ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


• Avem 4.881 de cazuri de rujeolă? Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor anunță că în România sunt 2703 de cazuri; doar 1.449 confirmate de laborator • Primele focare de la noi au apărut în comunități care „călătoresc în mod repetat în Italia și migrează alternativ între județe” • Ȋn Italia, acoperirea vaccinală împotriva rujeolei e cu 5 procente mai mică decât la noi, dar, la o populație de trei ori mai mare, sunt de 2 ori mai puține cazuri de pojar • Ȋn Italia, 57% dintre cei bolnavi au între 15-39 ani; în România 57% sunt sugarii și copiii până în 4 ani • Ȋn Italia, se recomandă vaccinarea suplimentară doar a celor expuși; în România toți copiii nevaccinați au fost „convocați la cabinete”. 

România nu este singura țară din Europa care se confruntă cu o epidemie de rujeolă, deși autoritățile fac eforturi disperate să ne convingă că suntem cei mai buboși de pe planetă.
 
Ȋn acest moment, conform datelor oficiale publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), există focare de rujeolă și în Italia, Marea Britanie, Polonia, Belgia, Austria, Franța, Germania, șamd. La numărul de cazuri, noi nu doar că suntem în fruntea clasamentului, dar se pare că ne și străduim să rămânem acolo.

Avem 4.881 de cazuri de rujeolă, anunță mass-media națională, citând datele furnizate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Dar nimeni nu spune că autoritățile române n-au pus punct numărătorii de anul trecut, iar stastica e cumulată, 2016 + 2017, deși „analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere” se realizează anual.

Conform datelor furnizate pe plan național de CNSCBT, la finalul anului trecut erau în evidențe circa 1900 de cazuri de rujeolă. 1995, confirmă ECDC.
 

Ba nu, spune Organizația Mondială a Sănătății, în 2016 România a raportat 2.435 de cazuri de rujeolă! Din care, 1363 au fost confirmate de analizele de laborator, 1058 cazuri au fost legate epidemiologic de cazurile confirmate, iar 40 de cazuri au fost clasificate ca fiind compatibile din punct de vedere clinic.

Ȋn perioada martie 2016 - februarie 2017, în România s-au înregistrat 2703 de cazuri, dintre care 1.449 au fost confirmate prin analize de laborator, comunică ECDC

 
Dar la 24 februarie, ai noștri, prin CNSCBT, raportaseră deja, la nivel național, 3109 de cazuri. Toate confirmate. 

 
E un soi de întrecere socialistă la pojar, în acest joc al cifrelor. 

Iar campania de informare, care ar fi trebuit să mărească încrederea oamenilor în efectele benefice ale vaccinurilor, a devenit o campanie de marketing pentru legea vaccinării obligatorii. O campanie bazată pe aceeași lipsă de sinceritate ce a sporit neîncrederea oamenilor. 
 
Iar suspiciunile legate de vaccinuri nu există doar în România. Peste 40% dintre francezi cred că vaccinurile sunt nesigure, arată rezultatele sondajului „Vaccine Confidence Project’s 2016”

 
Rata de imunizare împotriva rujeolei este de 74% în Franța, informează Chris Harris, jurnalist Euronews. 
 
 

Dar, conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, în Franța sunt doar 126 de cazuri de rujeolă!

20% dintre italieni consideră că vaccinurile nu sunt sigure. OMS spune că în Italia rata de imunizarea împotriva rujeolei este de 83%, iar anul trecut (febr.2016 – ian. 2017) acolo au fost înregistrate 1020 de cazuri de îmbolnăviri. 
 

Ministerul Sănătății din Italia susține însă că acoperirea vaccinală în 2015 a fost de 85%, iar în 2016 au avut doar 868 de cazuri de rujeolă.

La fel ca și italieni, unul din cinci români consideră vaccinurile nesigure. 
 
 

Dar 88% din populație este imunizată împotriva rujeolei, conform OMS. Și totuși, suntem în fruntea clasamentului la numărul de îmbolnăviri.  Ȋn plus, avem și 22 de decese! Ce e în neregulă cu noi?

Ȋn Italia, NICIUN DECES din cauza rujeolei 

Ȋn perioada 1 ianuarie – 16 aprilie a.c., în Italia au fost raportate 1603 de cazuri de rujeolă, informează Ministerul Sănătății italian. 

88% din cei diagnosticați nu fuseseră vaccinați. Vârsta medie a cazurilor este de 27 de ani. Cele mai multe cazuri cazuri (57%) au fost semnalate la persoane cu vârsta între 15 - 39 ani, iar 17% - la adulți cu vârstă > 39 ani. 

152 de cazuri au fost raportate în rândul personalului medical. La noi, nici măcar nu se vorbește despre posibilitatea transmiterii virusului în mediul spitalicesc.

Ȋn Italia, doar 27% din cazuri au fost raportate la copii cu vârsta între 0 - 14 ani. Dintre acestea, 95 au fost copii cu vârsta sub 1 an.
 

Prin comparație, în România, conform rapoartelor CNSCBT, din 4881 de cazuri, câte susțin autoritățile că sunt, 4013 (82%) s-au înregistrat la grupa de vârstă 0 - 14 ani. 888 de cazuri (18%), la copii cu vârsta sub 1 an. Iar vârsta medie a cazurilor este de 9 ani!

 
Din ianuarie 2016 și până în prezent, Italia, care are o populație de 60 de milioane de locuitori și doar 83% imunizare împotriva rujeolei, a înregistrat 2471 de cazuri. Și niciun deces!
 
 
Ȋn aceeași perioadă, România, care are 19,7 milioane de locuitori și 88% imunizare, a raportat de 1,8 ori mai multe cazuri. Și 22 de decese!

Ȋntreb din nou, ce e în neregulă cu noi?    
 
Virusul din România, prezent în 2015 într-o comunitate de rromi din Italia 

La 23 septembrie 2016, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile publica un raport despre „Evoluția Rujeolei în România”. Două informații au trecut aproape neobservate: 

1. „Majoritatea cazurilor reprezintă focare de comunități cu acoperiri vaccinale suboptimale. Familii din aceste comunități călătoresc în mod repetat în afara țării (ex. Italia) și migrează alternativ între județe învecinate; o parte din acestea nu sunt pe listele niciunui medic de familie, altă parte însă, datorită deplasărilor frecvente, nu se prezintă cu copiii la vaccinare.”
și
2. „Ȋn epidemia actuală de rujeolă, tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4)”, informa CNSCBT.

Ȋntre noiembrie 2015 și aprilie 2016 în două regiuni din nordul Italiei a izbucnit un focar de rujeolă, afectând populația de etnie rromă/sinti. Au fost raportate 64 de cazuri. Vârsta medie a celor 43 de cazuri prezente în trei tabere cu populație rromă a fost 4 ani. 39 de copii nu erau vaccinați, iar ceilalți au fost vaccinați după expunerea la virus. Ȋn celelalte cazuri infestarea s-a produs în spital, iar persoanele afectate erau, în principal, adulte.  „Focarul a fost cauzat de un nou virus rujeolic, genotipul B3.1”, se arată într-un studiu publicat de Eurosurveillance.  

Ȋn aceeași perioadă, noua variantă de virus B3 a fost identificată și în alte 21 de cazuri ce nu aveau legătură epidemică cu focarul. „Datele MeaNS (Measles Nucleotide Surveillance database) arată că, în ultimele 12 luni, genotipul B3 al virusului rujeolic a fost endemic în mai multe țări din întreaga lume. Apariția acestei noi variante B3 în Italia se datorează, probabil, importului, însă calea de introducere rămâne necunoscută”, se precizează în studiul publicat de Eurosurveillance.

Conform unui raport al OMS publicat la 31 martie a.c., variante ale genotipului B3 al virusului rujeolic au fost raportate de 13 țări. Tulpinile botezate Niger.NGA/8.13, Dublin.IRL/8.16 și Como.ITA/32.15 (n.r. – cel din Italia) au reprezentat mai mult de 75% din secvențele B3.

„Caracterizarea moleculară a virusului rujeolic care a circulat în România în perioada ianuarie 2016 - februarie 2017 a identificat trei linii diferite ale genotipului B3. Aceste linii nu au fost raportate din România înainte de 2016”, informează același raport al OMS.
B3 este un genotip rujeolic identificat în Africa de Vest și Centrală. Genotipul B3, grupul 1, a fost izolat anterior din Camerun, Ghana și Nigeria și la est de Kenya și Tanzania. Recent, mai multe linii de genotip B3 au fost observate și în Germania, Danemarca, Spania, Marea Britanie și Elveția; după toate probabilitățile, acestea au fost importate din Africa sub-sahariană. 

 

Genotipul B3 a provocat focare de epidemie în Libia (2009) și a fost importat în Tunisia. Un focar asociat cu acest genotip a avut loc în Yemen și a fost importat în Oman.

În cursul anului 2011, trei alte variante de genotip B3 au fost importate în Norvegia din Kenya. Ȋn același an, au existat focare de rujeolă în comunitatea somaleză din Minnesota.
Genotipul B3 al virusului rujeolic a avut o răspândire globală în 2014, când a fost identificat la cazurile/focarele apărute în 49 de țări din toate regiunile OMS. Ȋn Filipine s-au înregistrat 58.010 de cazuri și 110 decese, conform OMS.

Ȋntre 2014 și 2015, în California a existat o epidemie de rujeolă având ca punct de plecare Disneyland. A fost identificat genotipul viral B3, prezent atunci în cel puțin șase state din SUA. 

Luna trecută, Institutul Național de Sănătate Publică informa că, și „în România, actuala epidemie de rujeolă se datorează unei tulpini de virus rujeolic importate dintr-un alt stat european, dar extinderea acesteia se datorează nevaccinarii.”

Iar „vaccinul utilizat la momentul actual oferă protecție împotriva tuturor serogrupurilor virusului rujeolic”, ne asigurau reprezentanții Ministerului Sănătății.

„Reacțiile vaccinului pot fi clasificate în mod eronat drept cazuri de rujeolă”

La începutul lunii aprilie 2016, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile „recomanda tuturor părinților”, „având în vedere evoluția focarului de rujeolă în județele Bistrița Năsăud și Cluj”, „să solicite medicilor de familie vaccinarea copiilor în vârstă de 1, 5 și 7 ani (conform calendarului) pentru a asigura păstrarea stării de sănătate a acestora”.

La scurt timp, „în perioada 11 - 13 aprilie 2016, o echipă de experți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a efectuat o vizită de lucru în cadrul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile având ca scop evaluarea progreselor făcute de țara noastră în vederea eliminării rujeolei și rubeolei în Europa”. Concluziile vizitei? „România are un sistem de supraveghere a rujeolei și rubeolei care funcționează la parametrii de performanță standardizați și recomandați de OMS”, dar... „acoperirile vaccinale suboptimale întârzie atingerea țintei de eliminare motiv pentru care echipa de experți OMS a recomandat intensificarea acțiunilor de vaccinare”. 

Ai noștri, cu Achimaș Cadariu în frunte, s-au conformat. Ȋn mai, au fost achiziționate 380.000 de doze de vaccin ROR, care au costat 9.123.282 de lei. 

Institutul Național de Sănătate Publică recomanda ca în zonele afectate să fie vaccinați copiii la vârsta de 7 luni, cu refacerea vaccinului la vârsta de 1 an.

La 16 decembrie 2016, Ministerul Sănătății anunța măsuri suplimentare pentru limitarea epidemiei de rujeolă: 

1. coborârea vârstei de vaccinare cu prima doză de vaccin ROR la 9 luni, (copiii fiind apoi vaccinați conform Programului Național de Imunizare la vârsta de 12 luni și la 5 ani); 
2. recuperarea copiilor din grupa de vârstă sub 5 ani care nu au nicio doză de vaccin și a copiilor din grupa de vârstă 5-9 ani care nu au două doze de vaccin ROR, conform Calendarului Național de Vaccinare. „Acolo unde este posibil, asistenții comunitari și mediatorii sanitari au început deja convocarea copiilor la cabinete”, anunța Ministerul Sănătății.
 

Concomitent cu derularea campaniei de vaccinare suplimentară, numărul cazurilor de rujeolă la copiii cu vârsta eligibilă pentru vaccinare a început să crească vertiginos. 
 
 

Este o evoluție firească a epidemiei sau o consecință a campaniei de vaccinare?
La 4 aprilie a.c., în Italia fuseseră raportate 1.333 de cazuri de cazuri, de la începutul acestui an. Ȋn aceeași zi, Ministerul Sănătății italian e emis o circulară prin care indica: 

„1. Recomandarea vaccinării persoanelor susceptibile de rujeolă în termen de 72 de ore de la expunere. Chiar dacă au trecut mai mult de 72 de ore, se recomandă vaccinarea pentru a mai recupera, eventual, acele persoane susceptibile, dar neinfectate.
2. Alertarea medicilor de medicină generală, a pediatrilor, ginecologilor, a medicilor din spitale și din camerele de urgență.
3. În plus, luând în considerare faptul că 77 de cazuri au fost raportate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an, reamintim că în focarele semnalate puteți:
a. recomanda a doua doză copiilor expuși și fraților/surorilor lor vaccinate cu o singură doză, chiar dacă vârsta lor e mai mică decât cea prevăzută de programul de vaccinare pentru a doua doză;
b. recomanda prima doză copiilor susceptibili la expunere, începând cu vârsta de 6 luni.
Persoanele care primesc vaccinul ROR trebuie monitorizate pentru un posibil debut al semnelor și simptomelor concordante cu pojarul, pentru o perioadă corespunzătoare celei de incubație a bolii”, avertiza Ministerul Sănătății din Italia.

„Vaccinul este eficient ca o profilaxie post-expunere dacă este administrat în decurs de 72 de ore de expunere, devenind un instrument util pentru controlul apariției focarelor. Cu toate acestea, aproximativ 5% dintre persoane dezvoltă erupții cutanate și febră în 8 până la 12 zile după vaccinare, simptome ce nu pot fi distinse din punct de vedere clinic de cele ale infecțiilor cu virus rujeolic de tip sălbatic, ele putând fi confundate în investigația epidemică”, se arată într-un studiu publicat de Societatea Americană pentru Microbiologie.

„Genotiparea este singura modalitate prin care se poate distinge dacă o persoană are o infecție cu virusul rujeolic de tip sălbatic sau o erupție cutanată provocată de o vaccinare recentă împotriva rujeolei”, se precizează într-un studiu al Centrului American pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. „În timpul apariției focarelor, vaccinul împotriva rujeolei se administrează pentru a ajuta la controlul focarului, iar în aceste situații, reacțiile vaccinului pot fi clasificate în mod eronat drept cazuri de rujeolă. Tulpina de vaccin al virusului rujeolic se poate distinge de virusurile de tip sălbatic prin determinarea genotipului din probele clinice sau prin izolarea virusului.”

Conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, doar 1.449 din totalul cazurilor de rujeolă înregistrate în România au fost confirmate prin analize de laborator.
 
La 26 ianuarie a.c., Ministerul Sănătății anunța că mai are în stoc 200.000 doze de vaccin ROR. Iar sâmbăta trecută, același minister ne-a comunicat că „este în curs de finalizare procedura de achiziție de urgență a vaccinului împotriva rujeolei”, pentru alte 109.000 de doze.