării Legionare, și din nou ministru în guvernul mareșalului Ion Antonescu (1941 - 1944). A fost condamnat de comuniști la 20 de ani de închisoare în lotul Guvernării Antonescu. A fost întemnițat la Aiud, Râmnicu Sărat și Gherla. 
 
I.C. Petrescu a fost un pedagog și subsecretar de stat la Departamentul Culturii și Cultelor în Guvernul Mareșalului Antonescu.