ascultă articolul

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a dezvăluit numele a doi torționari.  Este vorba de Boștină D. Gheorghe, general-maior de securitate și Petrescu Ventura Marian (Bonaventura), colonel. Cei doi ar fi responsabili împreună pentru decesul a peste două sute de deținuți, după cum spune președintele executiv al Institutului, Radu Preda.

Gheorghe Boștină primește din parte statului român de o pensie de invidiat în condițiile în care este acuzat de Institut de decesul a 102 oameni. Locuiește în centrul Capitalei și are o pensie de 7.500 de lei, potrivit ziare.com.

General-maior de securitate, acesta a condus închisoarea din Galați, dar și colonia de la Ostrov.

Gheorghe Boștină, strungar în fier ajuns torționar

Generalul maior în rezervă Gheorghe Boștină s-a născut la data de 6 aprilie 1930 în comuna Ciuperceni din județul Gorj. A fost încadrat în MAI ca fiind strungar în fier.

El a fost elev la școala primară din localitatea în care s-a născut între septembrie 1937 și iunie 1944, iar între octombrie 1944 și iunie 1948 a intrat ucenic la Pirotehnica Armatei (fosta uzină Sadu din Târgu Jiu), urmând, în paralel, școala profesională de ucenici până în 1950.

În decembrie 1950 a fost încorporat în regimentul 7 artilerie din Buzău, mai apoi fiind mutat în cadrul unităților MAI. În octombrie 1951 a fost trimis la școala militară de ofițeri din Câmpina, după doi ani terminând cu gradul de locotenent. Timp de doi ani și șase luni a lucrat ca locțiitor politic la Regimentul de securitate București, potrivit IICCMER. În martie 1956 a devenit membru de partid și a fost decorat cu medalia „Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orânduirii de stat”.

Potrivit IICCMER, în iulie 1957 a fost promovat locțiitor politic al Penitenciarului Galați și în februarie 1960 a fost numit locțiitor politic al Formațiunii 0957 Ostrov.  De asemenea, în 1960 a urmat cursul de propagandiști de pe lângă Școala superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu”, lucrând la aceeași formațiune.

În 1964, Gheorghe Boștină a devenit șeful secției politice a brigăzii de pază Constanța

"A îndeplinit funcțiile de secretar al Comitetului de partid din aparatul central al Ministerului de Interne începând cu data de 12 aprilie 1978, membru în Biroul Consiliului Politic din MI (din februarie 1979), instructor la CC al PCR (din august 1974); șef de Secție la Direcția Informații Externe – UM 0544 București din DSS (din 1979), șef al Inspectoratului județean Constanța al MI (din 1979), membru în CJ Constanța al PCR și în Biroul CJ Constanța al PCR (1979 – 1984), deputat în Consiliul popular al județului Constanța”, precizează IICCMER.

Între 25 decembrie 1989 și 1990 a îndeplinit funcția de șef al Direcției Generale a Penitenciarelor. Prin Decretul 23 din 28 decembrie 1989 colonelul Boștină D. Gheorghe este înaintat la gradul de general maior.

Supraviețuitori de la Colonia de Muncă Ostrov au povestit istoricilor că au fost supuși la condiții de muncă greu de suportat, condițiile din camerele de detenție erau mizerabile, au fost înfometați și supuși la presiune psihică. IICCMER spune că 100 de oameni au murit pe când Gheorghe Boștină era locțiitorul Penitenciarului Galați și coloniei de muncă de la Ostrov.

"Dar când era timp de persecuție, ne persecuta pe toți. Atuncea îți căuta motive când veneai de la muncă, de la câmp, și te băteau. Te oprea în poartă și-ți dădea 10, 15, 20, 30, după cum apreciau ei... Erau situații când ți-era sete și n-aveai de unde să bei, că nu veniseră ăștia cu putinile de apă, și trebuia să bei apă din lac. Și erau mormoloci, broaște, șerpi, tot ce vrei... Dădeai apa așa la o parte, și erai bucuros că ai găsit-o... Și uite, că nu ne-am îmbolnăvit...”, a mărturisit Ovidiu Orceag, condamnat la cinci ani de muncă silnică.

"E, da’ dacă nu făceai trei metri două sute, și brigadierul nu era’ deștept, te oprea în poartă la colonie... Se făcea un cordon de militari, trei, patru, zece, sau câți erau, venea doctoru’, și ăla care bătea. Și-ți dădea zece, cinșpe, douăzeci, douășcinci la fund cu un fier de șase... Cam așa ceva, sau poate mai gros... Fii atent! Te punea jos, punea picioarele așa, și unu’ pe gât... Și-ți dădea cum era el de cuviincios, cum avea în el credință... Fieru’ nu face sânge, pătrunde în interior... îți rupe mușchiu’, da’ nu plesnește pielea să facă sânge... Și nu lase urme...Au murit! Io am înmormântat un preot din partea Ardealului... I-am făcut un sicriu de stuf, i l-am împletit, că așa era acolo, cu stuf... Și i-am pus un bolovan mare ca ăsta la cap... Acolo în general bătrânii mureau, și mai ales iarna mureau mulți... Tineretu’ a mai rezistat”, a adăugat Nicolae Munteanu, condamnat la 15 ani de închisoare.