După anunțul lui Liviu Dragnea privind găsirea unei forme de „protecție” pentru o „anumită minoritate”, apar ca din neant proiecte pentru legalizarea parteneriatului civil.

Primul proiect a fost propus de către Consiliul Național de Combatere a Discriminării, subiect despre ActiveNews a scris aici. La sfârșitul lunii martie, la Senat, a fost depus un alt proiect. De data aceasta, autorul este fosta membră a USR, actualmente independentă, Oana Bîzgan-Gayral.

Conform proiectului de lege depus la Senat, „un parteneriat civil este o relație de comuniune civilă între două persoane majore, manifestată printr-un acord încheiat în conformitate cu dispozițiile prezentei legi cu scopul de a-și organiza civil”.

Pe lângă parteneriatul civil, care se constată de către o autoritate competentă, Oana Bîzgan-Gayral mai introduce în legislație și „parteneriatul civil informal”, care este definit, practic, identic cu parteneriatul civil, cu singura diferența că nu a fost constatat de către „un organ competent”.

Proiectul de lege prevede, pe lângă posibilitatea încheierii parteneriatului civil între persoane de același sex, mai introduce în legislație și conceptul de identitate de gen. Cu alte cuvinte, pe lângă persoanele de același sex, care își recunosc genul în funcție de sexul biologic, proiectul fostei deputate USR prevede și încheierea parteneriatului între persoane care se consideră de alt gen decât sexul biologic. 

„Toate formele de discriminare, directă sau indirectă, pe baza încheierii unui parteneriat civil, pe baza orientării sexuale a partenerilor sau a identității de gen a partenerilor sunt interzise”, se arată la articolul 6, paragraful 3.

Proiectul de lege nu prevede necesitatea existenței unor martori la încheierea parteneriatului, precum și faptul că această ceremonie poate avea loc oriunde, nu doar la Primărie.

În expunerea de motive, deputata justifică necesitatea acestei legi prin creșterea numărului de copii născuți în afara căsătoriei la nivel european. În România, spune Bîzgan-Gayral, rata nașterilor în afara căsătoriei a crescut la 31,3%, de la 26,7% în 2007. Cu toate acestea, nașterea de prunci în afara căsătoriei nu implică automat și faptul că părinții nu s-au căsătorit sau că nu se vor căsători ulterior. Acum, multe familii se formează departe de orașele de baștină ale viitorilor soți și nunta presupune un efort logistic însemnat, care nu se poate face de la o zi la alta, lucruri pe care doamna deputat le ignoră.

Astfel, conform recensământului din 2011, peste jumătate dintre cetățenii români sunt căsătoriți. Dintre ceilalți, 1 901 912 sunt văduvi, deci au fost căsătoriți cel puțin o dată, în aceeași situație aflându-se și persoanele care au divorțat, 845 882 de oameni. Dacă adunăm aceste cifre, vedem că la nivelul anului 2011, aproape 62% din populația țării a fost căsătorită, cel puțin o dată. Mai rămâne un procent de 38% de necăsătoriți, dintre care este cert că o parte sunt persoane care nu îndeplinesc condițiile pentru căsătorie.

 

În consecință, cele 754 534 de persoane care trăiau în uniuni civile la recensământul din 2011, reprezentau doar 3,7% din totalul populației și doar 9,7% dintre cei care s-au declarat necăsătoriți.

În expunerea de motive, autoarea legii afirmă că acele 754 534 de persoane reprezintă 16,6% din totalul persoanelor necăsătorite, cu vârste de 15 ani și peste. Doar că persoanele sub 18 ani nu se pot căsători, conform legii. 

Toate aceste date arată clar că dacă există o scădere în instituția căsătoriei, aceasta este minoră, nesemnificativă la nivelul țării. . 

 

De altfel, profesor universitar doctor Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”, arăta după referendumul din 2011 că deși în scădere, încrederea în căsătorie în România rămâne printre cele mai ridicate din Europa. Datele Eurostat, pentru 2015, arată că numărul căsătoriilor a crescut în România: de la 5,3 la 1000 de locuitori în 2011, la 6,3/1000! La acest capitol România este printre fruntașele din Uniunea Europeană.

Conform Eurostat, țara noastră este depășită doar de Cipru, Letonia, Lituania și Malta. În afara UE, doar Albania, Macedonia și Turcia au o rată a căsătoriilor mai mare decât România.

Acesta este și motivul pentru care expunerea de motive a inițiatorului legii începe cu situația din alte țări. În România e altceva: căsătoria și familia rămân la putere.

În concluzie: argumentele doamnei Bîzgan-Gayral sunt doar praf în ochi, fiind menite să ascundă adevăratul motiv pentru o lege a parteneriatului civil: legalizarea uniunilor între persoane de același sex.

Click pe poză pentru mărire