Guvernul de la Budapesta a înființat un departament special, denumit Trianon 100, care a început deja să contracareze acțiunile preconizate de România pentru aniversarea, în anul 2018, a 100 de ani de la Marea Unire, este avertismentul academicianului Ioan Aurel Pop, rectorul Universității din Cluj-Napoca.

Noul departament creat de Executivul de la Budapesta ar urma să aibă activitate maximă la momentul în care Ungaria va comemora 100 de ani de la semnarea Tratatul de la Trianon, adică în anul 2020. Până atunci, departamentul Trianon 100 a inițiat o campanie care să submineze acțiunile României de aniversare, în anul 2018, a Marii Uniri.

Cozmin Gușă, analist politic și acționar al postului Realitatea TV, a făcut o serie de acuzații la adresa Ungariei, pe care o acuză că vrea destabilizarea regiunii.

Lucrurile „sunt mult mai profunde” și istoricii pot observa subtilitățile. „Tot ce se împinge ca fonduri în spatele proiectului Trianon 100 face parte dintr-un proiect mai amplu de destabilizare a regiunii și de schimbare a azimutului” a spus Cozmin Gușă la Realitatea TV.

Cozmin Gușă a analizat clasa politică românească și a ajuns la concluzia că niciun lider nu poate penaliza Ungaria pentru Trianon 100. Acesta a pornit cu Klaus Iohannis despre care a spus că „are o problemă atunci când ar trebui să fie foarte dur” pe subiectele ce vizează partea naționalistă.  „Putem să operăm cu ideea că Klaus Iohannis este un bun român, dar și cu ideea că Iohannis nu este acel președinte al României care să cheme, în ghilimele, «oștirea la arme»” a adăugat Cozmin Gușă.  

Următorul lider politic pe care Cozmin Gușă l-a avut în vizor a fost Călin Popescu Tăriceanu, despre care a punctat că ar fi suspectat de o relație apropiată cu serviciile secrete maghiare.  

„Omului numărul 3 n-avem ce să-i cerem, pentru că nu are cultură. Liviu Dragnea nu este aplecat către acest gen de subiecte, el când vorbește despre România, vorbește pentru că așa se cade, așa îi spun consultanții. Dacă îl întrebați repede ce e cu Trianonul, o să vedeți că face confuzii grave” a mai declarat Gușă.  

Cât despre președintii de partid, fostul parlamentar a ajuns la aceeași concluzie și a făcut mai departe o radiografie a rolului pe care îl joacă Ungaria în Europa și în întreaga lume. Gușă a remarcat că Ungaria n-a fost penalizată niciodată atunci când a încălcat tratatul Uniunii Europene și că situația sa reprezintă „un caz de promovare al strategiilor de tip Euroasiatic sau dacă nu chiar așa, al unei Europe puțin mai mari cu simpatii și dragoste evidentă față de Rusia”.   Consultantul politic a mai punctat că pe axa Budapesta - Ankara se construiesc strategii al căror scop este de a destabiliza sistemele care se bazează pe conceptul democrației liberale. De asemenea, Gușă a mai subliniat că Ungaria și Turcia doresc să demonstreze că succestul poate veni și de la autograție.  

„Proiectul este foarte complex, este bine susținut. Un semnal de alarmă dat de Ioan Aurel Pop, este unul binevenit. Cei care au acționat tot timpul împotriva României s-au grupat acum într-un proiect foarte bine finațat” a completat consultantul.

„Toată lumea se preface că apără Europa”

Gușă a remarcat în continuare puterea pe care Viktor Orban a câștigat-o în UE, dar și vocea importantă care a devenit atât la Washington, cât și la Moscova, amintind că scopul Trianon 100 este de a promova sistemele de tip autocratic.  

„Semnalul istoricilor este unul excepțional. Cine îl operaționalizează? Istoricii ne prezintă niște concluzii. Mai departe trebuie să vină o activitate a politicienilor, care să-și asume asta. Și românii sunt foarte concesivi. Din cauza inculturii, care domină în ultimul sfert de veac, asta e, nu-și dau seama de consecințele negative pentru viața lor. O să avem surpriza, probabil, să auzim că românii o să-și dorească și ei un autocart. Dacă ungurii au un nebun, hai să avem și noi un nebun; lumea actuală este dominată de lideri autoritari, gen Putin sau Trump, care nu mai țin cont de democrație” a adăugat Gușă.
  
La final, Gușă a declarat că nu vede un front al țărilor care chiar să creată în democrația liberală și că majoritatea își urmărește interesul propriu.  

„Germania crede foarte tare în democrația liberală până la contractele de energie cu Rusia. Sau jocul acesta duplicitar cu Turcia și emigrația, pe care doamna Merkel l-a făcut. Toată lumea se preface că apără Europa. Germania își apără propria economie și propriul export, Franța își linge rănile și se preface că alege un președinte, vezi Doamne, vine cineva servit, fie de ruși, doamna Le Pen, fie de cercurile financiare, domnul Macron. Omenirea evoluează haotic” a conchis Cozmin Gușă.

Tratatul de la Trianon
 
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

ratatul este divizat în patru părți. Prima parte include Pactul Ligii Națiunilor (parte comună pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

Partea a doua (articolele 27-35) definește frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în secțiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România și Ungaria).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
 Deși în perioada 1938-1941 s-a reușit anexarea unor teritorii care aparținuseră Dublei Monarhii (1938 - sudul Slovaciei, 1939 - Ucraina Subcarpatică, 1940 - nordul Transilvaniei, 1941 - teritorii aflate azi în Serbia, Croația și Slovenia), frontierele de la Trianon au fost consfințite din nou în anul 1947, prin Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947), încheiat între Puterile Aliate și Ungaria.