Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) precizează, într-un documentar postat miercuri pe site-ul oficial, că în cimitirul de la Valea Uzului se află înhumați și soldați români, dar și că Primăria Sânmartin, județul Harghita, a efectuat lucrări de renovare a necropolei fără respectarea planurilor inițiale, astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naționalități, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir, nefiind respectat, de asemenea, nici cadrul juridic aplicabil.

„Primăria comunei Sânmartin, județul Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului fără respectarea planurilor inițiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative și aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creștine cu însemne naționale ungare) atât pe suprafețele de teren în care, potrivit schițelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântați morți de război ungari, cât și pe cele pe care figurează morți de război de alte naționalități (români, austrieci, germani, ruși, italieni și sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naționalități, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir", se arată în documentarul ONCE.

De asemenea, se subliniază faptul că lucrările de restaurare făcute de Primăria Sânmartin nu respectă cadrul juridic aplicabil, nu au avizul ONCE și nu țin cont de normele dreptului internațional umanitar.

„Lucrările de restaurare menționate anterior au fost făcute de autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE și fără a ține cont de normele dreptului internațional umanitar. Lucrările au fost finanțate, așa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaților către Ministerul Apărării Naționale (Anexa nr. 11), din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuții ale unor persoane fizice, dar și din donații ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înștiințarea și consultarea părții române, contrar reglementărilor dreptului internațional umanitar și prevederilor acordului româno-ungar în domeniu", scrie în documentul făcut public de ONCE.

În ceea ce privește crucile ridicate de Primăria orașului Dărmănești, se precizează că acestea sunt amplasate în partea dreaptă a cimitirului, „în care nu existau morminte de război în schițele originale ale necropolei" și că și aceste lucrări sunt realizate fără avizul ONCE.

„Începând cu anul 2018, Primăria orașului Dărmănești, județului Bacău, a executat, în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu jud. Harghita, aprobat de Comitetul interministerial și cofinanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schițele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creștine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumați în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor șapte state care au militari înhumați în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federația Rusă, Serbia, Ungaria) și al UE, amenajând și o alee de acces la monumentul central. Lucrările menționate au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, așa cum prevăd art.14 alin. (1), art.15 și art. 16 din Legea  nr. 379/2003", se arată în documentar.

ONCE prezintă un istoric al necropolei și subliniază faptul că, deși statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinațional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizați eroi de mai multe naționalități, oferind explicații și despre ostașii români înhumați acolo.

„În ceea ce privește numărul militarilor români înhumați în acest cimitir, față de situația statistică din anul 1928 (când sunt menționați în evidență 11 eroi români, dintre care 8 identificați nominal și 3 neidentificați nominal), "Fișa de evidență a cimitirului" din anul 1988, (care nu menționează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morți de război români (și nu 149 cum rezultă din însumarea morților de război din anexele nr. 7 și nr. 8 ), în contextul în care cei care au întocmit fișa din 1988 au însumat morții de război români identificați nominal de la Valea Uzului (19) - Anexa nr. 7, cu morții de război români identificați nominal la Poiana Uzului (130) - Anexa nr. 8, un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desființat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din orașul Comănești, jud. Bacău (Anexa nr. 9)”, se detaliază în documentarul citat.

Totodată, se reiterează faptul că MApN a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole.

„Ministerul Apărării Naționale a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole de război, după consultarea tuturor părților implicate, în vederea protejării și întreținerii adecvate a mormintelor și operelor comemorative existente în cadrul acestui cimitir internațional. Această măsură se subscrie demersurilor active întreprinse de statul român în vederea respectării principiilor care guvernează domeniul cultului eroilor la nivel internațional și național - aplicarea convențiilor internaționale și a normelor dreptului internațional umanitar, precum și cinstirea memoriei eroilor, respectarea demnității umane, nediscriminarea, toleranța, pacea, reconcilierea și înțelegerea între popoare, sens în care trebuie să se manifeste deschidere către un dialog constructiv și conciliant, astfel încât scopul comun să fie comemorarea demnă și obiectivă a tuturor eroilor, indiferent de naționalitate", conchide ONCE.