Latinii spuneau că "Istoria este învățătorul vieții", astfel că la început de an 2016, un interviu cu istoricul Ioan Scurtu oferă o analiză lucidă a situației societății românești la 26 de ani după căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu.

Președinte al secției istorie și arheologie din cadrul Academiei Oamenilor de Știință, Ioan Scurtu observă o serie de mutații ce au avut loc la nivelul societății, după 1989.

"Din păcate, după 1989, s-a distrus mult și s-a construit extrem de puțin, pe fondul unei deteriorări grave a situației economice și sociale a României. Profesorul universitar Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a prezentat recent câteva date statistice:

 

 1989                                           2014

 industria – 46,2% din PIB,          25,2% din PIB

 datoria publică – zero                  54 miliarde (36% din PIB)

 salariați –  8,2 milioane                4,4 milioane

 pensionari – 3,7 milioane              5,2 milioane

  

S-au distrus marile uzine și combinate, între care Tractorul- Brașov, Semănătoarea-București, CONTIM-Timișoara, iar lucrătorii au devenit muritori de foame. S-a înregistrat o dramă pe care România nu a mai întâlnit-o de-a lungul istoriei: foarte mulți cetățeni, cei mai mulți în puterea vârstei, circa 3 milioane, au fost nevoiți să-și părăsească familia, casa, țara plecând în străinătate, pentru a câștiga "o pâine”. Acești dezrădăcinați contribuie  – prin munca lor – la prosperitatea Occidentului, în timp ce România  devine tot mai săracă.

Este semnificativ faptul că, după 2007, țara noastră a ajuns pe penultimul loc în cadrul UE la principalii indicatori privind economia, salariul mediu, cuantumul pensiei, starea de sănătate etc. etc", afirmă reputatul istoric.

Ioan Scurtu susține că politicienii români nu au făcut altceva decât să-și urmeze propriul interes.
"Această situație se datorează politicienilor care, în covârșitoarea lor majoritate, au urmărit doar câștigul propriu, cu prețul sacrificării valorilor naționale.

Este cel puțin bizar faptul că românii, care au construit Transfăgărășanul, nu sunt în stare să realizeze autostrăzi, lucrările fiind concesionate unor firme străine care și-au bătut joc de statul român, cazul companiei americane Bechtel și al unor firme italiene.

Sau:  încă din 1908, tânărul savant român Dimitrie Leonida a elaborat proiectul metroului din București. În 1979 s-a dat în folosință prima linie, iar până în 1989 s-a mai construit alte trei. Și, dintr-odată, românii nu au mai fost în stare să construiască tronsonul Spitalul Municipal-Drumul Taberei, lucrările fiind concesionate unei firme străine, care a întârziat lucrările cu doi ani, timp în care, în loc să plătească penalizări, au  urcat prețul prevăzut prin contract", spune Ioan Scurtu într-un interviu acordat revistei ABCJURIDIC.
 
Mai mult, acesta afirmă că asupra României a fost declanșat un atac, care vizează "dezarmarea morală" a neamului românesc.
 
"Pentru a face un popor să-și uite trecutul,  lipsindu-l de propria identitate, inamicii acestuia folosesc o gamă largă de metode și mijloace. De-a lungul vremii, poporul român a fost supus agresiunii marilor puteri, nu numai prin războaie, ci și din punct de vedere spiritual. Scopul urmărit a fost, și este, dezarmarea sa morală, cultivarea ideii că el nu reprezintă ceva viabil la scara istoriei, nu a  creat  valori autentice. Ca urmare, trebuie să urmeze directivele transmise sau impuse din afară.

Denigrarea istoriei naționale se înscrie în acest "scenariu”, pentru ca românii să nu-și cunoască trecutul și să nu se inspire din lecțiile de demnitate ale înaintașilor. Această "teorie” este promovată de o bună parte a mass-mediei, dar și de partide și oficialități guvernamentale.

Îndreptarea va fi grea, deoarece răul a fost deja făcut și a prins rădăcini. Eu sper că, cu timpul, tinerii își vor da seama că nu trebuie să aibă o comportare de slugă, acceptând mereu jignirile la adresa părinților, moșilor și strămoșilor lor fără să replice, pentru că acestea se răsfrâng asupra statutului lor într-o Europă a oamenilor egali. Vor lua aminte cum este tratată istoria națională în SUA, Franța, Germania, Marea Britanie și celelalte state democratice și civilizate. Vor pretinde și vor acționa ca și în  România să procedeze la fel", declară el.
 
Ioan Scurtu consideră că diminuarea rolului istoriei în educație are o motivație politică: tinerii ar putea afla că politicienii români nu au fost mereu slugi.
 
"Nu este întâmplător faptul că după 1989 s-a declanșat o amplă campanie împotriva Istoriei și a valorilor naționale în general. În școală, Istoria a ajuns o materie periferică. Extrem de gravă este decizia Ministerului Educației și Învățământului de a elimina Istoria românilor ca obiect de studiu în liceu, astfel că elevii nu mai învață despre Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul, despre lupta pentru independență sau pentru realizarea Marii Uniri din 1918. Cu alte cuvinte, nu au posibilitatea de a cunoaște faptele de rezonanță națională și internațională a faptelor și rolului înaintașilor.

Această decizie are o certă semnificație politică: tineretul să nu poată face comparații între politica din trecut și cea din prezent, să nu știe că un Ion I.C. Brătianu sau un Nicolae Titulescu erau personalități de prim rang în Europa interbelică, apărând cu demnitate și curaj interesele naționale, și să-i compare cu cei care conduc astăzi România, simpli executanți ai directivelor primite de la UE și NATO. În aceste condiții, profesorii de istorie –  în covârșitoarea lor majoritate – se străduiesc să prezinte elevilor istoria adevărată, cu luminile și umbrele ei, și chiar să facă educație patriotică deși cuvântul patriot, cu variantele sale, pare a fi "arestat” în România de astăzi", tună istoricul.
 
Ioan Scurtu a explicat și cum au trecut românii din istorie și de ce nu au construit prea multe catedrale, ca în Occident.
 
"De-a lungul istoriei, românii au fost nevoiți să suporte numeroase năvăliri, de la cele barbare, la cele otomane și altele mai recente. În evul mediu au adoptat tactica distrugerii a tot ce se putea afla în calea invadatorilor: case, provizii, au otrăvit fântânile, au dat foc la nutrețul pentru animale etc, după care se retrăgeau în păduri. Când valul inamicilor trecea, reveneau în satele lor și se apucau de reconstrucție. Asemenea realități s-au repetat de zeci și zeci de ori.

Mai este un aspect: Imperiul Habsburgic, după ce a anexat Transilvania, a decis dărâmarea tuturor bisericilor ortodoxe, pentru a-i determina pe români să treacă la catolicism. Aceștia și-au păstrat credința, au construit biserici de lemn, care nu intrau în vizorul ocupanților, devenite adevărate monumente de artă.

Când au avut răgazul necesar, românii au realizat construcții de o certă valoare arhitecturală și istorică. Citez, cu titlul de exemplu, mănăstiri  la: Câmpulung, Curtea de Argeș, Putna, Sâmbăta, Iași-Trei Din păcate, după 1989, s-a distrus mult și s-a construit extrem de puțin, pe fondul unei deteriorări grave a situației economice și sociale a României. Profesorul universitar Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a prezentat recent câteva date statistice:Ierarhi, București-Sfântu Gheorghe, palate: Mogoșoaia, Potlogi, București - Palatul Regal, lăcașe de cultură și învățământ: Ateneul Român, Universitatea din Iași, Universitatea din București, poduri: Cernavoda, canale: Dunăre-Marea-Neagră", notează el.