ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Elena Pomană este o tânără din Târgu Jiu și ca toți oltenii, are o inimă mare, cu o ambiție pe măsură.

Deși îi este mai greu decât majorității tinerilor de vârsta de ei, Elena scrie și se zbate zilnic pentru persoanele aflate în suferință.  În vârstă de 27 ani, Elena își dorește să pună bazele unui centru persoane cu dizabilități grave în județul Gorj.

Deși a trimis zeci de mesaje persoanelor cu putere de decizie din țară la care nu a primit niciun răspuns, Elena nu s-a dat bătută.

Astfel, ea a primit o invitație din partea Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Dragoș Pîslaru, pentru a-i expune ideile și propunerile pentru ajutorarea persoanelor cu dizabilități.

Alături de ministru s-a aflat și Mihai Tomescu, președintele ANPD (Autoritatea Națională pentru persoanele cu Dizabilități). Iată o parte din propunerile pe care Elena Pomană le consideră benefice pentru persoanele cu dizabilități și pe care le-a înaintat membrilor Guvernului:

„Calcularea indemnizației în funcție de tipul de afecțiune și de severitatea simptomelor astfel încât sa cuprindă necesitățile unei vieți decente, iar actualizarea anuală sa se facă conform indicelui prețurilor și indicelui creșterii salariului minim pe economie. 
De asemenea:
- atunci când o persoană își pierde peste 40% din funcțiile locomotorii ar trebui oferită și o subvenție financiară pe lângă cuantumul indemnizației egal cu salariul minim pe economie, astfel venind în ajutorul familiei și pastrandu-se unitatea pentru a preveni dezbinarea. 
- Aparținătorii legali ai persoanelor cu dizabilități grave sa fie scutiți de plata impozitului pe clădirea de domiciliu și pe terenul aferent acesteia
- Gratuitatea biletelor la transporturile interurbane înlocuite cu bonuri de benzina (fiindcă multe persoane cu dizabilități grave, locomotorii nu se pot deplasa cu transportul interurban).

Printre toate aceste propuneri am avut în vedere și un program național privind persoanele care suferă de boli rare. Program ce poate aduce o speranță în ochii acestora. Program ce ar trebui sa cuprindă 3 puncte principale :
- 1. Localizarea persoanelor cu boli rare
- 2. Schimbul de experiență cu medicii romani/ străini implicați în cercetarea privind afecțiunea rară a pacientului cât și informarea la nivel național asupra ultimelor noutăți 
- 3. Îmbunatățirea și recunoașterea unicității situațiilor rare cu care unii dintre noi ne confruntăm astfel venind în sprijinul atât a acestor persoane cât și a familiilor lor, eliminând sentimentul de neputință, de singurătate, de disperare prin toate resursele de care dispunem”.