De curând, doamna consilier municipal USR Roxana Wring, a facut o afirmație care s-a dus de-a dura, asemenea unui bulgăre de zăpadă, și s-a transformat într-o adevarată avalanșă de păreri pro și contra. Dânsa ne-a comunicat, clasic pentru ziua de azi, prin intermediul paginii de facebook, că în cartierul Pajura, pe strada cu același nume, Patriarhia Română ar fi cerut un PUZ (plan urbanistic zonal, document care se eliberează numai de către Primăria Municipiului București), având intenția de a construi pe o suprafață de 5000 de mp, blocuri de 8 etaje. „Forțând pe cât se poate reglementările : regim de înălțime superior celui din zonă, stradă de acces de doar 6 metri și trotuar pe o singură parte”, precizează doamna consilier USR, Wring.

 

Presa a preluat, ca de obicei, cu patimă și fără discernământ afirmațiile doamnei Wring și, tot ca de obicei, a uitat să întrebe Patriarhia ce vrea de fapt să facă acolo. Trecând peste această scăpare a celor care au preluat știrea, profit de elanul doamnei consilier Wring și de dorința sa evidentă de a veni în sprijinul cetățenilor pentru a-i supune atenției anumite aspecte care decurg direct din sfințenia activităților imobiliare, și care, cu binecuvântarea PMB, Primăria Sector 1, a Agenției pentru Mediu, a Ministerului Culturii și a altor asemenea stabilimente ale statului român, vor crea mare veselie în nordul Bucureștiului. 

 

Cartierul Pajura se afla în nord-vestul Bucureștiului, pe dreapta imediat după ce ai trecut de podul Constanța, mergând către Mogoșoaia. Este delimitat de strada Jiului, B-dul Bucureștii Noi, B-dul Poligrafiei și de calea ferată București-Constanța. Una dintre intrările în cartier se află la intersecția străzii Pajura cu B-dul Bucureștii Noi. Taman pe colțul acestei intersecții a fost ridicat un ansamblu rezidențial alcătuit din două blocuri lipite unul de altul, unul de 7 etaje și altul de 15 (cincisprezece) (FOTO). Hidoasă din punct de vedere arhitectural, măgăoaia atrage privirile trecătorilor și prin cele 2 două guri de acces în parcarea subterană, cu număr necunoscut de locuri disponibile, care sunt cam de dimensiunile unei uși de beci. Dacă prin gura de acces de pe B-dul Bucureștii Noi vor să intre simultan mai mult de 2 mașini, se formează o coadă care blochează intersecția cu strada Pajura, pentru că această gură de acces e plantată la doar câțiva metri de semaforul de la colțul străzii. Ne spuneți și nouă doamna consilier Wring, cine a binecuvântat și a sfințit  construcția acestei admirabile lucrări arhitectonice, care, desigur, deși are 15 etaje, nu forțează în nici un caz reglementările ?

 

Un alt „complex rezidențial”, care, probabil, nici el nu forțează reglementările în vigoare a crescut cumva deasupra Podului Constanța ! Da doamnă, nu vă minunați. Cum veniți dinspre Dămăroaia pe b-dul Bucureștii Noi și dați să pătrundeți pe sub Podul Constanța ca să ieșiți în Piața Chibrit, dacă ridicați un pic ochii veți vedea pe partea stângă un colos cu multe etaje. De fapt doi coloși ! Și pentru că din goana mașinii e greu să numărați, am făcut-o noi pentru dumneavoastră. Hardughia cu pricina are 17 (șaptesprezece) (FOTO) etaje iar în partea din spate are, lipit, un frățior de 13 (treisprezece) etaje. Cine locuiește în acești siamezi poate ieși la drumul mare, adică în bulevard, doar prin străzile Spicului și Timișului. Prima dintre aceste ulicioare dă realmente în buza pasajului rutier, iar cea de a doua 10 metri mai la deal, adică exact în calea fluxului de mașini care ies de sub pod. Nu avem nici o îndoială că și aici s-au făcut studii de trafic și oameni pricepuți au luat în calcul toate cele necesare și legale atunci când s-au dat aprobările de rigoare.

 

Mergem mai departe doamna consilier. Traversăm cartierul Pajura de la vest la est și ajungem pe B-dul Poligrafiei. Urcăm un pic spre Casa Presei și exact la semafor, peste drum în diagonală de renumitul complex comercial Flora, observăm cum se înalță ca un ghiocel din zăpadă un bloc de birouri de 24 de etaje, cu 3 parcări subterane. Cu siguranță doamna consilier Wring, atunci când s-a emis PUZ-ul pentru această minune urbanistică, nu a avut nici o importanță faptul că beneficiarul este celebrul om de afaceri George Copos, care, întâmplător, mai are și un hotel la doi pași de clădirea cea nouă aflată deja în construcție. Desigur, studiul de trafic realizat în cadrul PUZ-ului, arată fără doar și poate, că apariția unui bloc cu 24 de etaje acolo nu va afecta sub nici o formă traficul într-o zonă în care dimineața, între orele 07.00 și 10.00, coada de mașini începe cam pe la intersecția străzilor Jiului și Natației, se prelinge pe sub podul Constanța de pe Poligrafiei și se înfige în cotidiana aglomerație de la Piața Presei.

 

Continuăm doamna consilier periplul nostru urbanistic prin nord-vestul orașului ca să vă facem cunoștință cu minunile arhitecturale binecuvântate de PMB & friends. Drept urmare, ne întoarcem 1,5 km de la Flora, traversăm strada Jiului și b-dul Gloriei și pătrundem în cartierul Bucureștii Noi. O zonă populată eminamente de case încă din anii ’40. Cartierul Bucureștii Noi a făcut parte din moșia lui Nicolae Basilescu, decan al Facultății de Drept și mare proprietar de terenuri. La inițiativa lui Nicolae Basilescu s-a creat cartierul Bucureștii Noi. Există și câteva blocuri pe b-dul Bucureștii Noi, în apropierea parcului Basilescu, ridicate în anii ’60. Lor li se mai adaugă un bloc cu 4 etaje pe strada Episcop Vulcan construit la finele anilor ’70 pentru personalul TESA din Laromet și un altul cu 8 etaje, ridicat pe strada Stănilești, tot în anii ’70, pentru muncitorii din fabricile Laromet și Tehnometal. În rest, în interiorul cartierului există numai case.

 

Acum, doamna consilier, după această scurtă lecție de istorie, vă rog să nu credeți că cifrele din text reprezintă vreo formulă matematică. Nu, nici pe departe. 4 x P + 6 înseamnă că un samsar imobiliar a obținut un PUZ de la PMB prin care a primit acordul de a ridica, într-un cartier compus numai și numai din case, unde regimul de înălțime maxim admis este de P+2+M, 4 (patru) blocuri cu 7 niveluri, adică P + 6 (parter plus 6 etaje), adică un total de 195 de apartamente. Cetățenii din Bucureștii Noi, vă invită doamna consilier Wring, să veniți să vedeți cum stau lucrurile la fața locului, unde veți constata că lățimea drumului care ar trebui să suporte apariția a sute de noi mașini, are mai puțin de 5 metri. Dacă ați măsurat drumul în Pajura, avem convingerea c-o veți face și oleacă mai la vale, în Bucureștii Noi. Adresa este intersecția străzilor Elocinței și Neajlovului. Mai aflați doamna consilier, că PUZ-ul care i-a deschis calea samsarului imobiliar, sau dezvoltator cum se cheamă în ziua de azi, a fost votat și aprobat în unanimitate de Consiliul General al PMB. Vorbim, așadar, doamnă, despre hotărârea consiliului general nr 6 din 28 ianuarie 2009 a PMB. Știu, o să-mi spuneți că domnia voastră nu erați atunci în PMB. Dacă totuși veti cerceta un pic, veti vedea că erau mulți alții dintre actualii dumneavoastră colegi. Poate îi întrebați pe dânșii cum de au emis acest PUZ-minune.

 

Printre cei care au avizat PUZ-ul din strada Elocinței se numără arhitectul șef al capitalei Adrian Bold, șef serviciu Ioana Balaurea și arhitect Stelian Constantinescu. După ce ai obținut un PUZ, trebuie să obții certificatul de urbanism și autorizația de construire. PUZ-ul are o perioadă limitată de valabilitate, iar cel în discuție expira pe 28 ianuarie 2014 dar să vedeți minune doamna consilier ! Dezvoltatorul a depus actele necesare pentru obținerea autorizației la Primăria Sector 1 exact pe 28 ianuarie 2014, ziua cand îi expira PUZ-ul ! Și cu ce dată credeți că a primit autorizația ? Păi tot cu 28 ianuarie 2014 ! Asta înseamnă, desigur, că angajații de la PS1 muncesc pe brânci și sunt un exemplu de profesionalism în administrația publică. Deși trebuiau să pună în aplicare autorizația în maxim 1 an de la emiterea ei, dezvoltatorii cu pricina nu au făcut așa ceva. Au mai tras niște sfori, și în vara 2017 au primit o nouă autorizație, afirmând că practic e vorba de o modificare de proiect. Au primit-o și de data asta iar în vara 2017 au început să lucreze. Și au lucrat atât de iute încât i-ar fi invidiat până și japonezii și chinezii. S-a muncit inclusiv de Sfântul Andrei și de 1 decembrie, zile libere pentru tot poporul! În noiembrie 2017 însă, vecinii, în frunte cu solista Maria Dragomiroiu care locuiește în zonă, i-au dat în judecată iar în ianuarie 2018, justiția le-a închis taraba, mai precis i-a obligat să oprească orice lucrare. De ce credeți doamna consilier că s-a întâmplat asta ?

 

La numai 1 km nord distanță de lucrarea stopată de vecinii răsculați, gigantul AFI pune la cale construcția unor blocuri-turn pe fosta platformă Laromet. Larometul, face parte, la fel ca aproape toată zona Bucureștii Noi din ceea ce se cheamă „parcelarea Basilescu”, o zonă protejată, declarată monument istoric, pentru care, de câțiva ani, autorizațiile de construire sunt emise de PMB nu de primăria de sector. În ciuda faptului că platforma Laromet face parte din zona protejată unde regimul de înălțime interzice construirea unor asemenea coloși, AFI a obținut autorizația de construire numărul 374/1537497/18.10.2017 eliberată de PMB, care îi permite să ridice, deocamdată, conform biroului de presă al PMB "două cladiri locuințe și servicii anexe”. Aceste două clădiri sunt de fapt 2 blocuri turn. Deși AFI are la dispoziție un teren de aproape 15 hectare, începe să construiască tiptil, tiptil, pentru că reacția oamenilor din zonă nu este deloc favorabilă. Apariția a sute sau mii de apartamente pe platforma Laromet, la care se adaugă alte sute provenite din numeroase alte construcții mai mici, va distruge în primul rând din punct de vedere al traficului, una dintre cele mai linisștite zone ale Bucureștiului, alcătuită într-o covârșitoare proporție, de zeci de ani, din case. Anticipând acest dezastru, oamenii din Bucureștii Noi, Dămăroaia, Chitila, Pajura, Băneasa sud, Mogoșoaia și Buftea nu-și ascund deloc nemulțumirea pentru proiectele imobiliare ale AFI, girate de PMB. La începutul lunii februarie, reprezentanți ai AFI au luat pulsul zonei, având o întâlnire cu o asociație cetățenească locală.

 

Nu că le-ar păsa prea tare, dar așa e recomandabil mai ales când ți-ai făcut apariția în zonă distrugând un loc unde oamenii făceau sport de peste 60 de ani. Da doamna consilier, am uitat să vă precizez că AFI a cumpărat la pachet cu platforma Laromet și baza sportivă cu același nume, pe care, potrivit legii 69/2000 trebuie s-o conserve, s-o îngrijească, s-o întrețină și s-o țină deschisă pentru public. Ei bine, băieții de la AFI au făcut-o praf și pulbere, ba i-au demolat și tribuna ca să-și facă un drum de acces. Și toate astea în ciuda unei legi în vigoare a statului român. Pe lângă asta, au făcut două drumuri de acces care leagă strada Episcop Vulcan de b-dul Laminorului, adică traversează practic platforma. Cum oamenii anticipează că noii vecini din cartierul AFI își vor lăsa mașinile pe la porțile lor și vor transforma cartierul într-un iad dpdv al traficului, logic, nu privesc deloc cu ochi buni mișcările imobiliare ale AFI, susținute și aprobate de primăria capitalei. Ca să înțelegeți și mai bine cum stau lucrurile, doamna consilier, aflați că după socoteala noastră, într-un bloc marca AFI vor intra cam tot atâția locuitori câți stau în prezent pe vreo 5 km de străzi din cartier. Și rețineți, două turnuri reprezintă doar începutul. Finalul va fi apoteotic.

 

 

Ultima găselniță în materie de geniu urbanistic este, după cum desigur știți doamna consilier, intenția recent afirmată de a se construi, la o aruncătură de băț de restaurantul Doi Cocoși, practic între intersecția Șoseaua București-Târgoviște cu Șos Gheorghe Ionescu Sisești și centura Bucureștiului, aproape de intrarea în Mogoșoaia, un spital care se va chema Sfântul Vasile cel Mare. Din câte știm, Vasile cel Mare a fost un doctor al Bisericii care vindeca oamenii, nu-i îmbolnăvea de nervi. Nu vedeți sensul acestei afirmații, doamna consilier ? Păi să vă explic atunci. Onorabilul primar al sectorului 1, Dan Tudorache, a înștiințat poporul plătitor de taxe că acest spital al cărui PUZ a fost aprobat de Comisia de Urbanism a PMB, va fi unul de urgență și că aici va fi relocat Spitalul de Urgență Floreasca. Asta înseamnă că accesul către acest spital se va face pe trei artere căci altele nu-s : prin b-dul Bucureștii Noi, prin Șos Gheorghe Ionescu Sisești și prin șoseaua de centură. Cam cât credeți dumneavoastră doamna consilier, că va face o salvare cu un pacient venind din Berceni, din Drumul Taberei sau din Colentina până aici atunci când este vârf de trafic în zonă ?

 

Despre b-dul Bucureștii Noi ați aflat din rândurile anterioare că este suprasolicitat și va fi și mai rău de atât. Să vii la spital din centură e realmente o aventură așa că mai rămâne Șoseaua Gh I Sisești. Arată bine în prezent, are câte 2 benzi pe sens dar are două mari probleme. De-a lungul ei, s-au dat nenumărate aprobări pentru construcție de blocuri. Se construiește în draci! Apoi, această șosea se varsă în b-dul Ion Ionescu de la Brad și de acolo în încântătoarea intersecție de lângă aeroportul Băneasa, unde, în prezent, traficul e un coșmar și nu are cum să devină mai bun. Cum credeți că va fi când vor fi date în folosință toate blocurile de pe Șos Sisești ? Vă rog să vă imaginați. Puteți, de asemenea, să vă imaginați de ce statul român nu s-a gândit să ridice acest spital în platforma Laromet. Da, platforma aceea vândută în 1999 pe bani de bere, la modul oficial bineînțeles. Asa cum a înstrăinat Larometul pe nimic, putea să-l răscumpere, măcar parțial, și să facă acolo 7 spitale nu unul.

La lucrările de mai sus, doamna consilier, notați, vă rog, alte câteva nestemate urbanistice în curs de apariție în zona protejată "parcelarea Basilescu” sau în zonele limitrofe :

-          Cel puțin 3 blocuri cu 4-5 etaje în curs de construcție pe b-dul Bucureștii Noi

-          Un bloc în construcție pe strada Jimbolia, în spatele magazinului Lidl de lângă parcul Basilescu

-          Blocuri pe șos Străulești 99

-          Bloc de 5 etaje strada Redea

-          Jandarmeriei 13, ansamblu rezidențial

Și asta, doamna consilier, e ceea ce se observă așa cu ochiul liber la o plimbare scurtă prin zonă, fără să socotim tot ce răsare pe Șos Gh I Sisești, în orașul Chitila, în Mogosoaia sau în Buftea. Recunosc că, de asemenea, n-am acordat mare atenție zonei Șos Chitila dar, poate, documentăm împreună episodul viitor al serialului „Cum să distrugem cartierele din nordul Bucureștiului”.

Și ca să putem purcede împreună la documentare vă rugăm să retineți următoarele : toată zona Pajura-Dămăroaia-Bucureștii Noi-Chitila e mărginită la sud de calea ferată București-Constanța, la vest de triajul Gării de Nord, la est de râul Colentina iar la nord de localitățile Mogoșoaia, Buftea și Chitila. Având în vedere această poziționare, precum și existența căii ferate pe două laturi, accesul din această zonă către oraș sau invers, se face în cea mai mare măsură, pe sub două poduri de cale ferată : cel de la Piața Chibrit unde se termină b-dul Bucureștii Noi și începe Calea Griviței și cel de pe b-dul Poligrafiei, de lângă Casa Presei.

 

Aceste cartiere au fost sistematizate în așa fel încât nu poți lărgi străzile. În interiorul cartierelor s-a circulat pe ulițe de pământ până prin 2005. Străzile au o lățime de 4-5 metri și au fost concepute înca de acum 60-70 de ani pentru un trafic ușor, nu pentru o apocalipsă rutieră. Mulți oameni din această zonă duc și în ziua de azi un trai foarte asemănător cu cel rural. Apariția a mii de mașini în plus în această zonă ar paraliza pur și simplu acest areal. Practic, locuitorii săi vor fi prinși ca niște șoareci în cușcă. Sigur că un PUZ sau o autorizație de construcție necesită un car de avize și aprobări. Ca muritor de rând îți trebuie câțiva ani ca să le iei. Ca „dezvoltator” le iei cât ai bate din palme. De ce oare, doamna consilier ? Nu credeți că înainte de a emite aceste avize, aprobări, hârțoage sau cum vreți să le spuneți, edilii, consilierii și toată gașca lor, ar trebui să se consulte cu oamenii care sălășluiesc în aceste cartiere ? Mă refer la acei oameni pe care îi caută cu lumânarea atunci când vânează voturi sau când vor să le salte banii de taxe și pe care îi tratează ca pe niște iobagi după ce s-au văzut cu sacii în căruță. Riveranii adresei strada Fabrica de cărămidă 6 au rămas cu ochii-n soare când au aflat că peste drum de ei, pe malul gârlei, s-a cerut PUZ pentru blocuri de 7 etaje ! E adevărat, în prima fază cererea a fost respinsă dar unul care are bani pentru a construi așa ceva, are și suficiente relații pentru ca până la urmă să obțină ce vrea. Legal sau ilegal. Oamenii din str Fabrica de cărămidă au cerut o întrevedere cu primarul. Vax. Iobagii nu au dreptul de a-l vedea la față pe Dumnezeu.

Carevasazică doamna consilier, ce părere aveți, în cazurile de mai sus nu nu a forțat sau nu forțează nimeni reglementările în vigoare ? Cum credeți, dumneavoastră, o specialistă în administrația locală, că s-au avizat aceste solicitări ? Puteți prezenta studiile de trafic obligatorii pentru astfel de proiecte ? Ați putea explica felul în care au fost ele executate ? De asemenea, ați putea explica modul în care s-au eliberat autorizații pentru construire de blocuri turn într-o zonă rezidențială protejată, unde regimul de înălțime e până la genunchiul broaștei ?

 

Contăm pe elanul dumneavoastră războinic doamna consilier și așteptăm să faceți lumină, explicând cum au obținut toți acești „dezvoltatori” actele pentru construire. Să nu uitați să menționați că primăria încasează un procent din valoarea fiecărei construcții în parte și de aceea nu prea respinge propuneri pentru construcții grase care-i aduc mulți bani. Dacă, de exemplu, blocul de 24 de etaje pe care îl ridică George Copos pe Poligrafiei, are investiția declarată la 50 de milioane de euro, după cum a scris presa, asta înseamnă că numai de aici Primăria care a eliberat autorizația de construire încasează 500.000 de euro. Asta, în regim de binecuvântare oficială.