Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea ca efect și tăierea fondurilor nerambursabile  pentru România, după 2020, avertizează Corneliu Berari, expert în accesarea fondurilor europene.

Într-o postare de pe blogul său, acesta susține că românii vor mai avea acces la finanțări europene consistente doar până în 2020. După această dată, românii nu vor mai primi finanțări din partea UE sau vor fi foarte scăzute și cu condiții extrem de grele.

"Cine vrea să mai acceseze „finanțări nerambursabile” trebuie să se grăbească să o facă în următorii 3-4 ani, căci după aceea nu vor mai exista practic „fonduri europene” în România.

Este foarte probabil ca următorii 3-4 ani, până în 2020, vor fi ultimii ani în care noi, românii vom mai avea acces la un bazin de finanțări europene cât de cât consistent (bugetul oficial pentru e undeva pe la 22 miliarde de euro, bașca firimiturile ce vor mai putea fi accesate de organizații din România prin participarea la unele programe pan-europene, gen Orizont 2020). Ipoteza mea este că după 2020 (când în mod oficial ar trebui să înceapă un nou exercițiu financiar multianual european) România nu va mai primi practic bani din partea UE, sau daca vor mai fi ceva fonduri, volumul de finanțări nerambursabile și condițiile de accesare atașate vor fi de așa natură încât șansele de a beneficia de „sprijin nerambursabil din partea UE” vor fi extrem de scăzute pentru cetățenii și organizațiile din România.

Până acum avertismentul meu s-a bazat pe informațiile (foarte fragmentare) pe care le am despre noua politică de coeziune post 2020 (la care niște furnicuțe birocratice din imensa mașinărie a „instituțiilor europene” lucrează deja de zor într-un secret mai mult sau mai puțin deplin) și pe imaginea generală pe care mi-am format-o despre cum merg lucrurile în Uniunea Europeană și în vecinătatea inernaținală relevantă.

De vineri încoace, după Brexit, cred că au crescut exponențial șansele nu numai ca să nu mai primim practic finanțări semnificative și de real folos pentru nevoile țării din viitorul buget comunitar post-2020, dar și ca, din negocierile tratatelor europene ce vor urma, România să iasă încă odată foarte prost și, sub pretextul „reformelor” necesare pentru aderarea la „zona euro”, să avem parte de niște condiții draconice care, pe lângă declașarea unei recesiuni economice pe termen lung similară cu cea din Grecia sau Portugalia și devastarea firavelor oaze de prosperitate din societatea românească, vor duce la desființarea ultimelor pârghii de decizie economică și politică ale statului român", a scris el pe blogul său.

În ceea ce privește evoluția politică a Uniunii Europene, Corneliu Berari identifică două posibile scenarii după Brexit:

1)  Uniunea Europeană cu mai multe viteze – Ueber-Eurostaatul (Statele Unite ale Europei Occidentale) și Restul sau 2) destrămarea treptată a arhitecturii europene post-Maastricht și coagularea unui pol continental marcat de apropierea dintre Germania și Federație Rusă.

Despre poziția României, Berari afirmă că liderii țării noastre nu realizează momentele în care ne aflăm:

"Indiferent care va fi scenariul după care vor evolua lucrurile în Uniunea Europeană după Brexit, un fapt este absolut cert: noi, românii, suntem cu totul nepregătiți și dezarmați mental și psihic pentru eventualitatea, din ce în ce mai probabilă, în care "integrarea europeană” se va dovedi a nu fi echivalentă nici cu raiul consumerist al "țării ca afară” și nici cu finalul apoteotic al istoriei statului român, prin integrarea / dizolvarea în Statele Unite ale Europei.

Se pare că istoria nu vrea să se sfârșească așa de repede și că, fie că ne place fie că nu, în următorii ani vom avea parte de „binecuvântarea” de a trăi în vremuri interesante în care vom fi obligați să luăm decizii complicate, poate chiar istorice prin consecințele lor (de exemplu, dacă sau nu să organizăm un referendum pentru renunțarea la leu și aderarea la euro) în contextul unor evoluții divergente de așteptările și perspectivele pe care le aveam în privința "integrării europene". O astfel de evoluție, foarte posibilă după Brexit, este reducerea semnificativă / desființarea finanțărilor nerambursabile din bugetul UE pentru România în perioada de după 2020".