• Trei liberali au depus un amendament pentru separarea instituției familiei de cea a căsătoriei • Unul dintre inițiatorii amendamentului era trecut pe listă din oficiu • Márton Árpád: „Amendamentul consideră că familia nu este o instituție rezultată din căsătorie?! Este altceva?!” • Florin Buhuceanu: „Veneam cu o propunere care să încerce să balanseze actuala formulă constituțională”
 
Propunerea legislativă privind inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției României a fost pe ordinea de zi a Comisiei Juridice din Camera Deputaților marți, 28 februarie. Ȋn cadrul acestei ședințe a fost discutat și amendamentul propus de trei deputați liberali, dar și solicitarea celor de la ACCEPT, de respingere a referendumului, pe motiv că dezbaterea inițiativei a depășit șase luni. Active News vă prezintă stenograma acestor discuții din Comisia Juridică.
 
Eugen Nicolicea (PSD) – Cu privire la primul punct în ceea ce vorbeam despre inițiativa cetățenească. Vă informez că a fost depus un amendament din partea inițiatorilor Gabriel Andronache, Ioan Cupșa, Valeria-Diana Schelean - Șomfelean și Varga Vasile, toți patru deputați PNL. Amendamentul respectiv există, să-l puteți pune pe ecran? Dacă nu, îl citesc eu și vă rog să-l distribuiți. Dacă în propunerea de revizuire sintagma „între soți” este înlocuită cu „între un bărbat și o femeie”, motivându-se că și în legislația internațională există tot această deosebire, „bărbat și femeie” și nu „soți”, amendamentul grupului PNL introduce și alte, să zicem, măsuri economice și sociale, pentru favorizarea și încurajarea căsătoriei. Ceea ce e un lucru benefic, și aș ruga pe unul din inițiatori să prezinte acest amendament. Doar pentru informare.
 
Gabriel Andronache (PNL): Tot ca informare, domnule președinte, vă mulțumesc în primul rând pentru că ați dat curs solicitării noastre, de a introduce pe ordinea de zi acest punct. Ȋn afară de chestiunea aceasta, pe procedură noi considerăm că acest proiect de lege de revizuire a Constituției poate fi luat în discuție și dezbătut de Camera Deputaților, deoarece în procedura parlamentară regăsim, în anul 2011, un alt proiect de lege de revizuire a Constituției, nr.492 a avut la Camera Deputaților. Acel proiect de revizuire a Constituției a fost depus de Guvernul României, la Senat și la Camera Deputaților, situație în care Senatul a considerat că a fost sesizat spre informare, iar camera decizională, camera care trebuia să dezbată inițiativa respectivă, era Camera Deputaților. Situația este similară și în prezent; după cum știți, a fost sesizat Senatul cu acest proiect de lege; în mod regulamentar, spunem noi, Senatul a constat că acest proiect de lege trebuie dezbătut în Camera Deputaților, după dezbaterea în Camera Deputaților urmând ca Senatul să se pronunțe pe ceea ce Camera Deputaților dezbate, adoptă sau respinge. Asta este o precizare de natură procedurală. Deci, noi considerăm că această inițiativă poate fi luată în discuție și se poate da raport, aviz ulterior la plen pe inițiativa de revizuire a Constituției.
Inițiatorii acestui amendament, pe care îl aveți pe ecrane, au în vedere prin acesta constituționalizarea unor dispoziți care se regăsesc în art.258 și 259 din Codul Civil, în sensul introducerii în Constituție a dreptului la ocrotirea familiei. Dacă ne uităm la textul actual, vom constata că nu există o detaliere a ceea ce înseamnă ocrotirea familiei, ci un text care arată că familia se întemeiază pe căsătorie. Ori noi dorim o separare între instituția familiei și definița dată instituției căsătoriei, în sensul în care un aspect care privește instituția familiei este și căsătoria. Bineînțeles că respectăm și susținem dorința inițiatorilor acestui demers, de revizuire a Constituției, în sensul în care căsătoria să fie realizată între un bărbat și o femeie. De aceea vă propunem ca text, și pentru a da cât de cât relevanță denumirii acestui articol 48 din Constituție - după cum știți denumirea acestui articol este „Familia” - , vă propunem o primă teză în care afirmăm că statul român ocrotește, la nivel constituțional, familia, și o a doua teză, în care să discutăm despre căsătorie și despre voința cetățenilor care au inițiat revizuirea Constituției.
Acesta este motivul pentru care am depus acest amendament, cu precizarea că domnul Cupșa nu ar trebui să figureze între inițiatori, pentru că nu a văzut acest amendament. Rugămintea noastră este ca inițiatorii să rămână celelalte trei persoane înscrise în prezent în dreptul amendamentului.
 
Eugen Nicolicea: Da, mulțumesc. Domnul Márton Árpád.
 
Márton Árpád (UDMR): Prima dată, o observație procedurală, pe urmă, am și eu o întrebare. După cum știm, și suntem câțiva, e adevărat puțini, procedura parlamentară înainte de 2003 era în felul următor: o inițiativă legislativă sau un proiect de lege era introdus aleatoriu într-o cameră. Camera în care introdusă inițiativa sau proiectul de lege dezbătea, fiind prima cameră, adopta niște amendamente, trecea la cealaltă cameră pe urmă, acea cameră dezbătea iarăși legea, dacă mai făcea și acea cameră ceva amendamente, se realiza o comisie compusă din 7 - 7 parlamentari care făcea un raport de mediere, care raport de mediere era iarăși dezbătut în fiecare cameră, separat, dacă se adopta acel raport de ambele camere atunci legea primea acea formă, dacă nu, cele două camere se întruneau și, cu votul necesar, fie că era lege ordinară sau lege organică, se dădea o soluție în acest plen reunit. După cum vedeți, era o procedură destul de greoaie, dar n-am avut nicio decizie, că n-aveam cum să avem o decizie, a Curții Constituționale cum că am fi încălcat bicameralismul. După 2003, am simplificat procedura și s-a inventat prima cameră și camera decizională, inclusiv cu problemele unor legi care, având mai multe texte de lege, parțial aparțineau de prima cameră, parțial aparțineau de a doua cameră. După cum observați însă, articolul 151, dacă-l citiți, alineatele 1 și 2, menține în continuare procedura de mediere. Mai mult, pentru ambele camere, în dezbatere separată, e nevoie de 2/3, iar în cazul adoptării într-o cameră comună, este nevoie de 3/4. Deci, procedura de mediere s-a menținut. Atunci, din asta ar putea să rezulte următoarele soluții: unu, a rămas exact procedura dinanite de 2003 și, ca atare, ar fi trebuit să fie dezbătută legea acolo unde a fost introdusă. Deci, în Senat. Că, într-o altă inițiativă legislativă introdusă în Camera Deputaților a fost dezbătută prima dată (aici), e altă problemă. Nu există cameră decizională! Este clar din textul acesta, de aceea am intervenit, că ați folosit această expresie, cu camera decizională! Nu există cameră decizională! Nu există, nu o să găsiți aici! E procedura de mediere. Bun. Dacă mă duc la articolul care ne spune unde suntem noi obligatoriu prima cameră, o să vedeți că (art.) 151 nu apare. Ca atare, nici prima cameră nu suntem în mod obligatoriu noi. N-am nicio problemă ca să dezbatem prima dată la noi, dar că ar fi o soluție cum că Senatul n-ar trebui să mai dezbată această idee sau că ar fi o cameră decizională e pur și simplu împotriva Constituției. Ȋncă o dată, procedura normală ar fi fost ca, depusă la Senat, legea să fie dezbătută la Senat prima dată, și pe urmă la noi. Nu există, pentru revizuirea Constituției, instituția de prima cameră și cameră decizională. Rezultă clar, din art.151, care a menținut vechea procedură dinainte de 2003, în interpretarea mea.
Acum, revenind. După ce am citit acest amendament, mi s-a părut un amendament logic, mai ales având textul marginal familia, nicio problemă, dar iarăși am auzit o frază care pur și simplu m-a șocat și vreau să clarific, dacă eu am înțeles corect. Adică, cei care au propus amendamentul consideră că familia nu este o instituție rezultată din căsătorie?! Este altceva?! Asta vrea să zică amendamentul propus la acest articol?! Că eu așa am înțeles! Eu așa am înțeles, și-atunci s-ar putea să mă răzgândesc în votarea amendamentului.
 
Eugen Nicolicea: Da. Cu privire la chestiunile de procedură, o să le clarificăm. Parțial, sunt de acord cu domnul Márton Árpád, în sensul că s-a păstrat procedura de mediere, dar nu se spune niciunde că s-a păstrat ordinea, și anume acolo unde s-a depus. Deci, avem o procedură de mediere, dar putem avea și următoarele situații: să începi acolo unde s-a depus, o variantă, să începi în modul enumerativ, pe care îl găsim, și asta invocă Senatul, sau să începi simultan, că oricum te întâlnești la procedura de mediere. Aceste lucruri, care sunt detalii tehnice și cele legate de vidul legislativ în ceea ce privește procedura, a dat ocazia celor de la Accept, și vreau să vă fac informare despre acest lucru, că zăcând cam mult la Senat, ei insistă să spună că au trecut 6 luni și, vezi Doamne, trebuie reluată procedura de la început, cu strângere de semnături, și așa mai departe, că nu a fost depusă de la început la Camera Deputaților, care ar fi prima obligatoriu. Lucru care este, după părerea mea, dar îl vom stabili pe urmă împreună, este eronat. Chiar și la instanță, dacă te adresezi în mod greșit, se îndreaptă cererea acolo unde trebuie, iar termenele se rediscută din nou, se restabilesc. Deci nu există o procedură în care să închei o astfel de revizuire a Constituției, doar pentru că cineva a avut o dezbatere pe procedură. Vina, dacă ar fi, ar fi a Parlamentului, nu a celor care au depus (inițiativa), poate ei au interpretat așa cum a interpretat domnul Márton Árpád, și anume unde se depune, acolo se dezbate.
Cu privire la amendamentul pe care l-ați făcut, doar ca o discuție, așa, generală, dispare definiția familiei de aicea, în redactarea care există. Asta ca o obiecție. Și domnul Márton Árpád cam același lucru l-a susținut. Iar colega mea, doamnea Florea Oana, mi-a spus că toate aceste ocrotiri, drepturi și așa mai departe ar putea să facă obiectul unui alineat ulterior definirii familiei. Este firesc să fie ocrotit, dar prin modalitatea de scriere, a dispărut definiția familiei! Ori tocmai asta este subiectul! Deci, dacă s-ar păstra întâi și întâi definirea familiei, și abia apoi drepturile de ocrotire ar fi adăugate, ar fi un alt subiect. Dar, pentru că nu intrăm într-o dezbatere pe fond, vom dezbate la vremea respectivă. Vă rog, domnule coleg.
 
 
Florin Buhuceanu (ACCEPT): Florin Buhuceanu, din partea asociației ACCEPT și a Coaliției Antidiscrimare. Nu voi intra pe procedură, am reținut remarca dumneavoastră, mă refer strict la definiția familiei și veneam cu o propunere care să încerce să balanseze actuala formulă constituțională...
 
Eugen Nicolicea: Mă scuzați. Eu credeam că dumneavoastră explicați adresa pe care ați lăsat-o.
 
Florin Buhuceanu (ACCEPT): Ȋncerc să o explic, într-un minut.
 
Eugen Nicolicea: Ascultați-mă. Dacă aveți alte propuneri, rugați un coleg deputat să le însușească sau depuneți-le în scris. Da?
 
Florin Buhuceanu (ACCEPT): Le-am depus la... Le-am depus în scris. Ȋncerc doar să...
 
Eugen Nicolicea: Mulțumesc frumos. O să-l dezbatem, după ce-l citim. Deci, ori ne explicați înscrisul de data trecută...
 
Florin Buhuceanu (ACCEPT): Pot să-l explic în 30 de se...
 
Eugen Nicolicea: Vă rog. Ȋnscrisul de data trecută se referea la respingerea pe procedură, că au fost depășite 6 luni. Cu privire la acest subiect, dacă aveți... Altele, ați depus în scris, ne lăsați să studiem și, după care, dacă există vreun coleg care să-și însușească alte propuneri din partea dumneavoastră, va vorbi colegul respectiv, nu dumneavoastră.
 
Florin Buhuceanu (ACCEPT): Am înțeles.
 
Eugen Nicolicea: Deci, cu privirea la înscrisul de data trecută.
 
Florin Buhuceanu: Mă voi rezuma strict la partea de fond. Nu o să ridic acuma obiecțiunea. Mulțumesc.
 
Eugen Nicolicea: Domnul Márton Árpád, vă rog.
 
Márton Árpád: O singură observație am, nu vreau să dezbat. Din punctul meu de vedere, putem dezbate și la Camnera Deputaților dar, dacă am accepta punctul de vedere al acelora care zic că avem în (art.) 151 o ordine și din asta rezultă cine trebuie să dezbată, păi avem articolul 67: „Camera Deputaților și Senatul adoptă legi”. Din asta rezultă, ca atare, că toate legile se adoptă prima dată în Camera Deputaților. Ori, după cum știm, Constituția, mai la vale, spune cu totul altceva. Pot să dau și alte (exemple), „Statutul deputaților și senatorilor” – adică noi suntem primii, și senatorii mai la urmă, art.70 – „deputații și senatorii intră în exercițiu”, prima dată noi intrăm în exercițiu, și pe urmă senatorii... Deci, această interpretare pe bază de ordine, când toată Constituția are această ordine - Camera Deputaților și Senatul, deputații și senatorii -, n-are niciun sens, din punctul meu de vedere. Dar nu mă deranjează să dezbatem noi, ca prima cameră, dar încă o dată accentuez, nu există cameră decizională. Dacă cea de-a doua cameră va aceepta aceeași variantă cu care se merge la noi, atunci într-adevăr este o dorință comună. Ȋn rest, nu există cameră decizională.
 
Eugen Nicolicea: Da, dar v-aș ruga să nu confundați faptul că am spus poziția Senatului ca și cum ar fi părerea mea. Am precizat clar că este o enumerare care a fost interpretată astfel, dar este punctul de vedere al Senatului. Și acuma, ca să fac și eu o glumă, d’aia Cezar omora senatori, și nu deputați. Iar Caligula și-a făcut calul senator. Vă rog, domnule Andronache.
 
Gabriel Andronache (PNL): Mulțumesc. Acuma vin să vă spun că nu am folosit întâmplător acea sintagmă. Eu sunt de acord că menținerea procedurii de mediere arată că practic discuția se poate realiza în oricare dintre camere și se poate realiza și în paralel dezbaterea. Dar eu am aici fișa proiectului despre care v-am spus, din 2011, unde, în această fișă de pe site-ul Senatului, în mod oficial este înscrisă următoarea mențiune, cu privire la acel proiect de revizuire a Constituției care, paranteză, a fost respins în Camera Deputaților. Senatul nu l-a mai luat în discuție, înscriind aici ca „fiind respins de camera decizională”. Senatul nediscutând niciodată acel proiect, ci doar luând act de faptul că a fost respins de Camera Deputaților. Eu în sensul acesta am utilizat termenul care a stârnit dezbateri aici. Vă mulțumesc.
 
Eugen Nicolicea: Da, domnul Cupșa, vă rog frumos.
 
Cupșa Ioan (PNL): Dacă-mi permiteți, și eu achiesez la susținerea domnului deputat Márton, care spune că nu există o cameră decizională, adică nu există o prioritate în luarea deciziei. E evident, și textul constituțional spune „Camera Deputaților și Senatul”, deci le alătură, fără să stabilească o ordine de prioritate. Ȋn ceea ce privește sesizarea: Parlamentul României trebuia sesizat de către cei care au avut inițiativa legislativă. Au făcut acest lucru, au sesizat Parlamentul României, depunând la una dintre camere, respectiv la Senat, această inițiativă legislativă. Nu există, de altfel, nicio culpă din partea celor care au avut această inițiativă legislativă,  a reprezentanților, pentru că, în lipsa vreunei culpe, nu se poate să aplicăm o sancțiune atât de gravă, care ar însemna respingerea inițiativei legislative, pentru nedepunerea într-un oarecare termen. Termenul a fost întrerupt, domnule președinte, atunci când Parlamentul a fost sesizat, indiferent unde s-a depus inițiativa legislativă. Și, într-adevăr, nu există cameră decizională, vom putea lucra și concomitent. Există un hiatus, o slăbiciune a regulamentelor camerelor pe care, așa cum vorbeam săptămâna trecută, ne-am obligat să o îndreptăm prin regulament. Trebuia să o facem deja. E foarte simplu, ar trebui să o facem. Punct.
 
Eugen Nicolicea: Am încheiat, zic eu, dezbaterile generale. Ȋn varianta în care în ambele camere acest proiect poate să fie dezbătut simultan, putem să ne apucăm de lucru. Ȋn varianta în care stabilim că noi am fi prima cameră, dar asta doar dacă stabilim noi, putem să o dezbatem de săptămâna viitoare. Singura variantă în care nu putem să dezbatem este dacă se stabilește că Senatul este cel care se pronunță primul. Dar, până săptămâna viitoare, eu zic că ne lămurim și cu acest aspect. O să studiem și amendamentul colegilor. Dânșii probabil că au făcut așa, niște observații la cald și vor lua o anumită măsură. Vom analiza și punctele de vedere care vor fi depuse pe parcurs la comisia noastră - așa cum am spus, orice persoană, fizică sau juridică, poate să exprime un punct de vedere, și ne bucurăm când ne vine un astfel de punct de vedere. Rămâne să discutăm probabil săptămâna viitoare și despre acest subiect.  
 
Propunerea legislativă privind inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției României va reintra în discuția comisiei juridice în ședința de marți, 7 februarie a.c..