ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ȋn 2015, dr. Amalia Șerban, Director General al Departamentului de Sănătate Publică și Asistență Medicală din cadrul Ministerul Sănătății, vorbea despre posibilitatea interzicerii înscrierii la grădiniță a copiilor nevaccinați. „Ca să introducem în legea vaccinarii că dreptul la sănătate primează în fața dreptului la educație, ar trebui să schimbăm legea educației”, declara dr. Șerban. 

Iar în aprilie 2016, domnia sa pomenea pentru prima oară de sancționarea părinților care nu își vaccinează copiii. „Se va ajunge în instanță”, avertiza dr. Șerban la Digi 24.  

ActiveNews a realizat un interviu cu dr. Amalia Șerban. Am vorbit despre neraportarea tuturor reacțiilor adverse, despre copiii vaccinați recent și creșterea numărului de cazuri de rujeolă, despre decese și condiții medicale pre-existente, despre sugarii care nu sunt în evidențele niciunui medic de familie și despre reluarea producției de vaccinuri la Institutul Cantacuzino. Astăzi, vom difuza a doua parte a acestui interviu.

„Venise un copil cu rujeolă, s-a internat, și a mai făcut unul sau doi copii. Ș-apoi au plecat în comunitate și... Așa a început epidemia!”

Reporter: Să vorbim despre actuala epidemie de rujeolă. De ce în statisticile autorităților datele despre cazuri au fost cumulate? 2016 plus 2017?
Dr. Amalia Șerban: Adică? Nu înțeleg de ce sunt cumulate. Este o epidemie care a început în februarie 2016 și care continuă. Este normal să avem o evidență pe ce se întâmplă...

- Pe doi ani?
- Nu pe doi ani, poate să dureze cinci ani! Dacă populația nu se vaccinează și masa receptoare de copii este foarte mare, ea va dura o perioadă, până când se va termina această masă receptoare.
 

- Când se spune „până acum s-au înregistrat 5.119 cazuri de rujeolă”, oamenii se gândesc că de la începutul acestui an, nu de la începutul anului trecut. 
- Nu, se spune foarte clar că de când a început epidemia. Noi facem o actualizare săptămânală, în fiecare săptămână se raportează câte cazuri noi au apărut și care este situația...

- Dar e cam prima oară când se procedează așa, pentru că, de pildă, epidemie am avut și în 2012, mai multe cazuri.
- Și la fel s-a realizat și-n acel moment.


- Numai pe anul respectiv s-a realizat, atât. Nu s-a raportat din 2011...
- Cât durează epidemia. Deci, nu poți să termini la sfârșitul unui an...

- Italienii de ce nu fac așa?
- Nu putem discuta acum cum... Nu știu la ce vă referiți, „de ce nu fac italienii”.

- Ȋn Italia au fost anul trecut 1020 de cazuri de rujeolă, iar anul acesta, până la 3 mai, 1920 de cazuri. Dar ei au întrerupt numărătoarea la sfârșitul anului și... Știți, par multe, 5.119 cazuri. Sunt foarte multe!
- Păi, sunt foarte multe cazuri. Și noi, de fapt, pe asta ar trebui să ne axăm, nu pe cum le numărăm. De fapt, trebuie să ne axăm pe această problemă: că aceste cazuri de rujeolă apar, și cele mai multe cazuri au apărut la vârsta de 1-4 ani, 2040 de cazuri, și la vârsta de sub 1 an, care teoretic nu erau eligibili la vaccinare. Protecția aceasta prin vaccinare este tocmai pentru a-i proteja și pe cei care nu pot fi vaccinați, da? Un copil la 3 luni, teoretic nu ar trebui să-l vaccinezi și ar trebui să fie protejat prin anticorpii de la mamă. Din păcate, el nu a fost protejat și, venind în contact cu un alt copil nevaccinat și care a făcut boala, a murit. Deci, asta e importanța problemei, nu cum îi numărăm. Din moment ce eu am 900 de copii sub 1 an care au făcut rujeolă, este o problemă! Și nu numai, pentru că sunt peste 400 de cazuri la peste 25 de ani.

- Italia se confruntă și ea cu o epidemie de rujeolă. Și cu toate astea, vârsta medie a cazurilor acolo este de 27 de ani. Ei au numai 95 de cazuri de copii cu vârsta sub 1 an. Cum vă explicați?
- Poate au o acoperire vaccinală mult mai bună.

- Mult mai slabă decât a noastră: 83%, spune Organizația Mondială a Sănătății.
- Da, din câte știu eu, la ei epidemia este abia la început, deci pe parcursul anului probabil că vor mai apărea astfel de cazuri. Ca și în România.

- Dar 95 de copii cu vârsta sub 1 an? Noi avem de 10 ori mai multe cazuri. Cum vă explicați?
- Pentru că acoperirea vaccinală la această grupă de vârstă este foarte scăzută. Am scăzut vârsta de vaccinare până la 9 luni...

- Ei n-au scăzut vârsta de vaccinare. Ei vaccinează numai cazurile de 7 luni din focare, care sunt suspicionate...
- Fiecare stat își ia deciziile cum crede că este mai bine pentru sănătatea populației. Din moment ce noi avem 9 copii care au murit la vârstele de sub 1 an, am luat această decizie, de a vaccina toți copiii peste 9 luni.

- Ȋn Franța, rata de imunizare împotriva rujeolei este de 74%, Organizația Mondială a Sănătății spune asta. Și totuși, ei au numai 126 de cazuri de rujeolă raportate. Cum? Ce fac ei?
- Nu putem să comparăm aceste evoluții, ele depind foarte mult de modul în care se răspândește; fiind o boală care se răspândește pe cale aeriană, dacă un copil, într-o comunitate, este nevaccinat, face boala... A fost în Italia, spre exemplu, da? S-a întors în România, în comunitatea în care se joacă, are contact în fiecare zi cu copii de aceeași vârstă, ceilalți copii sunt nevaccinați. Imediat, îi îmbolnăvește. Depinde și de modul în care este copilul, în colectivitate sau în afara colectivității.

- Deci, îmi confirmați că rujeola asta a fost adusă din Italia?
- Nu vă pot confirma, ceea ce vă pot spune este că nu este o tulpină originară a României, este o tulpină de import. Nu putem face legătura clară cu un caz din...

- Și e genotipul care în noiembrie 2015 - aprilie 2016 a provocat un focar de rujeolă, în nordul taliei, în trei tabere cu populație rromă, iar în momentul în care a apărut la noi, a apărut în comunități care de acolo veneau...
- Exact, proveneau din Italia. Da.

- La noi lucrurile astea nu se spun cu glas tare, în schimb se spune că noi am exportat rujeolă în Belgia. Deci, noi suntem exportatori, dar noi n-am adus de niciunde. Noi suntem cei cu bube.
- Nu, cred că este o problemă de comunicare. Faptul că apar cazuri... Și ăsta este rolul epidemiologilor, din toată lumea, nu numai din România, să evidențieze cum circulă aceste virusuri... Pentru că asta este problema esențială a secolului XXI, o boală nu mai este a unei țări, mai ales în cazul bolilor transmisibile, este o boală a întregii Europe și, mai mult, a întregii lumi. Pentru că acum putem merge într-o zi de aici până în Stockholm sau, în două zile, până la New York. Este foarte simplu să vii sau să duci ceea ce tu porți. Ș-atunci...

- Dacă ai făcut vaccinul, mai porți? Adică, duci mai departe virusul?
- Nu. Ȋn momentul în care ai făcut vaccinul, ai anticorpi și virusul nu se mai transmite. 

- Iar imunizarea cât durează?
- Ȋn cazul vaccinului rujeolic durează, dacă se fac cele două doze corespunzător schemei, ele durează pentru toată viața. Ȋn general, există puține cazuri în care, din cauza unui status imun, a unor boli care sunt asociate, pe care copilul le dezvoltă, posibil ca anticorpii să nu ajungă să protejeze toată viața. Dar, în general, pentru rujeolă cel puțin protecția este de lungă durată. 

- Și la celelalte vaccinuri? La cel împotriva TBC, de pildă?
- Și la celelalte vaccinuri, la fel. Aicea, la vaccinul BCG este o altă neînțelegere sau poate o lipsă a noastră de comunicare: vaccinul BCG nu este pentru a proteja neapărat îmbolnăvirea, ci de a proteja dezvoltarea unor forme grave de tuberculoză: tuberculoza miliară, meningita tuberculoasă, formele cele mai grave. Deci, ele îți induc această apărare, dar asta nu înseamnă că peste 3, 4, 5, 7 ani nu o să faci neapărat și boala, tuberculoza, dar o să o faci o formă mai simplă. Aicea este marea neînțelegere. Deci, noi facem vaccinarea pentru a proteja copiii de a face forme grave de tuberculoză.

- Forme grave pentru oricare altă boală, pentru că imunizarea nu este 100% în cazul niciunui vaccin.
- (zâmbește) Niciun produs nu este 100%...   

 
- Da... Revenind la Italia: din cazurile înregistrate în acest an, 1920, 176 s-au înregistrat în rândul personalului medical. Și italienii au spus asta. Ȋn România nu se pomenește nimic de acest fapt, dar nici de faptul că boala poate fi transmisă în mediul intraspitalicesc.
- Ba da. Fiind o boală care se transmite pe cale aeriană, este o boală care se poate transmite, dacă nu se respectă toate regulile de izolare ale copiilor și de îngrijire a lor...

- La noi se spune doar că-s copiii nevaccinați. De fiecare dată când mai apare un deces, se subliniază: „copilul n-a fost vaccinat”. Și-atât!
- Da, dar asta nu înseamnă că a făcut-o în spital (boala)!

- Vă dau un singur caz, pe care-l știu: la 3 ianuarie anul acesta, la Craiova a decedat un băiețel de 3 luni din cauza rujeolei, iar managerul Spitalului Județean a declarat...
- Da. Care a avut un contact...

- Ce-a declarat? Spuneți dumneavoastră.
- Că a avut un contact cu un copil (bolnav) de rujeolă în cadrul spitalului. Da, se întâmplă. 

- A luat-o din spital.
- Da. Era un alt copil, în aceeași zonă...

- Da’ presa a spus că „a fost nevaccinat”. 
- Păi, asta nu înseamnă că... Dacă era vaccinat, nu se îmbolnăvea (n.r. – copilul avea 3 luni). Deci, nu înțeleg...

- N-ar trebui să ne luăm măsuri și-n spital, totuși?
- Păi, măsurile în spital sunt cele de izolare. Trebuie pacienții cu boli respiratorii în general, sau cu boli diareice, cu boli transmisibile, trebuie luate toate măsurile de precauție pentru a preveni transmiterea, și la personal, dar și la celelalte persoane din spital. 

- Ar trebui cumva, nu știu, și pe partea asta subliniat că se mai întâmplă și din spital, nu doar din cauza nevaccinării... 
- Dar primele cazuri așa au pornit. Ȋn Bistrița. Așa au pornit, de la un focar din spital.

- Din spital?! Vorbiți serios?
- Da. Și la momentul acela, în 2016, s-a spus. Ȋn februarie, când a început.

- Și copiii aceia pentru ce erau internați?
- Păi, veniseră cu rujeolă. Venise un copil cu rujeolă, s-a internat, și a mai făcut unul sau doi copii. Ș-apoi au plecat în comunitate și... Așa a început epidemia!

- Are românul o vorbă, care se adeverește, iată, că „te internezi cu copilul pentru ceva, și pleci din spital cu altceva”!
- Da. Există și astfel de situații...

- Despre ce fel de virus este acesta cu care ne confruntăm acum am spus, că este de genotipul B3, care este originar din Africa...
- Nu este o tulpină care circulă în mod normal pe teritoriul nostru. Ea este probabil importată, dar nu putem spune exact din ce zonă.

- Din Italia, care a importat-o din Africa, și tot așa, o dăm mai departe...

VA URMA: Una dintre ipotezele confirmate de dr. Șerban: teoretic, printre miile de cazuri de rujeolă raportate de autorității pot fi și unii dintre copiii recent vaccinați cu ROR.