Așadar, Ministerul Sănătății Publice a anunțat ieri că în România a izbucnit o „epidemie" de rujeolă, care s-ar fi manifestat prin existența a 675 de cazuri și trei (3) decese în 23 de județe, în primele opt luni ale anului.

La 24 de ore de la acest veritabil strigăt de alarmă al forului condus de Vlad Voiculescu, persistă niște întrebări care au nevoie de răspunsuri. Înainte de a le formula, precizez că dacă aceste întrebări s-a răspuns deja, aștept să aflu și eu. Iată-le:

1) Cum se face că această „epidemie” a fost făcută publică chiar în zilele în care se pregătește re-discutarea legii vaccinării obligatorii? ( Amintesc că Ministrul Sănătății a făcut azi acest anunț, ceea ce confirmă ceea ce știau toți cei din sistemul medical)

2) Cum se face că Ministerul nu a făcut public absolut nicio dată de identificare, nicio poză, absolut nimic, despre victimele pe care le-a anunțat? Să nu uităm că e vorba de același Guvern care nu s-a sfiit să arate cu degetul spre firma Lactate Brădet, într-un caz asemănător.

3) Cum se face că mass-media de casă a Guvernului nu a putut găsi până acum niciun membru al familiilor îndoliate sau măcar dintre cele 675 de cazuri înregistrate la nivel național pentru a ilustra "epidemia"?

4) Dacă ce spune Ministerul e adevărat, și campania anti-vaccinare din ultimii 2 ani este de vină pentru epidemia din 2016, cum rămâne cu statisticile Organizației Mondiale a Sănătății care ne spun că incidența la copiii români a scăzut din 2014 încoace?! În 2012, când „mișcare anti-vaccin” aproape că nu existai, OMS spune că în România s-au înregistrat peste 7.000 de cazuri, iar în 2015, cu toată campania anti-accin în avânt, s-au înregistrat 4!

5) Cum se face că epidemia a izbucnit în Cluj, Timiș sau Bistrița - Năsăud, dar nu în județe unde rata de nevaccinare este cea mai mare din țară, precum în București, Suceava sau Neamț?

7) Cum se face că autoritățile preferă să dea vina pe „mișcarea anti-vaccin", dar refuză să pronunțe cuvintele „romi" sau „țigani” sau măcar „populație migratoare” care preferă să locuiască în condiții care favorizează apariția bolilor infecțioase? ( Autoritățile locale din Bistrița - Năsăud și Cluj au recunoscut deja că majoritatea copiilor diagnosticați cu rubeolă sunt țigani nomazi, care mai pleacă din când în când la muncă în Italia?)

8) Când o să se facă publice informațiile publice despre copiii diagnosticați cu rujeolă, așa cum au cerut deja zeci de părinți din întreaga țară, conform legii Legii 544/2001?

9) Cum rămâne cu eficiența vaccinului ROR, dacă 20% dintre victimele rujeolei sunt copii vaccinați?

10) S-a profitat de reacția emoțională cauzată de cazul Gigină pentru a transforma o situație normală într-o armă împotriva celor care nu doresc ca statul să le vaccineze obligatoriu și mecanic copiii, neținând cont de sensibilitățile organismului fiecărui copil în parte?

11) Este adevărat că legea vaccinărilor obligatorii s-a făcut cu dedicație pentru un mare concern farmaceutic, cu sediul într-un oraș al cărui nume rezonează cu al doilea prenume al premierului Cioloș?

12) De ce nu se dorește salvarea Institutului Cantacuzino, pentru ca părinții și statul să aibă un control asupra modului de fabricare al vaccinurilor, astfel crescând încrederea acestora în produsele ce urmează a fi folosite asupra copiilor lor?

13) De ce tace Ministerul asupra faptului că zeci și sute de sate sunt lăsate fără niciun fel de îngrijire medicală, doctorii sub contract cu Casa Națională nederanjându-se să viziteze și comunitățile acestea?