ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Vineri a  trecut la cele veșnice Sorin Constantin, „Focuță”(FOTO dreapta), un băcăuan care avea boala oaselor de sticlă. A fost țintuit la pat toată viața, dar aceasta nu l-a împiedicat să fie un credincios trăitor, recunoscător pentru fiecare zi de viață. În mai ar fi împlinit 47 de ani.
 
Deși nu a fost la școală, din cauza bolii care l-a țintuit la pat, Sorin scria perfect românește. 

Atât publicistul Iulian Capsali, dar și alte persoane, au afirmat că Sorin a avut o viață aproape de sfințenie.

„Mucenicul Sorin a plecat la Dumnezeu

Nu am nicio îndoială de asta. În trupușorul lui chinuit de boală, sălășluia un munte de noblețe și delicatețe sufletească, de dragoste de Dumnezeu (greu, imposibil să te măsori cu asemenea campion al credinței ortodoxe), niciodată plângându-se de nimic, veșnic cu un cuvânt bun, miezos, plin de umor și autoironie. 

Marele meu regret este că l-am cercetat atât de puțin pe Sorinel, cel despre care sunt sigur că se ruga pentru toți cei pe care i-a cunoscut față către față în această viață, dar chiar și pentru cei cunoscuți doar pe Facebook. Mărturisesc că una dintre puținele bucurii date de această platforma execrabilă a fost întâlnirea cu acest om minunat. 
Boala "oaselor de sticlă" a forjat un suflet de cleștar. A plecat tiptil azi noapte, fără să o deranjeze nici măcar pe mămica lui, care dormea lângă el, și pe care o iubea nespus. Da, această moarte lină este încă un motiv ca să-i vedem sfințenia! Apropierea de el nu putea să nu te schimbe, nu putea să te lase împietrit în cele mundane.

Să-l pomenim pe fratele Sorin, după cuviință, ca să-l ierte Dumnezeu și să-l țină în Lumina Sa cea neînserată.

Doamne, da-ne măcar o frântură din dragostea lui față de Tine, de Maica Ta, de Sfinți și de semeni!.

Pentru cei care vor să vină la Bacău la înmormântare, am înțeles de la familie că va fi in jurul orei 13 la cimitirul aflat pe str. Triumfului, aproape de casă„ a spus Capsali.

Un alt jurnalist, Paul Gabriel Andrei, povestește că Sorin s-a bucurat de viață:
 
„Am trăit bucurii pe care mulți copii crescuți acum la bloc și-n orașe nici nu prea le mai trăiesc: ani buni de lecturi și stat într-un cadru natural debordând de vietăți care mai de care mai frumoase, lucru de mână alături de mămica, jocuri cu fratele meu mai mare.

Nu, nu șotron, minge… dar se găseau destule gen: șah, table, cărți, Nu-te-supăra-frate… și chiar fotbal pe scândura furniruită cu care se lungea masa (asta-i ghidușie făcută fără să știe mămica, jucam doar când pleca ea de acasă). Iar ceilalți copiii de pe stradă, care pot oricând da mărturie că niciodată n-am plâns că de ce trăiesc, că de ce m-am născut, că de ce ei pot și eu nu, că ei au și eu nu. Slavă Domnului, nici vorbă de așa ceva."

O viață de om care reprezintă o adevărată lecție pentru noi ceilalți care de cele mai multe ori uităm să apreciem ceea ce avem și uităm să mulțumim pentru lucrurile care ni se par atât de firești”.